Silur (Euphrasia officinalis): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Silurul (Euphrasia officinalis, mai exact Euphrasia rostkoviana) e o plantă mică de pajiște, cu flori albe cu dungi violete și o pată galbenă, pe care Europa o folosește de secole pentru ochi. În germană se numește Augentrost, adică „mângâierea ochilor”. Agenția Europeană a Medicamentului a examinat planta și, în 2010, a refuzat să-i facă o monografie: datele nu au ajuns, iar preparatele făcute acasă și puse pe ochi nu sunt nici igienice, nici sigure. Mai jos afli cum arată, de ce trăiește din rădăcinile ierburilor, ce conține, ce spun studiile și cum se folosește fără riscuri.

Ce este silurul

Silurul e o plantă ierboasă mică din genul Euphrasia, care are aproximativ 200 de specii în toată lumea.¹ Genul face azi parte din familia Orobanchaceae, a lupoaiei; în cărțile mai vechi apare în familia Scrophulariaceae.^{2, 3}

Speciile de silur se deosebesc greu, iar botaniștii nu le împart la fel. Unii autori socotesc Euphrasia officinalis același lucru cu Euphrasia rostkoviana, alții o subspecie, iar numele officinalis e considerat ambiguu.³ În dicționarele românești, silurul numește două plante: Euphrasia stricta și Euphrasia rostkoviana.⁴

Din magazinul Hypericum: Ceai Silur vrac și Tinctura de Silur.

Cum arată silurul

Silurul e o plantă mică, cu tulpina dreaptă, frunze mici, dințate, așezate câte două față în față, și flori mici în vârful tulpinii.^{1, 4} La Euphrasia stricta, tulpina are 2-40 cm.³

Cum îl recunoști

• Florile: la Euphrasia rostkoviana sunt albe, cu dungi violete și o pată galbenă la mijloc; la Euphrasia stricta, albastru-deschis, cu aceleași dungi și aceeași pată.⁴
• Forma florii: are două buze. Cea de sus e ca un coif, iar cea de jos are trei lobi, adesea crestați la vârf.¹
• Frunzele: mici, dințate, așezate față în față. Frunzele din vârf, dintre flori, sunt mai mari decât cele de jos.^{1, 4}
• Fructul: o capsulă turtită, cu multe semințe mici.¹
• Perii: după perii de pe frunze, botaniștii deosebesc speciile între ele. Euphrasia stricta, de exemplu, are peri curbați în vârful frunzelor.³

De ce trăiește din rădăcinile altor plante

Silurul e o plantă semiparazită. Cu frunzele verzi își face singur o parte din hrană, dar cu niște rădăcini speciale pătrunde în rădăcinile ierburilor din jur și le ia din substanțe.^{2, 1} Speciile de silur trăiesc de obicei pe ierburi.¹

• Poate trăi și pe alte plante: în America de Nord, unde a fost adus din Europa, Euphrasia stricta trăiește pe sânziene (Galium verum), aduse și ele din Europa.²
• Arată diferit de la loc la loc: înălțimea, numărul de ramuri și distanța dintre frunze depind de hrana din sol, de lungimea verii și de cât de înaltă e iarba din jur.²
• Și compoziția variază: într-un studiu pe șapte populații de Euphrasia rostkoviana din Alpii italieni, iridoidele au apărut în toate, dar rutina și feniletanoidele au variat mult de la o populație la alta.⁵

Unde crește silurul

La noi, silurul crește prin pășuni și livezi.⁴ Speciile genului se găsesc pe toate continentele, iar în zonele temperate din emisfera nordică trăiesc specii anuale.¹ În America de Nord, silurul a ajuns adus din Europa și crește prin pajiști, pe câmpuri și pe terenuri lucrate de om.²

Mulți caută pe internet „planta lumina ochilor” sau „iarba de silur”. Sunt nume din vorbirea de azi, pe care dicționarele nu le consemnează.⁴

Denumiri populare și nume în alte limbi

DEX-ul spune că numele „silur” vine din germană, iar alte dicționare îi dau originea ca necunoscută.⁴ Aproape toate numele din alte limbi pomenesc ochii.³

Surse: dexonline, pentru română; Agenția Europeană a Medicamentului, raportul de evaluare din 2010, pentru celelalte limbi.^{4, 3}

Ce parte se folosește

Se folosesc părțile aeriene, culese în timpul înfloririi, cu tot cu flori. Codexul farmaceutic german le descrie ca părțile de deasupra pământului ale mai multor specii de silur, mai ales din grupurile Euphrasia stricta și Euphrasia rostkoviana, și ale hibrizilor lor.³

• Pentru ceai: planta uscată și mărunțită.³
• Pentru tinctură: în literatură apare o tinctură 1:5, cu alcool de 45%.³
• Nu există un standard de calitate în Farmacopeea Europeană. Riscul de confuzie cu speciile înrudite nu e considerat însă mare.³

7 lucruri surprinzătoare despre silur

1. Păsările l-ar fi descoperit primele. O legendă veche spune că cânepara a folosit prima frunza de silur ca să-și limpezească vederea puilor, iar oamenii au învățat de la ea.³
2. Medicii antici nu îl pomeneau. Nici Dioscoride, nici Pliniu, nici Galen și nici medicii arabi nu scriu despre el. Silurul apare în cărți abia în secolul al XIV-lea, ca leac pentru „toate relele ochiului”.³
3. Paracelsus vedea un ochi în plantă. Medicul Paracelsus, din secolul al XVI-lea, recunoștea în silur structura unui ochi.³
4. Exista și un vin de silur. Arnau de Vilanova, medic mort în 1313, a scris un tratat despre vinul de silur, Vini Euphrasiati.³
5. Scoțienii ungeau ochii cu o pană. În Highlands, silurul se punea la infuzat în lapte, iar ochii slabi sau inflamați se ungeau cu o pană înmuiată în el. În Islanda se folosea sucul stors din plantă.³
6. Francezii îi spun „sparge-ochelari”. Unul dintre numele franțuzești ale plantei e casse-lunettes.³
7. E și aromă alimentară. Consiliul Europei trece silurul printre sursele naturale de arome pentru alimente.³

Ce conține silurul

În silur s-au găsit mai ales acizi fenolici, flavonoide, taninuri și iridoide. Cel mai cunoscut iridoid e aucubina.³

Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, raportul de evaluare din 2010, după Blazics, 2008; Mari și colab., 2017.^{3, 5}

Cifrele vin dintr-o singură analiză și descriu planta uscată, nu cana de ceai. Silurul nu are standard în Farmacopeea Europeană, deci nici un conținut minim stabilit acolo.³ Taninurile ar explica efectul astringent, iar iridoidele un posibil efect antiinflamator, dar Agenția Europeană a Medicamentului notează că nu s-au făcut studii care să le verifice.³

Ce spun studiile

Silurul e folosit de secole, dar e foarte puțin studiat. La evaluarea din 2010, Agenția Europeană a Medicamentului a găsit doar două studii pe oameni, cu 124 de pacienți în total, și le-a considerat de valoare limitată.³

Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, 2010; Meier-Girard și colab., 2020.^{6, 3, 7}

Picăturile de ochi

Studiile pe oameni s-au făcut cu picături de ochi sterile, din fabrică, nu cu ceai. Într-un studiu din Germania și Elveția, 65 de pacienți cu conjunctivită au primit picături homeopate cu silur, iar la 81,5% simptomele au dispărut. Studiul nu a avut însă grup de comparație, așa că nu arată dacă vindecarea s-a datorat picăturilor sau boala a trecut singură.^{8, 3}

Cel mai bun studiu e mai nou. În 2020, la Spitalul Universitar de Copii din Berna, 84 de nou-născuți prematuri cu secreții la ochi au primit, patru zile, fie picături cu silur, fie ser fiziologic. Secrețiile au dispărut fără antibiotic la 55,0% din primul grup și la 51,2% din al doilea, o diferență fără valoare statistică. Roșeața și lăcrimarea au scăzut puțin mai des cu silur, dar nici aici diferența nu a fost semnificativă.⁷

În laborator

Pe șobolani cu diabet provocat în laborator, un extract din frunze de silur a scăzut glicemia; la șobolanii sănătoși, nu. Dozele de până la 6 g pe kilogram nu au dat semne de toxicitate. Testele pentru efecte asupra reproducerii, asupra genelor și pentru cancer nu s-au făcut.³ Agenția notează că aceste studii nu au legătură cu folosirea pe ochi.³

Silurul nu tratează conjunctivita sau alte boli ale ochilor și nu îmbunătățește vederea.

Se pune silurul în ochi?

Tradiția spune că da: ceaiul de silur se punea în comprese pe ochi, la iritații ușoare. Agenția Europeană a Medicamentului a ajuns însă la concluzia că preparatele făcute acasă și aplicate pe ochi nu sunt nici igienice, nici sigure și că, fără dovezi de eficacitate, această folosire nu poate fi recomandată.⁶ Calitatea lor nu corespunde standardelor de azi pentru preparatele de ochi.³

• Ceaiul făcut acasă nu e un preparat pentru ochi. Nu se pune în ochi și nu se folosește la spălat ochii.⁶
• Tinctura are alcool. Nu se pune pe ochi și nici în jurul lor.
• Picăturile de ochi cu silur sunt altceva: produse sterile, de obicei homeopate, cu cantități foarte mici de plantă.^{3, 8}
• Dacă neplăcerile nu trec în 2 zile, e nevoie de medic, ca să nu se agraveze boala de ochi.³

Ochiul roșu, dureros, cu secreții sau vederea încețoșată cer consult la medic, nu tratament acasă.

Precauții și siguranță

Pentru silur nu există raportări de efecte adverse grave sau de interacțiuni cu medicamentele, iar în puținele teste pe animale nu a apărut toxicitate acută. Lipsesc însă datele despre cum suportă ochiul preparatele din silur.³

• Ochii: preparatele făcute acasă nu se pun în ochi.⁶
• Semnele de alarmă: roșeața care nu trece în 2 zile, durerea, secrețiile sau vederea încețoșată cer medic.³
• Copiii, sarcina și alăptarea: nu există date de siguranță. La copii, singurele studii s-au făcut cu picături sterile, în spital.^{3, 7}
• Alcoolul din tincturi: tincturile nu sunt potrivite pentru cine nu are voie să consume alcool.

Ce spune legea

În Uniunea Europeană, silurul nu are monografie. Comitetul pentru plante al Agenției Europene a Medicamentului a început lucrul la una în 2009, dar în septembrie 2010 a decis că nu o poate stabili: datele despre utilizarea tradițională nu erau suficiente, eficacitatea nu era documentată, iar folosirea pe ochi a preparatelor făcute acasă nu e igienică și nici sigură. În locul monografiei a publicat o declarație publică.⁶

Silurul nu are monografie în Farmacopeea Europeană, iar în 2010, în Europa nu exista niciun medicament din silur autorizat sau înregistrat. Pe piață erau doar produse homeopate, suplimente alimentare și, în Spania, amestecuri pentru spălat ochii.³ Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru silur.⁹

În România, Euphrasia officinalis și Euphrasia stricta sunt pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Nu sunt pe lista plantelor periculoase.¹⁰

Silurul de-a lungul timpului

Silurul apare în medicina europeană din secolul al XIV-lea. În 1305, cartea medicală a lui Bernard de Gordon, Lilium medicinae, îl dădea pentru ochi, ca apă distilată, și intern, ca sirop. Pe la 1329, Matthaeus Sylvaticus, medic din Mantova, îl recomanda la bolile ochilor.³

La sfârșitul secolului al XVIII-lea și la începutul secolului al XIX-lea, cărțile din multe țări europene îl dădeau drept leac pentru toate problemele ochilor. Îl pomenesc flora Scoției din 1777, flora Parisului din 1779 și Hahnemann, fondatorul homeopatiei, în 1826.³

În SUA, medicii Felter și Lloyd scriau în 1898 că silurul se folosea în infuzie sau cataplasme la inflamațiile ochilor și la guturai, mai ales când nasul curgea mult.³ În Germania, o carte oficială de farmacie îl trecea ca soluție de spălat, sub formă de infuzie de 2%.³

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu silur

Până aici ai citit despre silur. De aici încolo, despre produsele noastre. Pentru silur nu există o monografie europeană: Agenția Europeană a Medicamentului a examinat planta și nu a putut recunoaște nicio folosire, din lipsă de date.⁶ Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli. Preparatele făcute acasă nu se pun în ochi.

Ceai Silur

• 100% silur (Euphrasia rostkoviana), plantă uscată, din flora spontană
• Vrac
• Pe etichetă, pentru uz intern: infuzie din 2 lingurițe de plantă la 200 ml de apă; 2-3 căni pe zi
• În literatură, pentru uz intern, apare și o linguriță de plantă la 0,5 l de apă clocotită³

9,99 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Tot cu silur: ceai la plic, tinctură și amestecuri

Silurul se găsește la noi și la plic, în tinctură și în amestecuri. Ceaiul Oftalmic are 10 plante, dintre care silurul face 6%, iar mușețelul aproape 38%. Capsulele Oftalmic au extracte din 10 plante, cu 56 mg de silur pe capsulă, iar Tinctura Oftalmică are 8 plante. Capsulele Hyper Oftalmic Forte au extracte de afin, crăițe și silur și o algă, Haematococcus pluvialis. Pentru niciunul dintre aceste produse nu există o monografie europeană.

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Silur doze

9,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Tinctura de Silur

19,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Oftalmic doze

9,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Capsule Oftalmic

39,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Tinctura Oftalmica

17,13 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Capsule Hyper Oftalmic Forte

39,99 lei

Adaugă în coș

Pentru ochi nu îți recomandăm alte produse din plante. Ochiul roșu sau dureros se arată medicului.

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește, intern	De reținut
Ceai Silur, vrac	Infuzie din 2 lingurițe la 200 ml de apă; 2-3 căni pe zi	Ceaiul nu se pune în ochi
Ceai Silur, pliculețe	2 pliculețe la 200 ml de apă fierbinte, 5-10 minute acoperit; 2-3 căni pe zi	La cure lungi, o săptămână de pauză după fiecare lună
Tinctură de Silur	20-30 de picături de 3 ori pe zi, în apă sau în ceai, înainte de masă	Conține alcool, 38%; nu se pune pe ochi
Ceai Oftalmic, pliculețe	1-2 pliculețe la 250 ml de apă fierbinte; 2-3 căni pe zi; cure de 40 de zile	Amestec de 10 plante, cu 6% silur
Capsule Oftalmic	6 capsule pe zi, câte 2, înainte de masă sau între mese; 2 luni	Extracte din 10 plante
Tinctură Oftalmică	30 de picături de 3 ori pe zi, în apă; cure de 40 de zile	Amestec de 8 plante; conține alcool, 38%
Capsule Hyper Oftalmic Forte	4-6 capsule pe zi, câte 1-2, înainte de masă sau între mese; 2 luni	Afin, crăițe, silur și o algă

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor, pentru uz intern. Agenția Europeană a Medicamentului nu recomandă preparatele făcute acasă pe ochi. Dacă neplăcerile de la ochi nu trec în 2 zile sau apar durere, secreții ori vedere încețoșată, e nevoie de medic.^{6, 3}

Întrebări frecvente

Referințe

1. Flora of China Editorial Committee. Euphrasia Linnaeus, în Flora of China, vol. 18, efloras.org.
2. Native Plant Trust. Go Botany, genul Euphrasia și fișele Euphrasia nemorosa și Euphrasia stricta, gobotany.nativeplanttrust.org.
3. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Assessment report on Euphrasia officinalis L. and Euphrasia rostkoviana Hayne, herba, EMA/HMPC/246799/2009, 16 septembrie 2010.
4. dexonline.ro, articolele „silur”, „buruieniță” și „luminiță”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a), Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească” (1931), Dicționarul de sinonime, dicționarele lui Scriban și Șăineanu și Dicționarul etimologic al limbii române (DER).
5. Mari A., Ciocarlan A., Aiello N. și colab. Research survey on iridoid and phenylethanoid glycosides among seven populations of Euphrasia rostkoviana Hayne from the Alps. Phytochemistry, 2017, 137:72-80.
6. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Public statement on Euphrasia officinalis L. and Euphrasia rostkoviana Hayne, herba, EMA/HMPC/727465/2009, 16 septembrie 2010.
7. Meier-Girard D., Gerstenberg G., Stoffel L. și colab. Euphrasia eye drops in preterm neonates with ocular discharge: a randomized double-blind placebo-controlled trial. Frontiers in Pediatrics, 2020, 8:449.
8. Stoss M., Michels C., Peter E., Beutke R., Gorter R.W. Prospective cohort trial of Euphrasia single-dose eye drops in conjunctivitis. Journal of Alternative and Complementary Medicine, 2000, 6(6):499-508.
9. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
10. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Problemele de ochi pot avea cauze grave, așa că, dacă ai ochiul roșu, dureros sau vezi încețoșat, mergi la medic.