Spânz (Helleborus purpurascens): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Spânzul (Helleborus purpurascens) este o floare de început de primăvară: apare, printre frunzele uscate din pădure, cu flori aplecate în jos, de un roșu-purpuriu. Sub ele ascunde un rizom gros, cu rădăcini lungi. Toate speciile de Helleborus, vii sau uscate, sunt extrem de otrăvitoare, iar în România genul întreg este pe lista plantelor periculoase pentru consumul uman. Mai jos afli cum îl recunoști, de unde vine numele, ce conține, ce înseamnă implantul de rădăcină la animale, ce spun studiile și ce spune legea.

Ce este spânzul

Spânzul este o plantă perenă din familia Ranunculaceae, originară din Europa. Din rizomul gros pornesc primăvara tulpini cu una sau două flori aplecate, roșii-purpurii.^{1, 2} Dicționarele românești îl descriu ca „plantă erbacee toxică”, cu rizom gros, frunze palmate și flori roșii aplecate în jos.²

Numele științific, Helleborus purpurascens Waldst. & Kit., a fost publicat între 1803 și 1805 de Waldstein și Kitaibel, în lucrarea lor despre plantele rare ale Ungariei.³ Genul Helleborus are între 22 și 25 de specii, cele mai multe din Europa. Numele lui vine din greacă: helleborus era numele antic al plantei.^{4, 1}

Cum arată spânzul

Spânzul se recunoaște ușor după florile aplecate în jos. Pe o tulpină dreaptă, de obicei ramificată în două, stau una sau două flori de un roșu purpuriu.²

Cum îl recunoști

• Florile: aplecate în jos, cu cinci sepale mari, roșii-purpurii, uneori cu nuanțe verzui, în jurul unui mănunchi de stamine galbene-pal. La genul Helleborus, o floare are între 30 și 60 de stamine.^{2, 4, 1}
• Petalele adevărate: sunt mici cornete cu nectar, de 4-8 mm, mult mai mici decât sepalele. Ce pare petală la o floare de spânz este, de fapt, sepală.^{2, 4}
• Tulpina: dreaptă, de obicei ramificată în două, cu una sau două flori în vârf.² Plantele întregi culese în martie 2023 în județul Prahova, într-un studiu românesc, aveau tulpina de 28 cm și rizomul de 8 cm.⁵
• Frunzele: adânc crestate, în evantai, cu segmente dințate pe margine.^{2, 4}
• Rizomul: gros, ramificat în numeroase rădăcini lungi și puternice.²
• Fructul: la genul Helleborus, mai mulți foliculi alungiți, adunați la un loc, fiecare cu un cioc drept în vârf.⁴

Unde crește spânzul

Spânzul purpuriu este o specie europeană, socotită endemică în flora Europei. Crește de la Europa Centrală până în sud-est, mai ales în Munții Carpați, în vestul Ucrainei, în România și în Ungaria.¹ Lista mondială a plantelor vasculare îl are înregistrat în Cehia și Slovacia, în Ungaria, în România, în Ucraina și în nord-vestul Peninsulei Balcanice.⁶

Locurile lui obișnuite sunt pădurile de foioase, de fag și de stejar, și pajiștile alpine. Preferă solurile calcaroase.¹ La noi, un studiu din 2023 a folosit plante sălbatice culese în martie din județul Prahova.⁵

La nivel mondial, specia nu este amenințată: în Lista Roșie IUCN are categoria „preocupare minimă”. În schimb, este trecută în cărțile roșii ale Poloniei, ale Cehiei și ale Slovaciei și în Lista Roșie a plantelor din Ungaria.¹

Denumiri populare și nume în alte limbi

În română, planta se numește spânz sau elebor. Cuvântul „elebor” vine din franceză, din ellébore.² În unele regiuni, spânzul are și alte nume, vechi și regionale.²

Surse: dexonline și GBIF, pentru română; GBIF, după Catalogue of Life și alte liste, pentru celelalte limbi.^{2, 6}

Dicționarele românești scriu uneori numele latin purpurescens. Forma înregistrată în IPNI, cu care autorii au publicat specia, este purpurascens.^{2, 3}

Spânz sau steregoaie?

Steregoaia (Veratrum album) este altă plantă otrăvitoare, cu flori albe. DEX o trece în familia liliaceelor, nu în a ranunculaceelor, ca spânzul. Cele două plante se încurcă totuși în nume: „bozățel” se spune, după dicționare, și spânzului, și steregoaiei.²

Rudele din același gen au nume apropiate. Pentru Helleborus niger, dicționarul de sinonime dă, între altele, trandafir-de-iarnă, iarbă-strănutătoare și strigoaie.²

Ce parte a plantei a fost folosită

În tradiție, partea căutată a fost rizomul, împreună cu rădăcinile lui. Dicționarele spun că rizomul se folosește în scopuri medicinale, iar rădăcina era folosită în medicina populară veterinară.² Într-un studiu din 1974, hellebrina a fost dozată în rizomul și în rădăcinile spânzului purpuriu.⁷

La animale, înregistrările mai vechi din România, adunate într-un tabel din 2015, descriu frunza înmuiată în zer sau introdusă în piept, la cai și la vaci, și în urechi, la porci, pentru tuse, iar rădăcina fiartă, împotriva râiei.⁸ Nicio parte a plantei nu este sigură. Toate speciile de Helleborus, vii sau uscate, sunt extrem de otrăvitoare.⁴

7 lucruri surprinzătoare despre spânz

1. Numele lui poate veni de la o boală a cailor. Cuvântul „spânz” numește și o boală care umflă pieptul calului: a „trage spânzul” unui cal înseamnă a-i lua sânge. Dicționarul etimologic al lui Ciorănescu explică numele plantei prin folosirea ei ca leac pentru boală. Etimologia nu e sigură: DEX n-o cunoaște, Ciorănescu o duce la latinescul spongia, iar un dicționar din Maramureș vorbește despre un cuvânt autohton, apropiat de albanezul shpëndër.²
2. Rădăcina se implanta sub pielea animalelor. Un fragment de rădăcină se introducea sub piele, cu un ac gros: la piept, la vite și la cai, și în ureche, la oi și la porci. După 24 de ore se scotea. Practica avea peste 100 de ani când a fost studiată la Cluj, în 1990.⁹ Dicționarele o leagă de dalac (antrax), la cai, și de brâncă, o boală a porcilor.² Nu este o metodă de încercat acasă. Autorii studiului au sfătuit să nu se mai folosească la vite și la cai, pentru că după implant pot apărea febră și lipsa poftei de mâncare, iar la cai a apărut un abces.⁹
3. Era „iarba nebunilor”. În Transilvania, elebor se numea și iarba nebunilor, pentru că, după cei vechi, rădăcinile lui ar fi vindecat nebunia.² În mitul grecesc, Melampus, ghicitor și vindecător, ar fi vindecat cu elebor prințesele din Argos, cuprinse de nebunie.¹⁰ Povestea arată cât de veche e reputația plantei, nu că ar fi un leac.
4. Floarea e întâi „femelă”, apoi „mascul”. Florile de spânz purpuriu și de Helleborus viridis au o primă fază de 3 zile, în care e gata de polenizare doar pistilul. Nectarul rămâne disponibil 15-17 zile, până când floarea își eliberează tot polenul.¹
5. Îl vizitează bondarii și albinele. În studiul din 2025, florile de spânz purpuriu au fost cercetate de regine de bondar și de albine, cam la fel de des. La Helleborus viridis au dominat bondarii.¹
6. Este o plantă doar europeană, trecută pe liste roșii în mai multe țări. Spânzul purpuriu este socotit endemic în flora Europei. La nivel mondial nu e amenințat, dar figurează în cărțile roșii din Polonia, Cehia și Slovacia și în Lista Roșie din Ungaria.¹
7. Planta uscată rămâne otrăvitoare. Fânul contaminat cu Helleborus a provocat moartea animalelor în unele regiuni.⁴

Ce conține spânzul

Principalele substanțe din genul Helleborus sunt steroizii, printre care glicozidele cardiace, saponinele steroidice și ecdisteroizii. Analizele mai noi au găsit și peptide, aminoacizi, flavonoide și alți compuși.^{11, 12, 5}

Surse: Flora of North America; Cioacă și Cucu, 1974; Franz și colab., 2018; Segneanu și colab., 2023.^{4, 7, 12, 5}

Tabelul nu spune cât conține o plantă anume. Activitatea substanțelor dintr-o plantă variază cu clima, cu solul și cu momentul recoltării.⁵

Ce spun studiile

Cele mai multe studii despre spânz sunt făcute în laborator, pe extracte sau pe substanțe izolate din el, ori pe animale. Nu am găsit niciun studiu clinic care să arate că spânzul purpuriu este sigur sau eficient la oameni.

Surse: Segneanu și colab., 2023; Li și colab., 2025; Bogdan și colab., 1990; Sulborska-Różycka și colab., 2025.^{5, 11, 9, 1}

Implantul de rădăcină, la animale

Cercetători de la Institutul Agronomic din Cluj-Napoca au comparat practica populară a implantului de rădăcină de spânz cu un placebo. Implantul a crescut numărul de leucocite la cai, la oi și la porci și numărul de neutrofile la toate speciile de animale, iar fagocitoza a crescut la fel. Rezultatele raportate sunt indicatori din sânge, nu vindecări.⁹

Autorii au observat un abces la cai. Pentru că după implant poate apărea scăderea performanței, urmată de febră și de lipsa poftei de mâncare, ei au sfătuit să nu se mai folosească la vite și la cai. Porcii și oile au suportat procedura fără probleme, iar pentru ele autorii au socotit că metoda poate fi folosită.⁹

Substanța MCS-18, în celule și la șoareci

Din rădăcina de spânz s-a izolat o substanță purificată, numită MCS-18. În neuroni senzitivi de șobolan, crescuți în laborator, ea a blocat receptorul TRPV1, cel al capsaicinei. Autorii notează că extractele din rădăcini de Helleborus au fost folosite tradițional în Balcani pentru efectul lor calmant al durerii și că blocarea receptorului ar putea interesa pentru tratamentul durerii.¹³

La șoareci hrăniți 12 săptămâni cu o dietă bogată în grăsimi, MCS-18, în doză de 500 µg/kg de două ori pe săptămână, a dus la plăci de aterom mai mici în aortă.¹⁴ Sunt rezultate pe celule și pe animale, cu o substanță purificată, nu cu planta sau cu un preparat din ea.

Pe oameni

Sinteza din 2025 despre genul Helleborus notează că, în medicina populară, el se folosește ca antiinflamator și calmant al durerii în artrita reumatoidă și în contuzii.¹¹ Folosirea populară nu dovedește însă nici eficiența, nici siguranța. Niciun rezultat de laborator nu arată că spânzul ar fi sigur sau eficient pentru oameni.

Precauții și siguranță

Spânzul trebuie tratat ca o plantă otrăvitoare. Toate speciile de Helleborus, vii sau uscate, sunt extrem de otrăvitoare. Conțin un glicozid cardiac, care acționează direct asupra mușchiului inimii și poate provoca convulsii, delir și, uneori, moartea.⁴

• Nu se mănâncă și nu se bea: nu se prepară ceai, tinctură, decoct sau pulbere din spânz. Agenția Europeană a Medicamentului nu a stabilit o doză pentru spânz.¹⁵
• Copii și animale: alte specii de Helleborus se cresc ca plante ornamentale, deci pot fi întâlnite și în grădini. Planta nu trebuie lăsată la îndemâna copiilor și a animalelor, iar fânul în care ajunge poate otrăvi vitele.⁴
• Sarcina și alăptarea: nu există o recomandare de folosire, iar planta fiind otrăvitoare, se evită.
• Medicamentele pentru inimă: spânzul conține glicozide cardiace. Cine ia medicamente pentru inimă trebuie să întrebe medicul sau farmacistul înainte de orice produs cu spânz.⁴
• Dacă s-a înghițit o parte din plantă: se sună imediat la 112 sau la un centru de informare toxicologică. Dacă se poate, se păstrează o bucată din plantă și, la nevoie, o probă din vomă, pentru identificare și analiză.¹⁶

Ce spune legea

În România, genul Helleborus este trecut pe Lista nr. 1, „Plante periculoase pentru consumul uman”, din Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii și nr. 401/2005 al ministrului sănătății. Lista scrie „Helleborus spp.”, adică toate speciile genului, deci și spânzul purpuriu. Pe aceeași listă se află, de exemplu, omagul (Aconitum) și anemonele (Anemone spp.).¹⁷

Ordinul interzice vânzarea plantelor de pe această listă ca produse prelucrate sau preparate, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare. Ministerul Agriculturii poate acorda o derogare doar dacă un dosar toxicologic și analitic arată că preparatul nu conține substanțele toxice ale plantei.¹⁷

Ordinul vorbește despre plantele folosite ca atare, parțial procesate sau sub formă de suplimente alimentare predozate, adică despre produse pentru consum.¹⁷ Produsele cosmetice au alt regulament, nr. 1223/2009. Acesta definește un cosmetic ca produs destinat părților externe ale corpului, dinților sau mucoasei bucale, folosit exclusiv sau în principal pentru curățare, parfumare, schimbarea aspectului, protecție, menținerea în stare bună sau corectarea mirosului corporal. Tot el interzice ca textul sau imaginile de pe un cosmetic să sugereze caracteristici sau funcții pe care produsul nu le are.¹⁸

La nivel european, Agenția Europeană a Medicamentului nu are o monografie pentru spânz: genul Helleborus nu apare în lista plantelor evaluate de comitetul ei pentru medicamente din plante.¹⁵ Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru spânz.¹⁹

Spânzul de-a lungul timpului

Numele genului vine din greaca veche. În mitul lui Melampus, elebor este leacul cu care prințesele din Argos ar fi fost vindecate de nebunie.^{4, 10} În sud-estul Europei, folosirea speciilor de Helleborus în medicina populară are o tradiție foarte lungă, iar în Balcani rădăcinile s-au folosit pentru efectul lor calmant al durerii.^{12, 13}

La noi, dicționarele păstrează urmele acestei vechi reputații. Scriban nota că rădăcinile de elebor s-au folosit ca purgativ până nu de mult și că poporul le folosea împotriva dalacului la vite.² În Calabria, în sudul Italiei, o rudă a spânzului, Helleborus bocconei, se folosea pentru bronșita bovinelor.²⁰

Științific, spânzul purpuriu a fost descris între 1803 și 1805 de Waldstein și Kitaibel.³ Ordinul 244/2005 a trecut genul întreg pe Lista nr. 1 a plantelor periculoase pentru consumul uman.¹⁷ Azi, spânzul rămâne o plantă de privit în pădure, nu una de pus în ceai.

Întrebări frecvente

Referințe

1. Sulborska-Różycka A., Denisow B., Strzałkowska-Abramek M., Jaśkiewicz K. Floral reward traits change between sexual phases in two Helleborus species. Scientific Reports, 2025, 15:12370.
2. dexonline.ro, articolele „spânz”, „elebor”, „dalac”, „brâncă” și „stirigoaie”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a), NODEX, Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească” (1926-1931), Dicționarul limbii romîne literare contemporane, dicționarele lui Scriban și Șăineanu, Dicționarul etimologic român (Alexandru Ciorănescu), Dicționarul dendrofloricol (Milea Preda, 1989), Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș (Dorin Ștef, ed. 2021) și Dicționarul de sinonime (Mircea și Luiza Seche).
3. International Plant Names Index. Helleborus purpurascens Waldst. & Kit., Descriptiones et Icones Plantarum Rariorum Hungariae 2: 105, t. 101 (1803-1805), ipni.org, consultat în octombrie 2026.
4. Ford B.A. Helleborus Linnaeus, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 3, Oxford University Press, 1997, efloras.org.
5. Segneanu A.E., Vlase G., Vlase T., Sicoe C.A., Ciocalteu M.V., Herea D.D., Ghirlea O.F., Grozescu I., Nanescu V. Wild-grown Romanian Helleborus purpurascens approach to novel chitosan phyto-nanocarriers: metabolite profile and antioxidant properties. Plants, 2023, 12(19):3479.
6. GBIF Secretariat. Helleborus purpurascens Waldst. & Kit., GBIF Backbone Taxonomy, nume comune și răspândire (Catalogue of Life; The World Checklist of Vascular Plants), gbif.org, consultat în octombrie 2026.
7. Cioacă C., Cucu V. Quantitative determination of hellebrin in the rhizomes and roots of Helleborus purpurascens W. et K. Planta Medica, 1974, 26(3):250-253.
8. Bartha S.G., Quave C.L., Balogh L. Ethnoveterinary practices of Covasna County, Transylvania, Romania. Journal of Ethnobiology and Ethnomedicine, 2015, 11:35.
9. Bogdan I., Nechifor A., Bășea I., Hruban E. From Rumanian folk medicine: non-specific stimulus therapy using transcutaneous implantation of hellebore (Helleborus purpurascens, Fam. Ranunculaceae) in agriculturally useful animals (titlu tradus în PubMed; articol în germană). Deutsche Tierärztliche Wochenschrift, 1990, 97(12):525-529.
10. Olivieri M.F., Marzari F., Kesel A.J., Bonalume L., Saettini F. Pharmacology and psychiatry at the origins of Greek medicine: the myth of Melampus and the madness of the Proetides. Journal of the History of the Neurosciences, 2017, 26(2):193-215.
11. Li S., Chen X., Tang J., Zhang D., Jiang Y., Zhang H., Song X., Wang W., Li Y. Genus Helleborus: a comprehensive review of phytochemistry, pharmacology and clinical applications. Natural Product Research, 2025, 39(4):888-904.
12. Franz M.H., Birzoi R., Maftei C.V., Maftei E., Kelter G., Fiebig H.H., Neda I. Studies on the constituents of Helleborus purpurascens: analysis and biological activity of the aqueous and organic extracts. Amino Acids, 2018, 50(1):163-188.
13. Neacsu C., Ciobanu C., Barbu I., Toader O., Szegli G., Kerek F., Babes A. Substance MCS-18 isolated from Helleborus purpurascens is a potent antagonist of the capsaicin receptor, TRPV1, in rat cultured sensory neurons. Physiological Research, 2010, 59(2):289-298.
14. Dietel B., Muench R., Kuehn C., Kerek F., Steinkasserer A., Achenbach S., Garlichs C.D., Zinser E. MCS-18, a natural product isolated from Helleborus purpurascens, inhibits maturation of dendritic cells in ApoE-deficient mice and prevents early atherosclerosis progression. Atherosclerosis, 2014, 235(2):263-272.
15. European Medicines Agency. Herbal medicines, lista substanțelor din plante evaluate sau în curs de evaluare de Comitetul pentru medicamente din plante (HMPC), ema.europa.eu, consultată în septembrie 2026.
16. Wendt S., Lübbert C., Begemann K., Prasa D., Franke H. Poisoning by plants. Deutsches Ärzteblatt International, 2022, 119:317-324.
17. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
18. Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice (reformare), art. 2 alin. (1) lit. (a) și art. 20 alin. (1). Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 342 din 22 decembrie 2009.
19. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
20. Passalacqua N.G., De Fine G., Guarrera P.M. Contribution to the knowledge of the veterinary science and of the ethnobotany in Calabria region (Southern Italy). Journal of Ethnobiology and Ethnomedicine, 2006, 2:52.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Spânzul este o plantă otrăvitoare și nu se folosește pe cale internă. Plantele medicinale nu tratează și nu previn boli. Dacă ai înghițit o parte din plantă, sună imediat la 112.