Troscot japonez (Reynoutria japonica): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Troscotul japonez (Reynoutria japonica) e o plantă perenă înaltă, cu tulpini goale pe dinăuntru, ca ale bambusului, și cu flori mici, crem, în ciorchini. Vine din Asia de Est și a devenit invazivă în Europa și în America de Nord. Rădăcina lui e o sursă comercială de resveratrol pentru suplimentele alimentare, iar în China, sub numele „hu zhang”, rădăcina uscată e înscrisă în farmacopee. Agenția Europeană a Medicamentului nu are o monografie pentru el, iar Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate nici pentru plantă, nici pentru resveratrol. Mai jos afli cum îl recunoști, prin ce se deosebește de troscotul de pe cărări, ce conține, ce spun studiile și cum se folosește.

Ce este troscotul japonez

Troscotul japonez e o plantă perenă, cu rizomi groși, din familia Polygonaceae. Crește în tufe, cu multe tulpini drepte, înalte de obicei de 1-2 m, uneori până la 3 m.^{1, 2} Aceeași plantă are trei nume științifice: Reynoutria japonica, Fallopia japonica și Polygonum cuspidatum.^{2, 1} Botaniștii europeni foloseau de obicei Fallopia, iar cei nord-americani Polygonum; baza de date GBIF îl trece acum ca Reynoutria japonica.^{3, 4}

Planta nu e bambus, deși tulpinile ei goale, cu noduri, seamănă cu ale bambusului.^{3, 2} Nu e nici „troscotul” din dicționare: acela e o plantă măruntă, de pe cărări, despre care afli mai jos.⁵ Se folosește rădăcina uscată.⁶

Din magazinul Hypericum: Capsule Cardiobor.

Cum arată troscotul japonez

Troscotul japonez se recunoaște după tulpinile groase, goale pe dinăuntru, cu noduri ca ale bambusului și cu pete roșii sau purpurii, și după frunzele late, ovale, ascuțite brusc la vârf.^{1, 2, 3} Primăvara, lăstarii ies din pământ roșiatici, apoi frunzele se desfac și planta devine verde. La sfârșitul verii, tufa se acoperă de ciorchini de flori mici, crem.^{3, 2}

Cum îl recunoști

• Tulpinile: multe, drepte, groase, ramificate în partea de sus, cu pete roșii sau purpurii, înalte de 1-2 m, uneori de 3 m. Sunt goale pe dinăuntru, iar deasupra fiecărui nod au o teacă membranoasă.^{1, 2, 3}
• Frunzele: ovale sau larg eliptice, lungi de 5-15 cm, cu baza rotunjită sau tăiată drept și cu vârful ascuțit brusc.^{1, 2}
• Florile: mici, albe sau alb-verzui, uneori roz, în ciorchini de 3-12 cm, la vârful tulpinii și la subsuoara frunzelor. Înfloresc din august până în septembrie.^{1, 2}
• Fructele: mici, de un brun închis, lucioase, de 2-4 mm, închise într-un înveliș cu trei aripi.²
• Rizomul: gros, noduros și brun, cu miez portocaliu închis; se rupe ca un morcov.³
• Iarna: tulpinile mor la primul îngheț, iar rădăcina rămâne în pământ și dă lăstari primăvara.³

Unde crește troscotul japonez

Troscotul japonez e originar din Asia de Est: China, Japonia, Coreea și Taiwan.² În China crește în desișuri prin văi, la marginea câmpurilor și pe versanți, între 100 și 2.000 m altitudine.¹

În Europa și în America de Nord a fost adus ca plantă ornamentală și, uneori, ca să fixeze solul pe țărmuri. A scăpat din grădini și crește acum pe locuri deranjate, pe lângă drumuri și pe malul apelor.^{2, 3} Formează tufe atât de dese, încât umbresc și înlocuiesc celelalte plante.³ În mai multe state americane, planta e declarată buruiană dăunătoare.²

Se înmulțește mai ales prin rizomi. Dintr-un fragment de rădăcină mai mic de 5 g poate crește o plantă nouă, iar sub un metru pătrat de tufă pot ieși 238 de lăstari.³ De aceea e greu de scos din grădină, mai ales după ce s-a instalat.²

În România a fost găsit, între altele, la Baia Mare și în nord-vestul și vestul țării. Crește și pe terenuri poluate cu metale grele, iar albinele îi culeg nectarul.^{7, 8, 9}

Troscot sau troscot japonez?

„Troscotul japonez” nu e troscotul din ceaiuri, deși poartă același nume. În dicționare, „troscot” e o plantă măruntă, anuală, de pe cărări și din curți: Polygonum aviculare.^{5, 1} Troscotul japonez e altă specie, perenă și înaltă, fără monografie europeană.^{1, 10} Cele două sunt totuși rude, din aceeași familie, Polygonaceae, iar până nu demult erau trecute amândouă în același gen, Polygonum.^{2, 1}

Surse: Flora of China, pentru ambele plante; Flora of North America, pentru florile troscotului japonez; Agenția Europeană a Medicamentului, lista plantelor medicinale și monografia pentru troscot.^{1, 2, 10, 11}

Troscot japonez, troscot uriaș și hibridul lor

Din aceeași familie mai cresc în Europa două plante care seamănă cu troscotul japonez. Troscotul uriaș (Reynoutria sachalinensis, în engleză giant knotweed) are 2-4 m, iar frunzele lui, lungi de 15-30 cm, au baza în formă de inimă. Hibridul dintre cele două (Reynoutria × bohemica) are 1,5-2,5 m și frunze de 5-25 cm.² Hibridul e cel mai des luat drept troscot japonez. Se deosebește mai sigur după perișorii de pe nervurile feței de jos a frunzelor, mai ales la frunzele de la începutul sezonului.²

Dacă planta are 1-2 m, tulpini goale, pătate cu roșu, și frunze late, e vorba de troscot japonez sau de rudele lui, nu de troscotul din ceaiuri.

Denumiri și nume în alte limbi

În română, planta se numește de obicei „troscot japonez”. În baza de date GBIF, numele românesc listat este „iulișcă”, folosit și pe etichetele unor produse ale noastre. Pe dexonline nu există articole pentru „troscot japonez” și „iulișcă”.^{4, 5} În engleză i se spune și „Mexican bamboo”, adică „bambus mexican”, deși vine din Asia de Est.^{4, 3, 2}

Surse: GBIF, pentru toate limbile; dexonline, pentru română.^{4, 5}

Numele științific vechi, Polygonum cuspidatum, apare încă pe multe etichete și în multe studii, iar Fallopia japonica e numele folosit de mulți cercetători europeni.^{14, 3}

Ce parte se folosește

Se folosește rădăcina uscată. În China, ea se numește „hu zhang” și e înscrisă în Farmacopeea Republicii Populare Chineze.⁶

• Cum arată partea subterană: rizomul e gros, noduros și brun, cu miez portocaliu închis, înconjurat de un inel portocaliu până la galben; se rupe ca un morcov.³
• În medicina chineză: hu zhang se folosește de obicei în amestec cu alte plante, nu singur.⁶
• În suplimente: rădăcina e o sursă comercială de resveratrol.¹⁵ Suplimentele conțin extracte standardizate; pe etichetele produselor noastre, extractul are 50% sau 98% trans-resveratrol.
• Părțile de deasupra solului: autorii unei sinteze din 2013 cer să fie cercetate și celelalte părți ale plantei, de exemplu cele de deasupra solului, ca să nu se irosească o resursă.¹⁶

7 lucruri surprinzătoare despre troscotul japonez

1. Are trei nume științifice. Reynoutria japonica, Fallopia japonica și Polygonum cuspidatum sunt aceeași plantă. Botaniștii europeni foloseau de obicei Fallopia, iar cei nord-americani Polygonum.^{2, 3}
2. Numele „Fallopia” vine de la un anatomist. Genul îl cinstește pe Gabriello Fallopio (1532-1562), anatomist italian.²
3. I se spune „bambus mexican”, dar nu e bambus și nu vine din Mexic. Tulpinile lui goale, cu noduri, seamănă cu ale bambusului, de aici numele englezesc „Mexican bamboo”. Planta e originară din Asia de Est și face parte din familia Polygonaceae.^{3, 4, 2}
4. E pe lista celor 100 de specii invazive cele mai păgubitoare din lume. Lista aparține Grupului de Specialiști pentru Specii Invazive al IUCN.¹⁷
5. O bucățică de rădăcină poate da o plantă nouă. Un fragment mai mic de 5 g poate regenera planta, iar rizomul a fost văzut crescând printr-un strat de 5 cm de asfalt.³
6. În România există miere de troscot japonez. Mostrele din mai multe regiuni au culoare brun-caramel și aromă intensă, iar activitatea lor antioxidantă e apropiată de a mierii de hrișcă.⁹
7. Absoarbe metale grele din sol. La Baia Mare, pe terenuri poluate, cadmiul, cuprul, plumbul și zincul din țesuturile plantei au depășit intervalul normal pentru plante. Autorii o numesc un bun extractor de cadmiu și de zinc din sol.⁷

Ce conține rădăcina de troscot japonez

Din rădăcină s-au izolat peste 67 de compuși: chinone, stilbene, flavonoide, cumarine și lignani.¹⁶ Cei mai cunoscuți sunt resveratrolul, glucozidul lui, numit polidatină, și emodina.^{15, 18, 19}

Surse: Chen și colab., 2012, extracție din rădăcini cu etanol 50% și ultrasunete; Peng și colab., 2013; Du și colab., 2013; Dong și colab., 2016.^{15, 16, 18, 19}

Cifrele descriu o metodă de extracție din laborator, nu rădăcina uscată și nici o capsulă anume.

Troscot japonez sau resveratrol?

Resveratrolul nu e altă plantă, ci o substanță din rădăcină: o stilbenă, un polifenol care se găsește și în alimentație.^{20, 18} Troscotul japonez e o sursă comercială a lui pentru suplimente.¹⁵

• Din rădăcină: 3,5 mg pe gram în extracția de laborator de mai sus, alături de polidatină și emodină.¹⁵
• În extract: pe etichetele produselor noastre, extractele din rădăcină au 50% sau 98% trans-resveratrol.
• Alte surse: lista Uniunii Europene a alimentelor noi cuprinde și trans-resveratrol sintetic, și trans-resveratrol produs de drojdii modificate genetic.²¹
• În organism: într-un studiu pe șase voluntari, din 25 mg luate pe gură s-au absorbit cel puțin 70%, dar în sânge s-au găsit doar urme de resveratrol nemodificat, sub 5 ng/ml. Cea mai mare parte a circulat sub formă de metaboliți, legați de sulfat sau de acid glucuronic, sau transformați prin hidrogenare, probabil de bacteriile din intestin.²⁰

Așa că, pe o etichetă, contează forma: un extract cu 98% trans-resveratrol are, la aceeași greutate, aproape de două ori mai mult resveratrol decât unul cu 50%. Contează și câte miligrame de trans-resveratrol are porția zilnică, nu doar numele plantei.

Ce spun studiile

O sinteză din 2022 despre troscotul japonez ca plantă a găsit doar 8 studii randomizate pe oameni, toate cu amestecuri de plante.¹⁴ Despre resveratrol, substanța din rădăcină, sunt mai multe studii, iar sintezele lor nu arată în ansamblu un efect clar.^{22, 23, 24}

Surse: Wang și colab., 2022; Jeyaraman și colab., 2020; Fogacci și colab., 2019; Walle și colab., 2004.^{14, 22, 24, 20}

Resveratrolul la oameni

Analiza Cochrane din 2020 a găsit trei studii randomizate, cu 50 de participanți cu diabet de tip 2, care au luat 10, 150 sau 1.000 mg de resveratrol pe zi, timp de 4-5 săptămâni. Față de placebo, hemoglobina glicozilată, glicemia și rezistența la insulină nu au arătat diferențe. Autorii au concluzionat că datele sunt insuficiente ca să spună dacă resveratrolul ajută sau dăunează.²²

O metaanaliză din 2015, pe 10 studii, nu a găsit efect asupra proteinei C reactive, a colesterolului total, a LDL, a trigliceridelor, a glicemiei sau a tensiunii; colesterolul HDL a scăzut ușor, cu circa 4 mg/dl.²³ Una din 2019, pe 17 studii, nu a găsit o scădere semnificativă a tensiunii în ansamblu, dar a văzut diferențe în subgrupurile cu doze de cel puțin 300 mg pe zi și la bolnavii de diabet. Autorii ei notează că resveratrolul a fost bine tolerat, fără evenimente adverse grave în majoritatea studiilor.²⁴

La vârstnici, o sinteză din 2024 a inclus 10 studii. Combinat cu exerciții, resveratrolul a îmbunătățit adaptarea la efort și funcția musculară la vârstnicii sănătoși. La diabetici și la bolnavii cu arteriopatie periferică nu a fost mai eficient decât placebo, iar la persoane supraponderale, în doze mari, a crescut unii markeri de risc cardiovascular. Nu s-au raportat evenimente adverse semnificative, dar doza potrivită, efectele pe termen lung și interacțiunile cu medicamentele rămân de studiat.²⁵

Sintezele de studii pe oameni nu arată în ansamblu un efect clar al resveratrolului asupra colesterolului, a glicemiei sau a tensiunii.

Troscotul japonez ca plantă

Sinteza din 2022 a căutat studii randomizate cu planta însăși și a găsit 8, cu 1.123 de participanți cu infecții respiratorii acute. În toate, troscotul japonez era doar o parte dintr-un amestec de plante, iar într-un singur studiu amestecul a fost dat fără antibiotice. Amestecurile cu troscot japonez au crescut rata de ameliorare a simptomelor (risc relativ 1,14; interval de încredere 95%: 1,09-1,20, pe 7 studii cu 1.013 participanți) și nu au crescut evenimentele adverse. Autorii vorbesc despre dovezi limitate și cer studii în care planta să fie dată fără antibiotice.¹⁴ Din aceste studii nu se poate spune ce rol a avut troscotul japonez în amestec.

În medicina tradițională chineză, preparatele cu hu zhang, de obicei în amestec cu alte plante, s-au folosit, printre altele, la tuse, hepatită, icter, dureri articulare, arsuri și mușcături de șarpe.⁶ Asta descrie o tradiție, nu un efect dovedit. Sintezele din 2013 descriu pentru rădăcină efecte antivirale, antimicrobiene, antiinflamatoare și neuroprotectoare, dar spun și că lipsesc date sistematice despre efectele și toxicitatea compușilor ei.^{6, 16}

Boala Lyme: doar studii de laborator

Troscotul japonez e printre plantele pe care unii oameni le iau pentru simptome persistente atribuite bolii Lyme.²⁶ Într-un studiu de laborator din 2020, extractul de Polygonum cuspidatum a oprit în eprubetă creșterea bacteriei Borrelia burgdorferi, la concentrații de 0,25-0,5%, și a acționat și asupra formelor ei în repaus. A fost unul dintre cele 7 extracte cu activitate bună din cele 15 produse naturale testate.²⁷ O sinteză din 2023 arată că pentru aceste plante lipsesc datele din studii pe animale și pe oameni.²⁶

Boala Lyme se tratează cu antibioticele recomandate de medic, iar o eprubetă nu arată ce se întâmplă în organism. Troscotul japonez și resveratrolul nu tratează bolile de inimă, diabetul sau infecțiile și nu înlocuiesc tratamentul prescris.²⁷

Precauții și siguranță

Pentru troscotul japonez nu există o monografie europeană, deci nici liste oficiale de contraindicații, doze sau limite de vârstă. Ce se știe vine din studii și din reglementări.¹⁰

• Medicamentele: lista Uniunii Europene a alimentelor noi cere, pe suplimentele cu trans-resveratrol, mențiunea că persoanele care iau medicamente le consumă doar sub supraveghere medicală.²¹ O sinteză din 2023, despre 18 plante luate pentru simptome atribuite bolii Lyme, a găsit activitate în eprubetă la 7, între care troscotul japonez, și avertizează că multe dintre plantele identificate au interacțiuni cu medicamentele și efecte aditive, cu risc de sângerare, de scădere a tensiunii și de scădere a glicemiei.²⁶ Cine ia anticoagulante sau medicamente pentru tensiune ori pentru diabet întreabă medicul sau farmacistul înainte.
• Emodina: rădăcina conține emodină, o antrachinonă care apare și în rubarbă. Într-o sinteză din 2016, emodina a dat în studii efecte toxice asupra ficatului, a rinichilor și a reproducerii, mai ales în doze mari și la folosire îndelungată.¹⁹
• Locul de cules: planta absoarbe metale grele din sol. La Baia Mare, cadmiul, cuprul, plumbul și zincul din țesuturile plantei au depășit intervalul normal pentru plante.⁷ Rădăcina nu se culege de lângă drumuri, de pe halde sau din zone industriale.
• Doza: pentru rădăcina de troscot japonez nu există o doză stabilită în Uniunea Europeană.¹⁰
• Sarcina, alăptarea și copiii: nu există recomandări europene pentru ei, deci planta se evită. Emodina a dat în studii efecte toxice asupra reproducerii, în doze mari.¹⁹
• Tolerabilitatea: în studiile pe oameni cu resveratrol nu s-au raportat în general evenimente adverse grave.^{24, 25}
• Boala Lyme și bolile grave: suspiciunea de boală Lyme și simptomele care persistă cer medic; majoritatea bolnavilor se vindecă cu antibioticele recomandate.²⁷
• În natură: dintr-un fragment de rădăcină mai mic de 5 g poate crește o plantă nouă, deci resturile nu se aruncă în natură.³

Ce spune legea

Agenția Europeană a Medicamentului nu are monografie pentru troscotul japonez, nici pentru rădăcina lui. În lista ei de plante medicinale apare monografia pentru troscot (Polygonum aviculare), care e altă plantă.^{10, 11} Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru troscotul japonez sau pentru resveratrol: lista din Regulamentul nr. 432/2012 nu le cuprinde.²⁸

Resveratrolul are totuși un statut în legea alimentelor noi. Lista Uniunii cuprinde trans-resveratrolul sintetic, pentru suplimente alimentare destinate adulților, cu cel mult 150 mg pe zi, și cere pe etichetă mențiunea că persoanele care iau medicamente îl consumă doar sub supraveghere medicală. Pentru trans-resveratrolul obținut de drojdii modificate genetic, lista nu fixează o limită proprie și trimite la utilizarea normală în suplimente a resveratrolului extras din troscot japonez (Fallopia japonica).²¹

În România, genul Polygonum e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele.²⁹ Troscotul japonez s-a numit mult timp Polygonum cuspidatum, nume sub care apare încă pe multe etichete; Ordinul nu pomenește numele actual, Reynoutria japonica. Planta nu e pe lista plantelor periculoase.²⁹

Troscotul japonez de-a lungul timpului

În China, rădăcina uscată se folosește de mult în medicină, sub numele „hu zhang”, și azi e în farmacopee. Sintezele din 2013 vorbesc despre o folosire tradițională îndelungată în China și în Japonia, de obicei în amestec cu alte plante.^{16, 6}

În Europa și în America de Nord a ajuns ca plantă ornamentală, apoi a scăpat din grădini.^{2, 3} Despre o rudă a ei, troscotul uriaș, o revistă americană scria în 1894, sub numele „Sacaline”, că e o plantă furajeră nouă și că, dacă încercările din regiunile aride o confirmă, va fi una dintre cele mai valoroase introduceri.¹³

Astăzi troscotul japonez e pe lista celor 100 de specii invazive cele mai păgubitoare din lume.¹⁷ În 2022, o sinteză sistematică a căutat studii pe oameni cu planta însăși, iar studiile din România din 2023 și 2024 privesc mierea ei și metalele grele din plantă.^{14, 9, 8, 7}

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu troscot japonez

Până aici ai citit despre troscotul japonez. De aici încolo, despre produsele noastre. Pentru troscotul japonez nu există o monografie europeană și nici o mențiune de sănătate autorizată.^{10, 28} La noi, rădăcina apare doar ca extract standardizat în resveratrol, în capsule. Suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli.

Capsule Cardiobor

• Extract de troscot japonez (Reynoutria japonica, sin. Polygonum cuspidatum), cu 50% resveratrol, alături de fructoborat de calciu
• 60 de capsule pe cutie, de câte 280 mg
• Pe etichetă: 2 capsule pe zi, timp de 2 luni, apoi pauză de 30 de zile
• Cele 2 capsule dau 39,2 mg de extract, cu 19,6 mg de resveratrol
• Pentru troscotul japonez nu există o doză stabilită în Uniunea Europeană

36,99 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Tot cu extract de rădăcină: un supliment cu mai multe ingrediente

Extractul de rădăcină de troscot japonez, cu 98% trans-resveratrol, intră și în Capsule Vita Vigor, un supliment cu multe alte ingrediente: ginseng siberian, ginkgo, coenzima Q10, vitamine și minerale. Pentru amestecuri nu există o monografie europeană.

Fierbinte

Adăugați la lista de dorințe

Capsule Vita Vigor

34,99 lei

Adaugă în coș

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește	De reținut
Capsule Cardiobor	2 capsule pe zi, timp de 2 luni, apoi pauză de 30 de zile	Extract de troscot japonez cu 50% resveratrol, 19,6 mg de resveratrol în cele 2 capsule, și fructoborat de calciu
Capsule Vita Vigor	Adulți: 3-6 capsule pe zi, câte 1-2 înainte de mesele principale; cure de 4 săptămâni, cu pauză de 20 de zile	Extract de rădăcină cu 98% trans-resveratrol, 14,5 mg pe capsulă, în amestec cu multe alte ingrediente

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Pentru troscotul japonez nu există o doză stabilită în Uniunea Europeană. Cine ia medicamente, mai ales pentru sângerare, tensiune sau diabet, întreabă medicul sau farmacistul înainte.^{10, 26, 21}

Întrebări frecvente

Referințe

1. Flora of China Editorial Committee. Polygonum aviculare Linnaeus și Reynoutria japonica Houttuyn, în Flora of China, vol. 5, Science Press și Missouri Botanical Garden Press, 2003, efloras.org.
2. Freeman C.C., Hinds H.R. Fallopia Adanson, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 5, Oxford University Press, 2005, efloras.org, tratările pentru Fallopia japonica, F. sachalinensis și F. × bohemica.
3. Global Invasive Species Database. Polygonum cuspidatum (Japanese knotweed), IUCN SSC Invasive Species Specialist Group, iucngisd.org, consultat în octombrie 2026.
4. GBIF Secretariat. Reynoutria japonica Houtt., GBIF Backbone Taxonomy, nume comune, gbif.org, consultat în octombrie 2026.
5. dexonline.ro, articolul „troscot”, după DEX ’09, MDA2, DLRLC, NODEX, Șăineanu și Scriban; pentru „troscot japonez” și „iulișcă” nu există articole; consultat în octombrie 2026.
6. Zhang H., Li C., Kwok S.T., Zhang Q.W., Chan S.W. A review of the pharmacological effects of the dried root of Polygonum cuspidatum (Hu Zhang) and its constituents. Evidence-Based Complementary and Alternative Medicine, 2013, 2013:208349.
7. Vidican R., Mihăiescu T., Pleșa A., Mălinaș A., Pop B.A. Investigations concerning heavy metals dynamics in Reynoutria japonica Houtt.-soil interactions. Toxics, 2023, 11(4):323.
8. Cucu A.A., Pașca C., Cucu A.B. și colab. Evaluation of the main macro-, micro- and trace elements found in Fallopia japonica plants and their traceability in its honey: a case study from the northwestern and western part of Romania. Plants, 2024, 13(3):428.
9. Cucu A.A., Bobiș O., Bonta V. și colab. Unraveling the physicochemical, nutritional and antioxidant properties of the honey produced from the Fallopia japonica plant. Foods, 2024, 13(13):1959.
10. European Medicines Agency. Herbal medicines, lista monografiilor și a stadiului lor, exportată la 23 septembrie 2026, ema.europa.eu.
11. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Polygonum aviculare L., herba, EMA/HMPC/143658/2015, adoptată pe 5 aprilie 2016.
12. Chen Menglei (ed.). Gujin Tushu Jicheng, secțiunea „Plant Kingdom”, ilustrația „虎杖圖”, între 1700 și 1725; vectorizare modernă pe Wikimedia Commons.
13. Out of Doors for Women, vol. 1, nr. 12, noiembrie 1894, p. 8, arhivată pe archive.org.
14. Wang Z.J., Trill J., Tan L.L. și colab. Reynoutria japonica Houtt for acute respiratory tract infections in adults and children: a systematic review. Frontiers in Pharmacology, 2022, 13:787032.
15. Chen B.Y., Kuo C.H., Liu Y.C., Ye L.Y., Chen J.H., Shieh C.J. Ultrasonic-assisted extraction of the botanical dietary supplement resveratrol and other constituents of Polygonum cuspidatum. Journal of Natural Products, 2012, 75(10):1810-1813.
16. Peng W., Qin R., Li X., Zhou H. Botany, phytochemistry, pharmacology, and potential application of Polygonum cuspidatum Sieb. et Zucc.: a review. Journal of Ethnopharmacology, 2013, 148(3):729-745.
17. Global Invasive Species Database. 100 of the World’s Worst Invasive Alien Species, IUCN SSC Invasive Species Specialist Group, iucngisd.org, consultat în octombrie 2026.
18. Du Q.H., Peng C., Zhang H. Polydatin: a review of pharmacology and pharmacokinetics. Pharmaceutical Biology, 2013, 51(11):1347-1354.
19. Dong X., Fu J., Yin X. și colab. Emodin: a review of its pharmacology, toxicity and pharmacokinetics. Phytotherapy Research, 2016, 30(8):1207-1218.
20. Walle T., Hsieh F., DeLegge M.H., Oatis J.E., Walle U.K. High absorption but very low bioavailability of oral resveratrol in humans. Drug Metabolism and Disposition, 2004, 32(12):1377-1382.
21. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei din 20 decembrie 2017 de stabilire a listei Uniunii a noilor alimente, versiunea consolidată din 30 noiembrie 2025, intrările „Trans-resveratrol” și „Trans-resveratrol (microbial source)”. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 351 din 30 decembrie 2017.
22. Jeyaraman M.M., Al-Yousif N.S.H., Singh Mann A. și colab. Resveratrol for adults with type 2 diabetes mellitus. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2020, 1:CD011919.
23. Sahebkar A., Serban C., Ursoniu S. și colab. Lack of efficacy of resveratrol on C-reactive protein and selected cardiovascular risk factors: results from a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. International Journal of Cardiology, 2015, 189:47-55.
24. Fogacci F., Tocci G., Presta V., Fratter A., Borghi C., Cicero A.F.G. Effect of resveratrol on blood pressure: a systematic review and meta-analysis of randomized, controlled, clinical trials. Critical Reviews in Food Science and Nutrition, 2019, 59(10):1605-1618.
25. Yadegar S., Mohammadi F., Yadegar A. și colab. Effects and safety of resveratrol supplementation in older adults: a comprehensive systematic review. Phytotherapy Research, 2024, 38(5):2448-2461.
26. Thompson A., Hynicka L.M., Shere-Wolfe K.D. A comprehensive review of herbal supplements used for persistent symptoms attributed to Lyme disease. Integrative Medicine (Encinitas), 2023, 22(1):30-38.
27. Feng J., Leone J., Schweig S., Zhang Y. Evaluation of natural and botanical medicines for activity against growing and non-growing forms of B. burgdorferi. Frontiers in Medicine, 2020, 7:6.
28. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
29. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă urmezi un tratament sau ai o boală, mai ales de inimă, metabolică sau infecțioasă, discută cu medicul înainte de a folosi suplimente cu resveratrol sau cu troscot japonez.