Arbore de ceai (Melaleuca alternifolia): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Arborele de ceai (Melaleuca alternifolia) e un arbust înalt sau un arbore mic din nord-estul Australiei, cu scoarța ca hârtia, frunze înguste și flori albe, cu multe stamine lungi. Din frunzele lui se distilează uleiul esențial cunoscut ca tea tree. Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște uleiul, pe baza utilizării tradiționale, pentru răni mici și mușcături de insecte, bube mici și acnee ușoară, mâncărime și iritație la piciorul de atlet ușor și inflamații ușoare ale mucoasei bucale, dar numai pe piele sau, diluat, ca apă de gură care nu se înghite. Mai jos afli cum arată planta, prin ce se deosebește de arbustul din care se face ceaiul, ce conține uleiul, ce spun studiile, ce riscuri are și cum se folosește.

Ce este arborele de ceai

Arborele de ceai e un arbust înalt sau un arbore mic, din familia Myrtaceae, cu înălțimea de până la 7 m și cu scoarța ca hârtia.¹ Numele științific complet este Melaleuca alternifolia (Maiden & Betche) Cheel.¹ Genul Melaleuca e originar din Tasmania și Australia.²

Pentru ceea ce numim ulei de tea tree se folosesc frunzele și vârfurile ramurilor.³ Numele „arbore de ceai” (în engleză, tea tree) vine de la ceaiul aromat care se făcea odinioară din frunze.³ Nu e însă ceaiul din magazin: acela vine de la o altă plantă, despre care afli mai jos.⁴

Din magazinul Hypericum: Ulei Esential Tea Tree 10ml.

Cum arată arborele de ceai

Arborele de ceai se recunoaște după scoarța ca hârtia, după frunzele foarte înguste și după florile albe, cu multe stamine, adunate în spice.¹ La nivelul genului, florile au un număr mare de stamine concrescute, frunzele sunt aromatice și persistente, iar fructul e o capsulă cu numeroase semințe.²

Cum îl recunoști

• Portul: arbust înalt sau arbore mic, de până la 7 m, cu scoarța ca hârtia.¹
• Frunzele: dispuse neregulat, risipite sau în verticile, liniare, lungi de 10-35 mm și late de cam 1 mm, cu vârful ascuțit și fără peri.¹
• Florile: albe, câte una sub fiecare bractee, adunate în spice cu multe flori, lungi de 3-5 cm. Petalele au 2-3 mm, iar staminele sunt câte 30-60 într-un smoc.¹
• Fructul: o capsulă în formă de cupă, de 2-3 mm în diametru.¹
• Înflorirea: primăvara.¹

Unde crește arborele de ceai

Arborele de ceai crește în Australia, pe malul apelor și pe terenuri mlăștinoase, pe coastă și în dealurile de lângă ea, de la zona orașului Grafton spre nord. Apare în New South Wales și în Queensland.¹ Potrivit raportului Agenției Europene a Medicamentului, înainte de cultivarea comercială arealul lui natural era limitat la zona râurilor Clarence și Richmond, pe coasta de nord-est a statului New South Wales.³

Uleiul se produce azi mai ales pe plantații din New South Wales și din Queensland.³

Arbore de ceai sau arbust de ceai?

„Arbore de ceai” poate însemna două plante diferite, de aceea e bine să le deosebești. În DEX, cuvântul „ceai” înseamnă mai întâi arbustul exotic din ale cărui frunze uscate se prepară băutura, adică Camellia sinensis.² Arborele de ceai de care vorbim aici, Melaleuca alternifolia, e din altă familie și se folosește altfel.

Surse: PlantNET; Flora of China; dexonline; Agenția Europeană a Medicamentului.^{1, 4, 2, 5, 6}

Cea mai simplă deosebire: din arbustul de ceai se face o băutură, iar uleiul de arbore de ceai nu se bea.

„Tea tree” nu e un singur copac. În engleză, numele acoperă mai multe specii din genurile Leptospermum și Melaleuca, în total peste 150.³ Alte specii de Melaleuca dau uleiuri cu alte nume: cajeput, din Melaleuca cajuputi, și niaouli, din Melaleuca quinquenervia.³ Printre denumirile istorice ale uleiului se numără „melaleuca oil” și „ti tree oil”, dar „ti tree” e un nume maori și samoan pentru plante din genul Cordyline.³

Denumiri și nume în alte limbi

Dicționarele românești nu au o intrare pentru „arbore de ceai”: dexonline are doar genul Melaleuca.² La noi, uleiul se vinde sub numele englezesc, Ulei Esențial Tea Tree. În monografia europeană, uleiul are un nume în 23 dintre cele 25 de limbi din tabel: lipsesc doar româna și islandeza.⁵

Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, monografia din 2014, pentru limbile străine; pentru română, Agenția nu dă un nume, iar dexonline nu are o intrare pentru arbore de ceai.^{5, 2}

Ce parte se folosește

Se folosesc frunzele și vârfurile ramurilor, din care se obține, prin antrenare cu vapori de apă, uleiul esențial.³ Din frunze se obține cam 2% ulei.³

• Cum arată uleiul: un lichid limpede, mobil, incolor sau galben-pal, fără urme de apă, cu un miros distinct, plăcut, ca de terebentină. E mai ușor decât apa, cu o densitate de 0,89.³
• Cu ce se amestecă: e aproape insolubil în apă și se amestecă bine cu solvenții organici.³
• Cât trebuie să conțină: Farmacopeea Europeană cere cel puțin 30% terpinen-4-ol și cel mult 15% 1,8-cineol.³
• Forme recunoscute: monografia europeană se referă la ulei în preparate lichide și semisolide pentru piele și în preparate lichide pentru mucoasa bucală.⁵ În produsele formulate din comerț, concentrația uleiului variază între 2 și 5%.³

7 lucruri surprinzătoare despre arborele de ceai

1. Numele vine de la ceaiul din frunze. „Arbore de ceai” se numește așa pentru că din frunzele lui se făcea un ceai aromat. Frunzele se lăsau în apă ore sau chiar zile, iar apoi se foloseau ca infuzie sau ca pansament îmbibat.³
2. Arealul lui natural era mic. Înainte de cultivarea comercială, planta crescea în zona râurilor Clarence și Richmond, pe coasta de nord-est a statului New South Wales.³
3. Din frunze iese puțin ulei. Prin distilare cu vapori se obține cam 2% ulei din frunze.³
4. Soldații australieni îl aveau în trusa de prim ajutor. În al Doilea Război Mondial, uleiul s-a folosit ca antimicrobian general și ca repelent pentru insecte și a fost pus în trusele de prim ajutor ale soldaților australieni.³
5. A fost redescoperit în anii 1920. Atunci a fost descris ca antiseptic local, cu activitate mai mare decât a fenolului.³
6. „Tea tree” nu e un singur copac. Numele acoperă mai multe specii din genurile Leptospermum și Melaleuca, în total peste 150.³
7. Uleiul vechi alergizează mai ușor. Lumina, căldura și aerul oxidează uleiul, iar produsele de oxidare au un potențial mai mare de a sensibiliza pielea.⁵ Un raport al unui organism australian, citat de Agenție, recomandă pentru produsele formulate un termen de 12 luni după deschidere.³

Ce conține uleiul de arbore de ceai

Uleiul de arbore de ceai e un amestec de circa 100 de compuși, mai ales terpene și alcoolii lor.³ Compoziția variază de la un lot la altul, de aceea există din 1996 un standard internațional. Farmacopeea Europeană și standardul ISO 4730 cer cel puțin 30% terpinen-4-ol și cel mult 15% 1,8-cineol.³

Sursa: raportul de evaluare al Agenției Europene a Medicamentului, din 2015, cu limitele din Farmacopeea Europeană și cu analiza unui ulei făcută de Bozzuto și colab., 2011.³

Terpinen-4-olul e componenta principală și principalul compus antimicrobian, dar și alți compuși, ca alfa-terpineolul, au un efect antimicrobian asemănător.³ 1,8-cineolul e probabil un alergen nedorit în produsele cu ulei.³

Prin piele pătrunde puțin. În teste de laborator pe piele umană, au pătruns 2-4% din uleiul aplicat, sau 7% sub pansament parțial ocluziv, iar cea mai mare parte se evaporă, pentru că uleiul e semivolatil.³ Cifrele din tabel descriu uleiul standardizat, nu orice produs din comerț.

Arbore de ceai sau ulei de tea tree?

Arborele de ceai e planta. Uleiul de tea tree e ce se extrage din ea. Pe etichete, același ulei apare sub mai multe forme.

• În flacon: ulei esențial 100%, cum e cel de 10 ml de la noi. Nu se bea; se folosește extern, în picături.
• În cosmetice: în șampoane, geluri și creme, uleiul apare pe etichetă sub numele Melaleuca Alternifolia Leaf Oil. În produsele formulate din comerț, concentrația lui variază între 2 și 5%.³
• În medicamente: doar în cele autorizate de autoritățile naționale, pentru care se ține cont de monografia europeană.⁷
• Ca ceai: frunzele se foloseau odinioară ca infuzie sau pansament îmbibat.³ Monografia europeană se referă doar la ulei, nu la frunze.⁵

Așa că, pe o etichetă, contează forma: uleiul pur are mult mai mult ulei decât un șampon sau o cremă.

Ce spun studiile

La oameni, uleiul a fost studiat mai ales în stomatologie și în dermatologie. O sinteză sistematică din 2023 a găsit 46 de studii randomizate: 18 din stomatologie, 9 din dermatologie, 9 din boli infecțioase, 6 din oftalmologie, 3 din podologie și unul din alt domeniu. În ansamblu, calitatea cercetării a fost slabă până la modestă.⁸

Surse: Kairey și colab., 2023; Satchell și colab., 2002 (două studii).^{8, 9, 10}

Agenția Europeană a Medicamentului a analizat studii pe acnee, picior de atlet, răni și boli ale gurii. Uleiul a avut efecte pozitive, dar studiile au avut lipsuri, ca numărul mic de pacienți și proiectul studiului. De aceea recunoașterea se sprijină pe folosirea îndelungată, nu pe studii.⁷ Agenția nu a putut recunoaște o utilizare medicală bine stabilită, dar a considerat că studiile fac plauzibile folosirile tradiționale.³

Acneea

Agenția a evaluat două studii. În primul, cu 124 de pacienți cu acnee ușoară sau moderată, un gel cu 5% ulei a fost comparat cu o loțiune cu 5% peroxid de benzoil. Ambele au scăzut leziunile inflamate și neinflamate, dar uleiul a acționat mai lent și a dat mai puține efecte adverse.³ În al doilea, cu 60 de pacienți, urmăriți 45 de zile, gelul cu ulei (30 de pacienți) a fost de 3,55 ori și de 5,75 ori mai eficient decât placebo (30 de pacienți), după numărul total de leziuni și după indicele de severitate. Efectele adverse au fost asemănătoare în cele două grupuri.¹¹

Sinteza din 2023 a conchis totuși că sunt necesare mai multe dovezi pentru a confirma beneficiile uleiului asupra numărului de leziuni și a severității acneei.⁸ Monografia europeană acoperă doar acneea ușoară, iar la acneea severă e nevoie de medic.⁵

Piciorul de atlet și unghiile

La piciorul de atlet, într-un studiu cu 158 de pacienți, tratați de două ori pe zi timp de 4 săptămâni, un răspuns clinic clar au avut 72% dintre cei cu soluție cu 25% ulei și 68% dintre cei cu soluție cu 50%, față de 39% la placebo. Vindecarea ciupercii, verificată prin cultură, a fost de 64% cu soluția de 50%, față de 31% la placebo. Patru pacienți (3,8%) au avut dermatită moderată sau severă, care a trecut repede după oprirea tratamentului.¹⁰

Un alt studiu, cu 104 pacienți, a comparat o cremă cu 10% ulei cu tolnaftat 1% și cu placebo. Cultura a devenit negativă la 85% dintre cei cu tolnaftat, la 30% dintre cei cu ulei și la 21% dintre cei cu placebo, iar între ulei și placebo nu a fost o diferență semnificativă. Simptomele s-au ameliorat mai mult cu uleiul decât cu placebo: 24 din 37 de pacienți, față de 14 din 34.¹²

La ciuperca unghiilor de la picioare, într-un studiu cu 117 pacienți, uleiul 100% a dat după 6 luni rezultate comparabile cu soluția cu 1% clotrimazol: cultură negativă la 18% față de 11% și ameliorare parțială sau completă la 60% față de 61%.³ Pentru ciuperci, monografia spune că e nevoie de medic ca să se elimine infecția.⁵

Mătreața

Într-un studiu cu 126 de persoane de 14 ani și peste, cu mătreață ușoară sau moderată, un șampon cu 5% ulei, folosit zilnic timp de 4 săptămâni, a dus la o îmbunătățire de 41% a scorului de severitate pe cadrane, față de 11% la placebo. S-au ameliorat semnificativ mâncărimea și aspectul gras al scalpului. Descuamarea s-a ameliorat, dar nu semnificativ, și nu au fost efecte adverse.⁹ Mătreața nu e între folosirile din monografia europeană.⁵

Gura și gingiile

În sinteza din 2023, apele de gură cu 0,2-0,5% ulei au putut limita acumularea plăcii dentare, iar gelurile cu 5% ulei, aplicate direct pe parodonțiu, pot ajuta, ca tratament adjuvant, la parodontită, alături de detartraj și de netezirea rădăcinilor dinților.⁸ O apă de gură cu ulei nu înlocuiește periajul și consultul stomatologic.

Candidoza

Pentru candidoza bucală, Agenția a găsit două studii mici, la pacienți cu SIDA a căror candidoză nu răspundea la fluconazol, cu ape de gură comerciale cu ulei de arbore de ceai. Rezultatele au fost pozitive, dar nu se știe ce concentrație de ulei aveau produsele. Candidoza nu e între folosirile din monografia europeană.^{3, 5}

În laborator

În eprubetă, uleiul în doze potrivite a avut un efect antimicrobian cu spectru larg, cu puține dovezi de toleranță sau rezistență. Există și unele dovezi de efect antiinflamator.³ Rezultatele de laborator nu arată însă ce se întâmplă la oameni.

Uleiul de arbore de ceai nu tratează acneea, ciuperca sau infecțiile și nu înlocuiește tratamentul prescris de medic.

Precauții și siguranță

Pe piele, uleiul are un profil de siguranță cunoscut, dar poate irita și alergiza. Înghițit, e periculos.³

• Înghițirea și inhalațiile: monografia europeană spune că uleiul nu se folosește pe cale orală sau în inhalații și că, la apă de gură sau gargară, nu se înghite.⁵ Înghițit din greșeală, poate provoca depresia sistemului nervos central și slăbiciune musculară; la adulți, simptomele au trecut de obicei în 36 de ore. La copii, înghițirea uleiului e o urgență medicală, care cere tratament imediat în spital și sprijin respirator.⁵
• Cazurile raportate: au fost descrise mai multe otrăviri, mai ales după înghițirea a 10-25 ml de ulei. Un pacient a fost în comă în primele 12 ore și apoi semiconștient încă 36 de ore, după ce a înghițit cam o jumătate de cană, iar doi copii care au înghițit mai puțin de 10 ml au avut ataxie și somnolență sau dezorientare și s-au vindecat complet. La un băiat de 17 luni, mai puțin de 10 ml de ulei pur au dat ataxie și somnolență. În 2011, centrele de toxicologie din SUA au înregistrat 1.376 de expuneri la ulei de arbore de ceai: în majoritatea cazurilor efectele au fost absente sau minore, în 5 au fost majore și nu a fost niciun deces.³
• Iritația și alergia: pot apărea durere usturătoare, mâncărime ușoară, senzație de arsură, iritație, roșeață și umflare (dermatită de contact) sau alte reacții alergice, cu o frecvență necunoscută. Rar, la mai puțin de 1 caz la 1.000, au fost raportate reacții ca niște arsuri.⁵ În zece studii cu teste epicutanate, pe aproape 9.400 de oameni, în medie 1,6% au avut o reacție alergică; unele studii au folosit ulei degradat, așa că procentul poate fi prea mare.³ În sinteza din 2023, efectele adverse au fost minore, cu excepția cazurilor în care uleiul s-a aplicat pe piele în concentrații de 25% sau mai mari.⁸
• Uleiul vechi: uleiul oxidat alergizează mai ușor. Se păstrează în recipiente bine închise, ferite de lumină și de căldură.⁵
• Colofoniul: nu îl folosesc cei alergici la ulei sau la colofoniu, un reziduu rășinos din rășina coniferelor, numit și sacâz, pentru că uleiul dă reacții încrucișate cu el.^{5, 3, 2}
• Ochii și urechile: uleiul nu se pune în ochi sau în urechi.⁵
• Vârsta: nu se recomandă sub 12 ani, pentru că lipsesc datele.⁵
• Sarcina și alăptarea: nu se recomandă, din lipsă de date.⁵ La femele de șobolan gestante, uleiul dat pe gură, în doze mari, a fost toxic pentru mame și a afectat dezvoltarea puilor.¹³
• Medicamentele: monografia nu menționează interacțiuni. În eprubetă, uleiul a avut efecte opuse celor ale ciprofloxacinei și ale amfotericinei B, iar autorii studiului, citați de Agenție, recomandă prudență la asocierea cu antibiotice.^{5, 3}
• Animalele: uleiul pur poate fi toxic pentru câini și pisici. Într-un studiu cu 337 de câini și 106 pisici expuse la ulei 100%, semnele au apărut în 2-12 ore și au durat până la 72 de ore: salivație abundentă, letargie, pareze, ataxie și tremor. Pisicile mici și tinere au avut cel mai mare risc de boală gravă.¹⁴
• Când mergi la medic: dacă apar febră sau semne de infecție a pielii care se agravează, dacă neplăcerile durează mai mult de 1 săptămână la răni mici și mușcături sau mai mult de 5 zile la inflamații ale gurii. La bube și la piciorul de atlet, uleiul nu se folosește mai mult de 1 lună, iar dacă neplăcerile persistă, e nevoie de medic. La acnee severă sau la o ciupercă pe care vrei s-o elimini, tot medicul.⁵

La un copil care a înghițit ulei de arbore de ceai se sună imediat la 112.

Ce spune legea

În Uniunea Europeană, uleiul esențial de arbore de ceai are o monografie a Agenției Europene a Medicamentului, de utilizare tradițională, adoptată de comitet la 24 noiembrie 2014 și publicată la 9 aprilie 2015.^{5, 15} Ea acoperă patru folosiri, în medicamente pentru adulți și adolescenți peste 12 ani: răni mici superficiale și mușcături de insecte, bube mici (furuncule) și acnee ușoară, mâncărime și iritație la piciorul de atlet ușor și inflamații ușoare ale mucoasei bucale.^{5, 7} Pentru piele, sunt preparate lichide sau semisolide, iar pentru gură, un preparat lichid, diluat, pentru clătit sau gargară.⁵ Recunoașterea se sprijină pe o folosire de cel puțin 30 de ani, din care cel puțin 15 în Uniunea Europeană, nu pe studii clinice.⁷

Uleiul are și o intrare în lista Uniunii a substanțelor din plante pentru medicamente tradiționale, adoptată de comitet la 24 noiembrie 2014 și transmisă Comisiei Europene la 18 iunie 2015.¹⁵ Pentru ulei există și o monografie în Farmacopeea Europeană.⁵

Revizuirea periodică din 2022-2023 a verificat 52 de referințe noi despre eficacitate și 27 despre siguranță. Baza europeană de farmacovigilență avea trei cazuri noi, dintre care două cu uleiul folosit singur, cu umflarea feței, erupție, mâncărime, astm și dermatită, care au dispărut după oprirea folosirii. Agenția nu a găsit date noi care să ceară schimbarea monografiei sau a intrării în listă.¹³

Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru arborele de ceai: în lista din Regulamentul nr. 432/2012 nu apare.¹⁶ În România, Melaleuca e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate. Nu e pe lista plantelor periculoase.¹⁷

Arborele de ceai de-a lungul timpului

Aborigenii australieni foloseau frunzele de arbore de ceai de mii de ani, pentru vânătăi, mușcături de insecte, răni, arsuri și infecții ale pielii.^{3, 8} Potrivit unei lucrări din 1998, citate de Agenție, frunzele se lăsau în apă ore sau zile, iar apa se folosea ca infuzie sau în comprese, între altele la răceală, dureri în gât, mușcături, răni, infecții fungice ale pielii și la păduchi.³ Membri ai echipajului lui James Cook au descris, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, folosirea uleiului. Colonizatorii europeni au recunoscut repede proprietățile plantei.³

În anii 1920, uleiul a fost redescoperit ca antiseptic local, cu activitate mai mare decât a fenolului. Potrivit unei lucrări citate de Agenție, în 1925 uleiul a fost distilat prima dată, iar apoi a devenit un antiseptic obișnuit în chirurgie, mai ales în cea dentară.³

În 1949, British Pharmaceutical Codex a inclus o monografie despre ulei, care îl descria ca având proprietăți germicide și folosit local la bube și la infecții ale pielii și ale gurii, precum și ca inhalant la guturai.³ În al Doilea Război Mondial, uleiul s-a aflat în trusele de prim ajutor ale soldaților australieni.³

Medicamentele cu ulei de arbore de ceai sunt mai noi. În Suedia, un lichid pentru piele se vinde din 1988. În Danemarca, un lichid pentru piele a fost autorizat între 1993 și 2009, pentru dezinfecția la acnee și la ciuperca piciorului. În Ungaria, o soluție pentru gură și piele e înregistrată din 2004.³

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu arbore de ceai

Până aici ai citit despre arborele de ceai. De aici încolo, despre produsele noastre. Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște uleiul esențial de arbore de ceai, pe baza utilizării tradiționale, pentru răni mici superficiale și mușcături de insecte, bube mici și acnee ușoară, mâncărime și iritație la piciorul de atlet ușor și inflamații ușoare ale mucoasei bucale, în medicamente pentru adulți și adolescenți peste 12 ani.^{5, 7} Uleiurile esențiale, cosmeticele și ceaiurile nu sunt medicamente: nu tratează și nu previn boli.

Ulei Esențial Tea Tree

• 100% ulei esențial de arbore de ceai (Melaleuca alternifolia)
• Flacon de 10 ml
• Pe etichetă: pentru masaj, 3-5 picături dizolvate în ulei vegetal; ca ingredient cosmetic, se poate adăuga în creme de față și în loțiuni pentru păr și corp
• Monografia europeană, pentru răni mici și mușcături de insecte: 0,03-0,07 ml de ulei nediluat, adică 1-2 picături, pe zona afectată, cu un bețișor de vată, de 1-3 ori pe zi, sau preparate lichide cu 0,5-10% ulei^{5, 3}
• Monografia europeană: nu pe cale orală, nu în inhalații, nu în ochi sau în urechi⁵

17,99 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Tot cu arbore de ceai: șampon

Hyper Șampon cu Bicarbonat e un cosmetic cu patru uleiuri esențiale: de rozmarin, de arbore de ceai, de salvie și de cimbru. Lista ingredientelor nu dă procentul uleiului de arbore de ceai. Monografia europeană se referă la medicamente tradiționale cu ulei esențial, nu la cosmetice sau la amestecuri.⁵

Adăugați la lista de dorințe

Hyper Sampon cu Bicarbonat 250ml

19,99 lei

Adaugă în coș

Și alte plante pentru piele și gură

Pentru răni mici, inflamații ușoare ale pielii și inflamații ușoare ale gurii, Agenția Europeană a Medicamentului are monografii de utilizare tradițională și pentru floarea de gălbenele, floarea de mușețel și frunza de salvie.^{18, 19, 20}

Adăugați la lista de dorințe

Cremă tip balsam Gălbenele 90 ml

17,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Galbenele vrac

7,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Musetel vrac

7,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Salvie vrac

7,99 lei

Adaugă în coș

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește	De reținut
Ulei Esențial Tea Tree, 10 ml	Pe etichetă: pentru masaj, 3-5 picături dizolvate în ulei vegetal; ca ingredient cosmetic, se adaugă în creme sau loțiuni	Doar extern; nu se înghite, nu se pune în ochi sau în urechi și nu se folosește în inhalații; nu sub 12 ani, nu în sarcină și alăptare
Hyper Șampon cu Bicarbonat, 250 ml	Pe părul umed, masat pe scalp până face spumă, apoi clătit abundent cu apă	Cosmetic, nu medicament; patru uleiuri esențiale, fără procent în lista ingredientelor
Cremă tip balsam Gălbenele, 90 ml	În strat subțire pe piele, masată ușor până la absorbție; doar uz extern	Cosmetic, nu medicament; extract de gălbenele, fără procent în lista ingredientelor
Ceai Gălbenele, vrac	Pe etichetă, în uz extern: infuzie din 30 g de flori la 1 litru de apă, pentru spălături locale și comprese	Monografia europeană: 1-2 g de plantă în 150 ml de apă, pentru comprese, de 2-4 ori pe zi; pe piele nu sub 6 ani, în gură nu sub 12 ani18
Ceai Mușețel, vrac	Pe etichetă, în uz extern: 2-4 lingurițe de plantă la 500 ml de apă clocotită, pentru gargară și spălături locale	Monografia europeană: 1-5 g în 100 ml de apă pentru clătit și gargară și 3-10 g în 100 ml pentru spălături și comprese, de mai multe ori pe zi; adolescenți și adulți19
Ceai Salvie, vrac	Pe etichetă, în uz extern: cam 4 lingurițe la 250 ml de apă clocotită, 15-20 de minute sub capac, strecurat, pentru clătiri ale gurii sau gargară, de 2-3 ori pe zi	Monografia europeană: 2,5 g în 100 ml de apă clocotită, folosit cald pentru gargară, de 3 ori pe zi; doar adulți20

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Uleiul de arbore de ceai nu se înghite și nu se folosește în inhalații, în ochi sau în urechi; dacă apare o erupție, se oprește folosirea. Dacă neplăcerile durează sau se agravează, e nevoie de medic.⁵

Întrebări frecvente

Referințe

1. Wilson P.G. Melaleuca alternifolia (Maiden & Betche) Cheel, în PlantNET (The NSW Plant Information Network System), Royal Botanic Gardens and Domain Trust, Sydney, plantnet.rbgsyd.nsw.gov.au; descriere după Flora of New South Wales, vol. 2, 1991, consultată în octombrie 2026.
2. dexonline.ro, articolele „melaleuca” (Dicționar de floricultură), „ceai” (DEX ’09, MDA2, DLRLC, Scriban) și „colofoniu” (DEX ’09), consultate în octombrie 2026.
3. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Final assessment report on Melaleuca alternifolia (Maiden and Betch) Cheel, M. linariifolia Smith, M. dissitiflora F. Mueller and/or other species of Melaleuca, aetheroleum, EMA/HMPC/320932/2012, publicat la 9 aprilie 2015.
4. Min T., Bartholomew B. Theaceae, inclusiv genul Camellia Linnaeus și Camellia sinensis (Linnaeus) Kuntze, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 12, p. 364-377, Science Press, Beijing și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2007, efloras.org.
5. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Melaleuca alternifolia (Maiden and Betch) Cheel, M. linariifolia Smith, M. dissitiflora F. Mueller and/or other species of Melaleuca, aetheroleum, versiunea finală, EMA/HMPC/320930/2012, adoptată la 24 noiembrie 2014, publicată la 9 aprilie 2015.
6. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Camellia sinensis (L.) Kuntze, non fermentatum folium, EMA/HMPC/283630/2012, adoptată pe 12 noiembrie 2013.
7. European Medicines Agency. Tea tree oil: Summary for the public, EMA/814441/2016, 9 martie 2017.
8. Kairey L., Agnew T., Bowles E.J., Barkla B.J., Wardle J., Lauche R. Efficacy and safety of Melaleuca alternifolia (tea tree) oil for human health: a systematic review of randomized controlled trials. Frontiers in Pharmacology, 2023, 14:1116077.
9. Satchell A.C., Saurajen A., Bell C., Barnetson R.S. Treatment of dandruff with 5% tea tree oil shampoo. Journal of the American Academy of Dermatology, 2002, 47(6):852-855.
10. Satchell A.C., Saurajen A., Bell C., Barnetson R.S. Treatment of interdigital tinea pedis with 25% and 50% tea tree oil solution: a randomized, placebo-controlled, blinded study. Australasian Journal of Dermatology, 2002, 43(3):175-178.
11. Enshaieh S., Jooya A., Siadat A.H., Iraji F. The efficacy of 5% topical tea tree oil gel in mild to moderate acne vulgaris: a randomized, double-blind placebo-controlled study. Indian Journal of Dermatology, Venereology and Leprology, 2007, 73(1):22-25.
12. Tong M.M., Altman P.M., Barnetson R.S. Tea tree oil in the treatment of tinea pedis. Australasian Journal of Dermatology, 1992, 33(3):145-149.
13. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Addendum to Assessment report on Melaleuca alternifolia (Maiden and Betche) Cheel; Melaleuca linariifolia Smith; Melaleuca dissitiflora F. Mueller and/or other species of Melaleuca, aetheroleum, EMA/HMPC/765808/2022, 19 iulie 2023.
14. Khan S.A., McLean M.K., Slater M.R. Concentrated tea tree oil toxicosis in dogs and cats: 443 cases (2002-2012). Journal of the American Veterinary Medical Association, 2014, 244(1):95-99.
15. European Medicines Agency. Melaleucae aetheroleum, herbal medicinal product, pagina monografiei, cu data intrării în lista Uniunii, ema.europa.eu, consultată în octombrie 2026.
16. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
17. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
18. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Calendula officinalis L., flos, revizia 1, EMA/HMPC/437450/2017, adoptată pe 27 martie 2018.
19. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Matricaria recutita L., flos, EMA/HMPC/55843/2011, adoptată pe 7 iulie 2015.
20. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Salvia officinalis L., folium, revizia 1, EMA/HMPC/277152/2015, adoptată pe 20 septembrie 2016, publicată în 2017.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale, uleiurile esențiale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai o boală de piele, o rană care nu se vindecă sau urmezi un tratament, discută cu medicul înainte de a folosi ulei de arbore de ceai. Uleiul nu se înghite și se ține departe de copii și de animale.