Cimbrișor (Thymus serpyllum): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Cimbrișorul (Thymus serpyllum) este cimbrul sălbatic: un subarbust mic, târâtor, care acoperă pajiștile uscate și terenurile nisipoase cu perne dese de flori roz-purpurii. Nu este același lucru cu cimbrul de grădină (Thymus vulgaris). Agenția Europeană a Medicamentului are monografie pentru cimbru, dar nu are pentru cimbrișor. Cimbrișorul are în schimb o monografie ESCOP, din 2014, și una a Comisiei E germane, din 1987, ambele pentru catarul căilor respiratorii superioare. Mai jos afli cum îl recunoști, în ce diferă de cimbru, ce conține, ce spun studiile, ce precauții ai de luat și ce spune legea.

Ce este cimbrișorul

Cimbrișorul face parte din familia Lamiaceae, a labiatelor, și din genul Thymus.^{1, 2} Genul are între 220 și 400 de specii, după sursă.^{3, 2} Unii botaniști socotesc că multe dintre ele sunt variante ale lui Thymus serpyllum, iar în zonele în care unele specii se suprapun apar frecvent hibrizi fertili.²

Numele științific vine din greacă: serpyllum înseamnă „care se târăște”, după felul în care planta se întinde pe sol.^{3, 4}

În limba română, „cimbrișor” se folosește pentru mai multe specii de cimbru sălbatic. În flora spontană a țării cresc 16 specii, fără subspecii și varietăți. Cimbrișorul din comerț este adesea cules de la mai multe specii, nu doar de la Thymus serpyllum, deși farmacopeea îl definește pentru această specie. Mai multe farmacopei naționale recomandă chiar înlocuirea cu partea aeriană a altor specii spontane de Thymus, iar prezența lui Thymus serpyllum în flora unor țări este citată ca rară sau incertă.^{5, 4}

Din magazinul Hypericum: Ceai Cimbrișor vrac și Tinctura de Cimbrisor.

Cum arată cimbrișorul

Este un subarbust veșnic verde, care se ține aproape de sol, la 2-10 cm înălțime. Formează perne dese, cu tulpini culcate care se lemnifică în timp.⁴ Florile sunt mici, de la roz-purpuriu la roșu-purpuriu, rar albe, și stau strânse în capitule.^{1, 4}

Cum îl recunoști

• Portul: tulpini culcate, lungi, care cresc ani la rând și se lemnifică. Ramurile sunt păroase pe toate părțile, iar cele mai multe tulpini se termină cu un smoc de frunze, rar cu o inflorescență.⁴
• Frunzele: mici, liniare până la îngust eliptice sau ovate, de 3-10 mm lungime și 1-3 mm lățime, scurt pețiolate sau fără pețiol. Au perișori pe margine, în treimea de jos.⁴
• Florile: hermafrodite și zigomorfe, adică cu simetrie bilaterală. Caliciul are 3,5-4,5 mm și e păros în partea de jos, iar inflorescența proaspătă miroase slab aromat.⁴
• Înflorirea: vara. Sursele dau intervale ușor diferite: iulie-septembrie sau mai-septembrie.^{4, 3}
• Trăsăturile genului: caliciu cu două buze, cu 10-13 nervuri și cu gâtul păros, și patru stamine.²

Unde crește cimbrișorul

Cimbrișorul și rudele lui apropiate provin din regiunea palearctică, adică din Europa, nordul Africii și Asia, și au fost răspândite în restul lumii, unde clima le convine.⁴ Crește cel mai bine pe pajiști uscate, pe teren pietros și pe nisipuri deschise.³

• Îi place solul ușor. Preferă un sol ușor, bine drenat, relativ uscat, de obicei nisipos, de unde și numele german Sand-Thymian.^{4, 6}
• Rezistă la secetă și la vânt. Tolerează un interval larg de pH, de la ușor acid la ușor alcalin, și crește chiar pe dune. Nu-i plac solurile sărate. Rezistă până la -15 °C.⁴
• Îl polenizează insectele. Florile sunt hermafrodite, iar semințele se coc din august până în septembrie.⁴
• Se înmulțește prin semințe. Se seamănă mai ales la sfârșitul primăverii, după ultimele înghețuri, la suprafață sau acoperite foarte puțin.⁴
• Se culege mai greu decât cimbrul. Fiind târâtor, cere o metodă de recoltare mai complicată decât speciile erecte.⁴

Cimbrișor și cimbru: care e diferența

În limba română, cuvintele „cimbrișor” și „cimbru” se încurcă ușor. Dicționarele nu se pun de acord: DEX ’09 definește cimbrișorul ca Thymus vulgaris, iar CADE, DLRLC și DLRM îl definesc ca Thymus serpyllum. La „cimbru”, DEX ’09 dă Satureja hortensis, o plantă din alt gen, iar textele Agenției Europene a Medicamentului în română numesc „iarbă de cimbru” specia Thymus vulgaris.^{1, 7} Tabelul arată ce înseamnă fiecare nume în sursele citate.

Surse: dexonline, după DEX ’09, CADE, DLRLC, DLRM, Scriban și Dicționarul de sinonime; Petran și colab., 2020; Agenția Europeană a Medicamentului, rezumatul public pentru iarba de cimbru.^{1, 8, 7}

Cimbrișorul (Serpylli herba) și cimbrul (Thymi herba) sunt două plante din același gen, dar farmacopeea și autoritățile le tratează separat. Tabelul de mai jos pune alături ce se poate verifica în surse.

Surse: Jalil și colab., 2024; ESCOP; Agenția Europeană a Medicamentului, monografia și raportul de evaluare pentru cimbru; lista monografiilor Comisiei E de la BfArM.^{4, 9, 10, 11, 12}

Monografia europeană pentru tuse privește numai cimbrul, nu și cimbrișorul. Ea se bazează pe utilizarea tradițională: cel puțin 30 de ani de folosire în siguranță, din care cel puțin 15 în Uniunea Europeană. Studiile clinice nu au fost suficiente. Singurul studiu cu cimbru ca unic ingredient activ, cu sirop pe 60 de adulți cu tuse productivă, nu a arătat o diferență semnificativă față de bromhexină, dar era prea mic și prost descris pentru concluzii ferme.^{7, 11}

Denumiri populare și nume în alte limbi

În dicționare, cimbrișorul apare și sub alte nume. CADE îl numește și cimbrușor, cimbru-de-câmp, sărpun sau schinduf. Sărpun vine, după DER, din latinescul serpullum, iar Scriban notează că așa i se spunea în Transilvania. Timian și timișor sunt nume regionale, iar „timian” vine din germanul Thymian.¹

Surse: Jalil și colab., 2024; GBIF.^{4, 6}

În germană, cimbrișorul se numește Quendel, iar cimbrul se numește Thymian.^{6, 10}

Ce parte se folosește

Se folosește partea aeriană înflorită, Serpylli herba. Farmacopeea Europeană o definește ca partea aeriană înflorită, întreagă sau tăiată, uscată, a speciei Thymus serpyllum, și cere cel puțin 0,3% ulei volatil, adică 3,0 ml la kilogram de plantă uscată.⁴ Pentru cimbru, aceeași farmacopee cere frunze și flori desprinse de tulpini și cel puțin 1,2% ulei volatil, deci de patru ori mai mult.¹¹

Se prepară ca ceai, ca extracte în apă sau în alcool diluat, ca sirop, iar în alte țări se folosește și în băi și în perne cu plantă.⁴

7 lucruri surprinzătoare despre cimbrișor

1. Numele latin înseamnă „care se târăște”. Serpyllum vine din grecescul hérpullos, de la hérpō, „a se târî”.⁴
2. În Moldova intră în borș. Cimbrișorul este un ingredient important al borșului acru, făcut din tărâțe de grâu fermentate, și e nelipsit din supa tradițională numită zeamă.⁴
3. Aceeași specie, uleiuri foarte diferite. Carvacrolul poate ajunge de la 2,1% până la 80% din uleiul volatil, după plantă și loc.⁴
4. Uleiul e o fracțiune mică. Uleiul volatil reprezintă cam cinci la mie din planta uscată, iar ESCOP dă 0,1-0,6%.⁴
5. În România cresc 16 specii de cimbrișor. Numărul nu include subspeciile și varietățile.⁵
6. Hibrizii sunt frecvenți. Unde speciile se întâlnesc, apar des hibrizi fertili, iar unii botaniști socotesc multe specii simple variante ale lui Thymus serpyllum.²
7. Rar se vinde singur. Într-o bază de date de piață s-au găsit 57 de produse cu cimbrișor, dar rareori ca ingredient unic: de obicei e amestecat cu alte plante, pentru răceală și căile respiratorii.⁴

Ce conține cimbrișorul

Partea aeriană a cimbrișorului conține ulei volatil, acizi fenolici, flavonoide și triterpene.^{13, 4} Compoziția uleiului diferă mult după locul de unde e culeasă planta.⁴

Surse: Jalil și colab., 2024; Babotă și colab., 2023; Altmeyers Enzyklopädie.^{4, 5, 13}

Cifrele descriu planta sau extractele de laborator, nu o cană de ceai.

Ce spun studiile

Ce recunosc autoritățile

Comitetul pentru medicamente din plante al Agenției Europene a Medicamentului nu a adoptat o monografie pentru cimbrișor, nici pentru utilizare bine stabilită, nici pentru utilizare tradițională.^{4, 14} Există în schimb aceste documente:

• Comisia E germană, 1987 (corectată în 1990): monografie pozitivă pentru planta tăiată, în infuzii și alte preparate pentru uz intern, în catarul căilor respiratorii superioare.^{12, 4}
• ESCOP, 2014: monografie pentru Serpylli herba, cu indicația terapeutică „catarul căilor respiratorii superioare”. Textul integral se plătește, iar rezumatul public nu dă doze.⁹
• Farmacopeea Europeană: monografie de calitate, care descrie planta și cere cel puțin 0,3% ulei volatil.⁴
• Doza din literatura de specialitate: 4-6 g de plantă pe zi, ca ceai.^{3, 13}

Surse: Jalil și colab., 2024; ESCOP; Jarić și colab., 2015; Altmeyers Enzyklopädie.^{4, 9, 3, 13}

Studiile pe oameni

Pentru tuse, revizuirea sistematică din 2024 nu a găsit studii clinice cu cimbrișor. A găsit o singură intervenție pe oameni, un studiu randomizat, dublu-orb, cu placebo, pe 40 de persoane supraponderale cu tulburări gastrointestinale funcționale. Participanții au luat 600 mg de extract apos de cimbrișor înainte de micul dejun, timp de opt săptămâni. Simptomele digestive s-au ameliorat, scaunele au devenit mai frecvente, iar calitatea vieții a crescut.^{4, 15} Studiul e mic, a folosit un extract dintr-un supliment, nu ceai, și nu are legătură cu tusea. Revizuirea a fost finanțată în parte de un producător de extracte vegetale, ai cărui angajați sunt coautori.⁴

Pe animale și în laborator

La șobolani cu un model de colon iritabil, provocat prin acid dezoxicolic, un extract de Serpylli herba, în doză de 100 mg pe kilogram, a ameliorat durerea și hipersensibilitatea viscerală și a scăzut markerii inflamației. Autorii concluzionează că extractul ameliorează hipersensibilitatea și inflamația în acest model, dar rezultatul vine de la animale și nu a fost confirmat la oameni.¹⁶

Extractele hidroetanolice din cinci specii de cimbrișor din România au avut, în eprubetă, o activitate antioxidantă puternică și un efect moderat asupra enzimelor α-glucozidază și acetilcolinesterază. Niciunul nu a inhibat tirozinaza.⁵

Rezultatele din laborator și de la animale nu arată ce face o cană de ceai la om. Monografia Comisiei E și cea ESCOP se bazează pe folosirea îndelungată, nu pe studii clinice pentru tuse.⁴

Precauții și siguranță

Pentru cimbrișor nu există o monografie europeană cu precauții oficiale. Iată ce spun sursele de specialitate:

• Efecte adverse: nu se cunosc efecte adverse, iar reacțiile alergice la timol sunt foarte rare.¹³ În baza de raportări a OMS, VigiAccess, există un singur caz posibil de insuficiență renală acută, la o femeie de peste 75 de ani, în 2011.⁴
• Alergia: monografia europeană pentru cimbru trece la contraindicații hipersensibilitatea la plantă sau la alte plante din familia Lamiaceae.¹⁰ Cimbrișorul face parte din aceeași familie, așa că aceeași prudență e rezonabilă.
• Copiii: sursa germană nu recomandă cimbrișorul sub 12 ani, din lipsă de date.¹³ Monografia europeană pentru cimbru spune la fel despre ceai.¹⁰
• Sarcina și alăptarea: nu există studii de siguranță.¹³ Monografia europeană pentru cimbru spune că siguranța nu a fost stabilită și că folosirea nu se recomandă.¹⁰
• Interacțiuni: nu se cunosc interacțiuni cu medicamentele.¹³ Cine ia tratamente întreabă medicul sau farmacistul.
• Uleiul esențial: cu uleiul concentrat trebuie prudență, pentru că uleiurile nediluate pot irita pielea și mucoasele.⁴
• Tusea care nu trece: pentru cimbru, monografia europeană cere consult medical dacă simptomele durează peste o săptămână sau dacă apar dificultăți de respirație, febră ori spută purulentă.¹⁰ Regula e bună pentru orice tuse.
• Identitatea plantei: la produsele necontrolate nu se poate exclude ca în loc de Thymus serpyllum să fie alte specii de Thymus. Față de cimbru, diferența se vede în laborator, prin analiza HPTLC.⁴

Ce spune legea

În Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii și nr. 401/2005 al ministrului sănătății, genul Thymus e pe Lista nr. 3, a plantelor care se notifică atunci când se vând în forme dozate, precum capsulele.¹⁷

Uniunea Europeană nu a aprobat nicio mențiune de sănătate pentru cimbrișor sau cimbru: lista mențiunilor permise, din Regulamentul (UE) nr. 432/2012, nu le cuprinde.¹⁸ Monografiile Comisiei E și ESCOP sunt documente științifice, nu legi europene. Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente și nu pot promite că tratează sau previn boli.

Cimbrișorul de-a lungul timpului

Speciile de Thymus sunt folosite din vechime. În Egiptul antic se făceau din ei balsamuri parfumate și se foloseau la îmbălsămare, iar grecii și romanii îi foloseau la fel. Se crede că răspândirea cimbrului în Europa se datorează romanilor, care îl foloseau să curețe aerul din încăperi și să dea aromă brânzei și lichiorurilor.³ În Evul Mediu european, cimbrul se punea sub pernă pentru somn liniștit și împotriva coșmarurilor, iar femeile dăruiau cavalerilor frunze de cimbru, pentru că se credea că le dau curaj.³

Cimbrișorul apare și în manuscrisele medicale. Codexul medical de la Hilandar, din secolele XV-XVI, îl pomenește pentru dureri de cap la răceală, pentru laringită, pentru boli ale tubului digestiv și ca antitusiv.³ British Herbal Pharmacopoeia îl trece printre plantele pentru bronșită, catar bronșic, tuse convulsivă și dureri în gât.³ În Germania, Comisia E a publicat monografia lui în 1987, iar ESCOP în 2014.^{12, 9}

În România, sursele etnobotanice din anii 1860-1970 pomenesc „cimbrișorul de câmp” la copii, pentru crampe și gaze la nou-născuți.⁸ Azi, sursele de specialitate nu recomandă cimbrișorul sub 12 ani.¹³

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu cimbrișor

Până aici ai citit despre cimbrișor. De aici încolo, despre produsele noastre. Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli. Pentru cimbrișor nu există o monografie europeană, așa că nu putem invoca o indicație recunoscută de Agenția Europeană a Medicamentului. Forma cea mai apropiată de sursele germane este ceaiul nostru din partea aeriană.^{3, 13}

Ceai Cimbrișor vrac

• Părți aeriene de cimbrișor (Thymus serpyllum), 30 g, plantă uscată vrac
• Pe etichetă, pentru uz intern: infuzie din 1-2 lingurițe de plantă la 200 ml de apă clocotită, acoperită câteva minute, 2 căni pe zi, timp de o săptămână, apoi pauză
• În literatura de specialitate: 4-6 g de plantă pe zi; monografie europeană nu există

7,99 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Tinctura și amestecurile cu cimbrișor

Tinctura noastră e tot numai din cimbrișor, dar pentru cimbrișor nu există monografie europeană, deci nici pentru tinctură. În celelalte produse, cimbrișorul este una dintre mai multe plante: 7 în capsulele Hyper Par, 8 uleiuri esențiale în amestecul pentru aromaterapie și 30 de plante în Bitter Taina Plantelor, în capsulele lui și în balsam. Pentru aceste amestecuri nu există o monografie europeană. Amestecul de uleiuri esențiale și balsamul sunt pentru uz extern, iar tinctura și Bitterul cu alcool conțin alcool, 38%.

Adăugați la lista de dorințe

Tinctura de Cimbrisor

13,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Capsule Hyper Par

32,99 lei

Adaugă în coș

Fierbinte

Adăugați la lista de dorințe

Bitter Taina Plantelor 200ml

38,99 lei

Adaugă în coș

Fierbinte

Adăugați la lista de dorințe

Bitter Taina plantelor fara alcool 200ml

24,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Capsule Bitter Taina Plantelor

31,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Balsam Taina Plantelor 250ml

23,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ulei Inhalatii si Aroma Terapie I 10ml

17,99 lei

Adaugă în coș

Pentru tuse, plante cu monografie europeană

Pentru tuse și pentru iritația gâtului, Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște, tot pe baza utilizării tradiționale, patru plante pe care le găsești ca ceaiuri simple în magazinul nostru:

• Lumânărica (florile): pentru ameliorarea durerii în gât asociate cu tusea uscată și cu răceala; 1,5-2 g într-o infuzie de 150 ml, de 3-4 ori pe zi, de la 12 ani.¹⁹
• Anasonul (fructele): ca expectorant în tusea asociată răcelii; 1-3,5 g într-o infuzie de 150 ml, de 3 ori pe zi, de la 12 ani, cel mult două săptămâni. Nu se folosește de cei alergici la plantele din familia Apiaceae sau la anetol.²⁰
• Pătlagina îngustă (frunzele): pentru iritația gurii și a gâtului cu tuse uscată și pentru tusea asociată răcelii; 1,4-2 g în 150-250 ml de apă, de 2-3 ori pe zi, cel mult 4-6 g pe zi, de la 12 ani.²¹
• Lichenul-de-piatră (talul): pentru iritația gurii și a gâtului cu tuse uscată; 1,5 g într-o infuzie de 150 ml, de 3-4 ori pe zi, de la 12 ani.²²

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Lumanarica vrac

9,99 lei

Adaugă în coș

Fierbinte

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Anason vrac

7,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Patlagina vrac

6,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Lichen de Piatra vrac

6,99 lei

Adaugă în coș

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește	De reținut
Ceai Cimbrișor vrac	1-2 lingurițe la 200 ml de apă clocotită; 2 căni pe zi, timp de o săptămână	Fără monografie europeană; literatura indică 4-6 g de plantă pe zi
Tinctura de Cimbrișor	30-60 de picături de 3 ori pe zi, în ceai de cimbrișor sau în apă; cure de 6 săptămâni	Conține alcool, 38%
Capsule Hyper Par	3-6 capsule pe zi, după mesele principale; 21 de zile, de două ori pe an	7 plante
Bitter Taina Plantelor, 200 ml, cu alcool sau fără alcool	Adulți: 6 lingurițe pe zi, ca atare sau în ceai fierbinte	30 de plante; varianta clasică conține alcool, 38%
Capsule Bitter Taina Plantelor	2 capsule de 3 ori pe zi, după mesele principale; cure de 6 săptămâni, cu pauze de 10 zile	30 de plante
Balsam Taina Plantelor, 250 ml	Se aplică pe pielea curățată, cu masaj ușor	Cosmetic, pentru uz extern; 30 de plante
Ulei Inhalații și Aroma Terapie I	Pentru inhalații, 2-3 picături în apă fierbinte; pentru aromaterapie, 3-5 picături în 30 ml de apă	Uz extern; 8 uleiuri esențiale, cimbrișor 14%
Ceai Lumânărică vrac	1 linguriță la 200 ml de apă fierbinte; 2 căni pe zi	În monografie: 1,5-2 g, de 3-4 ori pe zi, de la 12 ani
Ceai Anason vrac	1-2 lingurițe de fructe la 200 ml de apă clocotită; 2-3 căni pe zi	În monografie: 1-3,5 g, de 3 ori pe zi, de la 12 ani, cel mult două săptămâni
Ceai Pătlagină vrac	1-2 lingurițe la 200 ml de apă clocotită; 2-3 căni pe zi	În monografie: 1,4-2 g, de 2-3 ori pe zi, de la 12 ani
Ceai Lichen de Piatră vrac	1 lingură de taluri la 250 ml de apă fierbinte, băută pe parcursul zilei	În monografie: 1,5 g, de 3-4 ori pe zi, de la 12 ani

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor, pentru uz intern, cu excepția balsamului și a uleiurilor. Dozele din monografii sunt pentru adulți și adolescenți, în ceai.

Întrebări frecvente

Referințe

1. dexonline.ro, articolele „cimbrișor”, „cimbru”, „cimbru-de-câmp”, „lămâioară”, „sărpun”, „schinduf” și „timian”, după DEX ’09, MDA2, CADE, DLRLC, DLRM, DER, DFL, DGS, dicționarele lui Scriban și Șăineanu și Dicționarul de sinonime.
2. Li X.-W., Hedge I.C. Lamiaceae, în Wu Z.Y., Raven P.H. (ed.), Flora of China, vol. 17, Science Press și Missouri Botanical Garden Press, 1994, p. 50, și genul Thymus, p. 233, efloras.org.
3. Jarić S., Mitrović M., Pavlović P. Review of ethnobotanical, phytochemical, and pharmacological study of Thymus serpyllum L. Evidence-Based Complementary and Alternative Medicine, 2015, 2015:101978.
4. Jalil B., Pischel I., Feistel B., Suarez C., Blainski A., Spreemann R., Roth-Ehrang R., Heinrich M. Wild thyme (Thymus serpyllum L.): a review of the current evidence of nutritional and preventive health benefits. Frontiers in Nutrition, 2024, 11:1380962. Revizuirea a fost finanțată în parte de un producător de extracte vegetale.
5. Babotă M., Frumuzachi O., Nicolescu A. și colab. Thymus species from Romanian spontaneous flora as promising source of phenolic secondary metabolites with health-related benefits. Antioxidants, 2023, 12(2):390.
6. GBIF Secretariat. Thymus serpyllum L., GBIF Backbone Taxonomy, nume comune, gbif.org, consultat în septembrie 2026.
7. European Medicines Agency. Medicament din plante: rezumat destinat publicului. Iarbă de cimbru, Thymus vulgaris L. și Thymus zygis L., herba, EMA/307113/2016, 20 septembrie 2016.
8. Petran M., Dragoș D., Gilca M. Historical ethnobotanical review of medicinal plants used to treat children diseases in Romania (1860s-1970s). Journal of Ethnobiology and Ethnomedicine, 2020, 16:15.
9. European Scientific Cooperative on Phytotherapy (ESCOP). Serpylli herba (Wild Thyme), monografie publicată în 2014; rezumatul public, escop.com.
10. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Thymus vulgaris L. and Thymus zygis L., herba, EMA/HMPC/342332/2013, 12 noiembrie 2013.
11. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Assessment report on Thymus vulgaris L., Thymus zygis L., herba, EMA/HMPC/342334/2013, 12 noiembrie 2013.
12. Bundesinstitut für Arzneimittel und Medizinprodukte (BfArM). Liste der Monographien der E-Kommission (Phyto-Therapie), die im Bundesanzeiger veröffentlicht sind, stand 31.07.1994, cu corecturi interne până la 11.01.2002, bfarm.de.
13. Altmeyer P., Bacharach-Buhles M. Serpylli herba, în Altmeyers Enzyklopädie, Fachbereich Phytotherapie, actualizat la 7 octombrie 2025, altmeyers.org.
14. European Medicines Agency. Herbal medicines for human use, lista substanțelor vegetale cu monografii, export din 23 septembrie 2026, ema.europa.eu.
15. Knaub K., Schön C., Suarez C.G., Pischel I. Effects of a food supplement with a wild thyme (Thymus serpyllum L.) extract on gut health and the microbiome in humans: a randomized, double-blinded, placebo-controlled clinical trial. Food and Nutrition Sciences, 2022, 13:931-949.
16. Ruiz-Malagón A.J., Rodríguez-Sánchez M.J., Rodríguez-Sojo M.J. și colab. Intestinal anti-inflammatory and visceral analgesic effects of a Serpylli herba extract in an experimental model of irritable bowel syndrome in rats. Frontiers in Pharmacology, 2022, 13:967644.
17. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
18. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
19. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Verbascum thapsus L., V. densiflorum Bertol. (V. thapsiforme Schrad) and V. phlomoides L., flos, EMA/HMPC/611537/2016, 27 martie 2018.
20. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Pimpinella anisum L., fructus, EMA/HMPC/321184/2012, 12 noiembrie 2013.
21. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Plantago lanceolata L., folium, revizia 1, EMA/HMPC/887979/2022, 9 iulie 2025.
22. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Cetraria islandica (L.) Acharius s.l., thallus, EMA/HMPC/678891/2013, 24 noiembrie 2014.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Recunoașterile ESCOP și ale Comisiei E germane pentru cimbrișor se bazează pe utilizarea tradițională. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli, iar pentru o tuse care nu trece în cel mult o săptămână este nevoie de medic.