Coada-racului (Potentilla anserina): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Coada-racului (Potentilla anserina, numită în unele baze de date Argentina anserina) este o plantă târâtoare din familia trandafirului, cu frunze pinate, argintii pe dos, și flori galbene, singure pe tulpină. Agenția Europeană a Medicamentului nu are o monografie pentru ea. Comisia E germană a evaluat-o în 1985 pentru dureri menstruale ușoare, diaree acută ușoară și inflamații ușoare ale gurii și gâtului. Mai jos afli cum o recunoști, cu ce plante se confundă, ce conține, ce spun studiile, cui nu i se potrivește și ce spune legea.

Ce este coada-racului

Coada-racului face parte din familia Rosaceae, a trandafirului.¹ Linné a descris-o în 1753, sub numele Potentilla anserina.¹ Genul Potentilla are circa 400 de specii, iar numele lui vine din latinescul potens, „puternic”, cu un sufix diminutiv, și face aluzie la presupusele însușiri medicinale ale unor specii.²

Numele științific este discutat. În GBIF, numele acceptat este Argentina anserina (L.) Rydb., iar Potentilla anserina e trecut ca sinonim.³ Flora of North America păstrează specia în genul Potentilla, dar notează că încadrarea ei în gen este problematică.² Cercetătorii de la Kew arată că unii botaniști o pun în genul Argentina, împreună cu alte circa 70 de specii înrudite.⁴ Este aceeași plantă, cu două nume.

Planta este foarte variabilă, mai ales la păr, la mărimea frunzelor și la felul în care sunt tăiate foliolele. Flora of North America acceptă patru subspecii în America de Nord.¹

„Coada-racului” se spune în unele locuri și altor plante. Capitolul despre confuzii le trece în revistă.

Din magazinul Hypericum: Ceai Coada Racului vrac.

Cum arată coada-racului

O recunoști de departe după două lucruri: frunzele pinate, argintii pe dos, și florile galbene, singure, pe tulpini lungi, târâtoare.^{5, 6}

Cum o recunoști

• Frunzele: pinate, adică cu foliole pe ambele părți ale unei axe, în 5-11 perechi. Între foliolele mari stau uneori altele mai mici. Frunzele de la bază au 2-20 cm, cu tot cu codiță, iar foliola de la vârf are 1-2,5 cm și marginea ascuțit dințată.^{5, 1}
• Fața de jos: acoperită des cu peri mătăsoși, argintii, lipiți de frunză.^{5, 1} Fața de sus e verde, cu sau fără peri.^{7, 1}
• Tulpinile: târâtoare, cu stoloni care prind rădăcini la noduri și fac plantule noi. Lăstarii cu flori pot ajunge la 80 cm.^{5, 6}
• Florile: singure, galbene, cu cinci petale, rar patru, de 1-2,5 cm în diametru, pe o codiță de 2,5-8 cm. Înfloresc din mai până în august.^{5, 1, 6}
• Fructele: mici achene, de circa 2 mm.¹

Unde crește coada-racului

Coada-racului are un areal uriaș: de la regiunile arctice ale Americii de Nord și ale Eurasiei până la munții din New Mexico și la Himalaya. În afara arealului natural a ajuns și în Argentina, Australia, Chile și Noua Zeelandă.⁴ Urcă de la nivelul mării până la 3.000 m în America de Nord¹ și între 500 și 4.100 m în China.⁵

• Pajiști, maluri și drumuri. În China crește pe pajiști, pe versanți cu iarbă din munți, pe maluri de râuri și de șanțuri, în locuri umede și pe marginea drumurilor.⁵ Dicționarul dendrofloricol o descrie ca preferând locurile nisipoase și umede.⁷
• Pășuni, nisip și pietriș. În America de Nord o găsești pe pajiști uscate și pe pășuni, pe dune, pe maluri nisipoase și pietroase de lacuri și de mări și în terenuri alcaline din interior.¹
• Rezistă la stres. Suportă perturbările, poluarea, inundațiile și seceta.⁴
• La noi e plantă spontană. Sursele etnobotanice românești din anii 1860-1970 o trec printre plantele native, sub numele coada-racului și scrântitoare.⁸

Coada-racului, scrântitoare, sclipeți și turița-mare

În română, „coada-racului” nu este un nume sigur. Același nume, sau unul apropiat, ajunge la plante diferite. Când cumperi sau cauți o plantă, verifică numele latin.

Surse: dexonline, după DEX ’09, MDA2, Scriban, Dicționarul de sinonime și DFL; Flora of North America, pentru sclipeți, cinci-degete și Potentilla argentea; Agenția Europeană a Medicamentului.^{7, 9, 10, 11}

Turița-mare. Micul dicționar academic trece „coada-racului” și printre numele regionale ale turiței-mari (Agrimonia eupatoria), tot o plantă din familia rozaceelor.⁷ Pentru ea există monografie europeană, despre care vorbim în capitolul cu produse.¹⁰

Sclipeții. Sclipeții (Potentilla erecta), numiți în engleză tormentil, au tulpini ridicate, frunze cu trei foliole, rar cinci, și de obicei flori cu patru petale.⁹ Se folosește rizomul, nu partea aeriană. Agenția Europeană a Medicamentului are o monografie pentru rizomul de sclipeți, pe baza utilizării tradiționale: diaree ușoară și inflamații mici ale mucoasei bucale.¹¹ În 2026, agenția a cerut date noi pentru revizuirea periodică a monografiei.¹² Recunoașterea aceasta privește doar rizomul de sclipeți și nu se poate muta la coada-racului.

Scrântitoarea. DEX ’09 definește scrântitoarea ca nume dat mai multor specii din familia rozaceelor, cu tulpina târâtoare și flori mai ales galbene, din genul Potentilla.⁷ Dacă ai căutat „scrântitoarea albă”, MDA2 trece printre sensurile cuvântului și Potentilla alba, altă specie. Coada-racului are flori galbene.^{7, 5}

Cinci-degete. DEX ’09 îl leagă de Potentilla reptans, o plantă cu stoloni și ea, dar cu frunze palmate, de obicei cu cinci foliole, și cu flori singure la nodurile stolonilor.^{7, 9} Regional, același nume ajunge și la sclipeți, și la Potentilla alba.⁷

Denumiri populare și nume în alte limbi

DOOM 3 scrie numele cu cratimă: coada-racului.⁷ Dicționarul dendrofloricol o leagă de Potentilla anserina, o specie cu flori galbene, mari, singure, cu frunze penate, verzi pe față și albe-mătăsoase pe dos.⁷ În dicționare mai apar argințică, argintariță, în Moldova, și argintură, în Banat, toate de la „argint”, dar și scrântitoare-de-baltă.⁷ Dicționarele consultate nu explică de ce se cheamă coada-racului.

Surse: GBIF; Flora of China, pentru numele chinezesc.^{3, 5}

Numele latin anserina înseamnă „de gâscă”: planta crește pe pășuni de gâște, iar gâștele o mănâncă bucuros.⁶ Același lucru îl spun numele din germană, franceză, poloneză, cehă, maghiară, rusă, suedeză, finlandeză, estonă și lituaniană, toate cu gâsca în ele.³ În engleză și în olandeză, numele face trimitere la argint, ca la noi argințica.^{3, 7}

Ce parte se folosește

Se folosește iarba, adică partea aeriană: frunzele, florile și tulpinile cu flori, culese chiar înainte de înflorire sau în timpul ei. Drogul vegetal se numește Potentillae anserinae herba, iar în Germania și Anserinae herba.^{6, 13} Calitatea lui e stabilită în Codexul German al Medicamentelor (DAC), care cere cel puțin 2% taninuri.^{6, 14} Drogul din comerț vine, după un lexicon german, din Ungaria, Croația și Polonia.⁶

Doza din monografia germană se referă la planta uscată, pentru ceai. Pentru alte forme, doza este cea de pe ambalajul fiecărui produs.⁶

Rădăcinile și stolonii sunt altceva. În Tibet, rădăcinile tuberoase se mănâncă de mii de ani,¹⁵ dar ele nu fac obiectul ceaiului din partea aeriană.

7 lucruri surprinzătoare despre coada-racului

1. Floarea are un semn pe care nu-l vezi. În lumină ultravioletă, petalele au un model în formă de țintă, care nu se vede cu ochiul liber. Cercetătorii au arătat că ținta crește spre ecuator, în ambele emisfere, și e mai mare acolo unde radiația UVB e mai puternică.¹⁶
2. Floarea își schimbă forma ca să se încălzească. La altitudine mare, petalele se curbează ca un pahar când e frig și se aplatizează când e cald. Florile care se încălzesc mai mult primesc mai multe vizite de polenizatori.¹⁷
3. Rădăcinile se mănâncă. La unele plante, rădăcinile formează tuberculi, care sunt hrană și leac pentru tibetani de mii de ani.^{15, 5}
4. În Marea Britanie, stolonii au fost hrană în vreme de foamete. Erau bogați în amidon, iar de aici vine numele local „bread and butter”, „pâine cu unt”.⁴
5. Se spune că le ușura drumul soldaților romani. Numele englezesc „traveller’s ease”, „ușurarea călătorului”, vine poate de la relatări după care soldații romani o puneau în încălțăminte, ca să amortizeze pasul și să absoarbă transpirația. Sursa însăși spune „poate”.⁴
6. Are de obicei 28 de cromozomi, dintr-un eveniment de acum milioane de ani. Cele mai multe plante sunt tetraploide, cu 28 de cromozomi, iar o analiză a genomului plasează apariția lor acum circa 6,4 milioane de ani.^{4, 15}
7. Fructele ei au rămas în pământ ca fosile. Achene fosile sunt cunoscute din Pleistocen și Pliocen, în Europa.⁴

Ce conține coada-racului

Partea aeriană conține mai ales taninuri din grupa elagitaninilor și flavonoide.⁶ O sinteză din 2024 numără 154 de substanțe izolate din plantă, în principal taninuri, flavonoide și triterpene.¹⁸ Cele mai multe cifre din tabel vin dintr-un singur studiu, făcut pe 12 loturi de plantă culese în trei regiuni din Siberia: Iakuția, Buriatia și Irkutsk.¹⁴

Surse: Olennikov și colab., 2014; enciclopedia Altmeyers; Li și colab., 2024.^{14, 19, 18}

Cifrele descriu planta uscată din laborator, nu ceaiul din cană. În infuzie a trecut de peste 20 de ori mai puțină agrimoniină decât în extractul lichid. Autorii explică prin extracția slabă a elagitaninilor în apă și prin posibila lor distrugere la căldură. Aceeași plantă, culeasă în alt loc, poate avea de trei ori mai multă agrimoniină.¹⁴

Ce spun studiile

Ce a evaluat Comisia E germană, nu Agenția Europeană

Agenția Europeană a Medicamentului nu a evaluat coada-racului: pe lista ei publică a plantelor medicinale, exportată pe 23 septembrie 2026, Potentillae anserinae herba nu figurează.²⁰ Există însă o monografie a Comisiei E, comisia germană de experți pentru fitoterapie, publicată în 1985 și corectată în 1990.¹³ Comisia a acceptat planta pentru trei folosiri:^{6, 19}

• Pe cale internă: dureri menstruale ușoare.
• Pe cale internă: diaree acută ușoară, nespecifică.
• Extern: inflamații ușoare ale mucoasei gurii și gâtului, cu infuzia folosită ca gargară sau ca apă de clătit gura.

Doza este de 4-6 g de plantă pe zi. Ceaiul se prepară cu 2 g de plantă fin tăiată la circa 150 ml de apă fierbinte, strecurat după 10 minute, și se bea între mese, de mai multe ori pe zi.⁶

Este o evaluare națională, veche de peste patruzeci de ani, și nu are valoarea unei monografii europene. Comitetul european pentru medicamente din plante și ESCOP nu au prelucrat planta.^{6, 19} Potrivit enciclopediei Altmeyers, în experimente pe animale planta a crescut tonusul și frecvența contracțiilor uterului izolat.¹⁹ Față de alte plante cu taninuri, efectul astringent al coadei-racului e destul de slab.¹⁹

Surse: Kooperation Phytopharmaka; BfArM; Choi și colab., 2023; Li și colab., 2024.^{6, 13, 21, 18}

Studiile pe oameni

Nu am găsit studii clinice cu ceai sau cu planta uscată. În PubMed apar două lucrări vechi despre coada-racului în durerile menstruale, din 1947 și 1950, dar fără rezumat, așa că nu putem spune ce au găsit.^{22, 23}

Singurul studiu recent pe oameni pe care l-am găsit privește o cremă hidratantă cu extract de coada-racului, pentru pielea iritată de mască, nu ceaiul. Au participat 33 de voluntari care purtau mască peste 6 ore pe zi, timp de 4 săptămâni. În zona de sub mască tratată cu cremă, față de valoarea de început, hidratarea pielii a crescut cu 11,5% după 2 săptămâni și cu 15,1% după 4, iar pierderea de apă prin piele a scăzut cu 5,2% și, respectiv, 9,1%. Cercetarea a fost finanțată doar de instituțiile participante: o universitate și două companii.²¹

Pe animale și în laborator

În experimente pe celule și pe animale, extractele de coada-racului au avut efecte antioxidante, antivirale și asupra imunității. Potrivit autorilor unei sinteze din 2024, polizaharidele și triterpenele sunt principalele substanțe responsabile de aceste efecte, iar evaluarea rămâne incompletă.¹⁸ Pentru genul Potentilla, o sinteză din 2009 arată că cele mai multe efecte se pot explica prin conținutul mare de taninuri și cere studii clinice care să confirme tradiția.²⁴

Un extract apos și polizaharide din coada-racului, a cărei rădăcină se folosește în medicina populară chineză, au redus tusea provocată chimic la șoareci și la cobai și au mărit secreția din trahee.²⁵ Într-un test de toxicitate acută pe 40 de șoareci, doza maximă de extract, echivalentă cu 345,6 g de plantă pe kilogram, nu a provocat semne de toxicitate în 14 zile.²⁶

Rezultatele de la animale și din laborator nu arată ce face o cană de ceai într-un corp omenesc. Nu am găsit studii clinice care să confirme folosirile acceptate de Comisia E.

Precauții și siguranță

Nu există o monografie europeană cu precauții pentru coada-racului. Sursele germane, enciclopedia Altmeyers și lexiconul Kooperation Phytopharmaka, trec următoarele:^{6, 19}

• Stomacul sensibil: ceaiul poate agrava acuzele unui stomac iritabil. Eticheta ceaiului nostru spune să nu-l bei pe stomacul gol.
• Sarcina și alăptarea: nu există cercetări despre siguranță în aceste perioade. Folosirea se face doar cu acordul medicului.
• Copiii: sub 12 ani nu se recomandă, din lipsă de cunoștințe.
• Interacțiunile: nu se cunosc. Lipsa datelor nu înseamnă însă lipsa riscului.
• Durerile menstruale: Comisia E vorbește doar de dureri ușoare. Durerile puternice sau diferite de cele obișnuite cer consult ginecologic.

Pentru două plante din aceeași familie, sclipeții și turița-mare, monografiile europene cer medic dacă diareea durează peste 3 zile, revine sau apare sânge în scaun, și dacă inflamațiile gurii și gâtului durează peste o săptămână.^{11, 10} Aceeași prudență se potrivește și aici. Pentru rizomul de sclipeți, bogat în taninuri, monografia cere și o pauză de cel puțin o oră între produs și alte medicamente, pentru că absorbția lor poate fi întârziată.¹¹ Dacă iei medicamente, întreabă medicul sau farmacistul.

Ce spune legea

În Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii și nr. 401/2005 al ministrului sănătății, „Potentilla spp.” figurează pe Lista nr. 3, a plantelor care se notifică atunci când se vând în forme dozate, precum capsulele.²⁷ Ordinul nu folosește numele Argentina.

Uniunea Europeană nu i-a aprobat nicio mențiune de sănătate: lista mențiunilor permise, din Regulamentul (UE) nr. 432/2012, nu cuprinde coada-racului.²⁸ Monografia germană a Comisiei E privește medicamentele, nu alimentele. Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente și nu pot promite că tratează sau previn boli.

Coada-racului de-a lungul timpului

Linné a descris specia în 1753.¹ Achenele ei fosile arată că planta crește în Europa de milioane de ani.⁴

În Tibet, rădăcinile tuberoase sunt hrană de mii de ani, iar planta se folosește în medicina tradițională din Tibet și din Qinghai, unde i s-a atribuit efect astringent și a fost folosită împotriva diareei.¹⁸ În Iakuția, tinctura din flori în vodcă se folosea împotriva diareei, iar pasta din frunze proaspete se punea pe răni.¹⁴

În Europa, cercetările pe uter izolat au început cel puțin în 1947,²² iar Comisia E a publicat monografia în 1985.¹³ În sursele etnobotanice românești din anii 1860-1970, partea aeriană apare în băi pentru copii slăbiți.⁸

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu coada-racului

Până aici ai citit despre coada-racului. De aici încolo, despre produsele noastre. Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli. Pentru coada-racului nu există monografie europeană, așa că niciun produs al nostru nu se sprijină pe o recunoaștere europeană. Doza din monografia germană privește planta pentru ceai, iar forma cea mai apropiată de ea e ceaiul nostru din partea aeriană.⁶

Ceai Coada Racului vrac

• Părți aeriene de coada-racului (Argentina anserina sin. Potentilla anserina), 30 g, plantă uscată și mărunțită, vrac
• Pe etichetă, pentru uz intern: infuzie sau decoct din 1 linguriță de plantă la 200 ml de apă clocotită, 3-4 căni pe zi, după mesele principale, nu pe stomacul gol
• În monografia germană a Comisiei E: 4-6 g de plantă pe zi, în ceai; fără monografie europeană

6,99 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Coada-racului în produse cosmetice

Coada-racului este ingredient și într-un gel cosmetic de igienă intimă, alături de alte extracte de plante, unde apare în lista de ingrediente ca Potentilla anserina extract. E un produs pentru uz extern, fără legătură cu monografiile pentru ceai.

Adăugați la lista de dorințe

Hyper Intim Gel 250ml

17,99 lei

Adaugă în coș

Același nume, altă plantă: turița-mare

Dicționarele trec „coada-racului” și printre numele regionale ale turiței-mari (Agrimonia eupatoria), altă plantă din familia rozaceelor.⁷ Pentru ea există monografie europeană, pe baza utilizării tradiționale: ceai pentru diareea ușoară, gargară pentru inflamații mici ale gurii și gâtului și, pe piele, pansamente umede sau băi pentru inflamații mici și răni mici, superficiale. Doza pentru ceai, de la 12 ani: 1,5-4 g de plantă mărunțită la 250 ml de apă clocotită, de 2-3 ori pe zi. Dacă diareea durează peste 3 zile, revine sau apare sânge în scaun, e nevoie de medic.¹⁰

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Turita Mare vrac

6,99 lei

Adaugă în coș

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește	De reținut
Ceai Coada Racului vrac	1 linguriță la 200 ml de apă clocotită; 3-4 căni pe zi, după mesele principale	În monografia germană: 4-6 g de plantă pe zi; nu pe stomacul gol
Hyper Intim Gel	Se aplică în strat subțire pe zona intimă, se masează ușor și se clătește cu apă; o dată pe zi	Cosmetic, numai pentru uz extern
Ceai Turiță-mare vrac	1 linguriță la 200 ml de apă clocotită; 2-3 căni pe zi	În monografia europeană: 1,5-4 g la 250 ml, de 2-3 ori pe zi, de la 12 ani

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Pentru turița-mare, monografia europeană descrie și gargara, pansamentele umede și băile, cu infuzie sau cu decoct.¹⁰

Întrebări frecvente

Referințe

1. Ertter B., Elven R., Reveal J.L., Murray D.F. Potentilla anserina Linnaeus și subspeciile ei, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 9, Oxford University Press, 2014, efloras.org.
2. Ertter B., Elven R., Reveal J.L., Murray D.F. Potentilla Linnaeus, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 9, Oxford University Press, 2014, efloras.org.
3. GBIF Secretariat. Argentina anserina (L.) Rydb., GBIF Backbone Taxonomy, nume comune, gbif.org, consultat în septembrie 2026.
4. Christenhusz M.J.M., Leitch I.J. și colab. The genome sequence of the silverweed cinquefoil, Potentilla anserina L., 1753. Wellcome Open Research, 2023, 8:464.
5. Flora of China Editorial Committee (ed.). Potentilla anserina Linnaeus, în Flora of China, vol. 9, Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2003, efloras.org.
6. Kooperation Phytopharmaka, Arzneipflanzen-Lexikon, articolul „Gänsefingerkraut, Potentilla anserina L.”, arzneipflanzenlexikon.info, consultat în septembrie 2026.
7. dexonline.ro, articolele „coada-racului”, „scrântitoare”, „sclipeț”, „cinci-degete”, „turiță”, „argințică”, „argintariță” și „argintură”, după DOOM 3, DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a), Dicționarul dendrofloricol (Milea Preda, 1989), Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească” (1926-1931), dicționarul lui Scriban și Dicționarul de sinonime.
8. Petran M., Dragoș D., Gilca M. Historical ethnobotanical review of medicinal plants used to treat children diseases in Romania (1860s-1970s). Journal of Ethnobiology and Ethnomedicine, 2020, 16:15.
9. Ertter B., Elven R., Reveal J.L., Murray D.F. Potentilla erecta (Linnaeus) Raeuschel, Potentilla reptans Linnaeus și Potentilla argentea Linnaeus, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 9, Oxford University Press, 2014, efloras.org.
10. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Agrimonia eupatoria L., herba, EMA/HMPC/680597/2013, 28 ianuarie 2015.
11. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Potentilla erecta (L.) Raeusch., rhizoma, EMA/HMPC/5513/2010, 25 noiembrie 2010.
12. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Call for scientific data for the periodic review of the monograph on Tormentillae rhizoma, EMA/HMPC/57656/2026, 4 martie 2026.
13. Bundesinstitut für Arzneimittel und Medizinprodukte (BfArM). Liste der Monographien der E-Kommission (Phyto-Therapie), die im Bundesanzeiger veröffentlicht sind, stand 31.07.1994, cu corecturi interne până la 11.01.2002, intrarea „Potentillae anserinae herba / Gänsefingerkraut”: Bundesanzeiger nr. 223 din 30.11.1985, corectură în nr. 50 din 13.03.1990, bfarm.de.
14. Olennikov D.N., Kashchenko N.I., Chirikova N.K., Kuz’mina S.S. Phenolic profile of Potentilla anserina L. (Rosaceae) herb of Siberian origin and development of a rapid method for simultaneous determination of major phenolics in P. anserina pharmaceutical products by microcolumn RP-HPLC-UV. Molecules, 2014, 20(1):224-248.
15. Gan X., Li S., Zong Y. și colab. Chromosome-level genome assembly provides new insights into genome evolution and tuberous root formation of Potentilla anserina. Genes, 2021, 12(12):1993.
16. Koski M.H., Ashman T.L. Floral pigmentation patterns provide an example of Gloger’s rule in plants. Nature Plants, 2015, 1:14007.
17. Koski M.H., Heiling J.M., Apland J.S. Behavioural thermoregulation of flowers via petal movement. Ecology Letters, 2024, 27(9):e14524.
18. Li X., Wang J., Li S., Yu S., Liu H., Liu Y. A systematic review on botany, ethnopharmacology, phytochemistry and pharmacology of Potentilla anserina L. Journal of Ethnopharmacology, 2024, 333:118481.
19. Altmeyers Enzyklopädie, Fachbereich Phytotherapie, articolul „Potentillae anserinae herba”, altmeyers.org, consultat în septembrie 2026.
20. European Medicines Agency. Herbal medicines, lista plantelor medicinale evaluate de Comitetul pentru medicamente din plante, export de pe ema.europa.eu din 23 septembrie 2026.
21. Choi H., Ha J.H., Kang H.C., Seo W.S., Bin B.H. The protective effects of moisturizer containing Potentilla anserina extract in the topical treatment of skin damage caused by masks. International Journal of Molecular Sciences, 2023, 24(18):14294.
22. Ther L., Ventzke H.G. [On the question of the usefulness of Potentilla anserina for the treatment of dysmenorrhea; Examinations on surviving uterine specimens], titlu tradus în PubMed. Zeitschrift für Geburtshilfe und Gynäkologie, 1947, 128(3):298-307.
23. Leclerc H. [Anserine (Potentilla anserina L.) in the treatment of dysmenorrhea], titlu tradus în PubMed. La Presse Médicale, 1950, 58(43):792.
24. Tomczyk M., Latté K.P. Potentilla: a review of its phytochemical and pharmacological profile. Journal of Ethnopharmacology, 2009, 122(2):184-204.
25. Guo T. și colab. Antitussive and expectorant activities of Potentilla anserina. Pharmaceutical Biology, 2016, 54(5):807-811.
26. Dram D., Zhao C.Z., Ma Q.G. și colab. Acute toxicity of Potentilla anserina L. extract in mice. Zeitschrift für Naturforschung C, 2020, 75(5-6):129-134.
27. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
28. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Pentru coada-racului nu există monografie europeană, iar evaluarea germană din 1985 este veche și națională. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli, iar diareea care durează mai mult de 3 zile sau care are sânge în scaun, durerile menstruale puternice sau neobișnuite și inflamațiile gurii care durează mai mult de o săptămână cer consult medical.