Sclipeți (Potentilla erecta): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Sclipeții (Potentilla erecta) sunt o plantă mică, din familia Rosaceae, cu flori galbene cu patru petale și cu un rizom gros, bogat în tanini. Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște rizomul lor, pe baza utilizării tradiționale, pentru diareea ușoară și pentru inflamațiile ușoare ale mucoasei bucale, doar la adulți. Mai jos afli cum îi recunoști, cu ce plante se confundă, de ce numele lor e dat și altor plante, ce conțin, ce spun studiile, cui nu li se potrivesc și ce spune legea.

Ce este planta sclipeți

Sclipeții sunt o plantă erbacee perenă din familia Rosaceae, a trandafirilor.² Genul Potentilla are cam 400 de specii, iar numele lui vine din latinescul potens, „puternic”, cu un sufix de diminutiv, și amintește de presupusele însușiri medicinale ale unor specii.⁶ Sclipeții sunt Potentilla erecta: Go Botany notează că numele speciei vine de la tulpinile ei, care cresc mai ales drepte.⁷ În cărțile vechi apar și ca Tormentilla erecta.¹

În Europa, rizomul se numește Tormentillae rhizoma, iar planta se cheamă, în engleză și în olandeză, tormentil, iar în germană Blutwurz.³ Agenția Europeană a Medicamentului îl descrie ca rizomul uscat al sclipeților, curățat de rădăcini.²

Din magazinul Hypericum: Ceai Sclipeți vrac.

Cum arată sclipeții

Sclipeții se recunosc după flori: sunt galbene și au de obicei doar patru petale, în timp ce majoritatea rudelor lor din genul Potentilla au cinci.^{6, 1} Petalele sunt mici, de 4-6 mm, cu vârful ușor scobit, iar în floare sunt 15-20 de stamine.¹ Planta înflorește din mai până în august.⁷

Cum îi recunoști

• Florile: galbene, de obicei cu patru petale, rar cu cinci, câte 3-30 într-o inflorescență deschisă, pe codițe lungi de 1-5 cm.¹
• Frunzele de pe tulpină: aproape fără codiță, cu 3 foliole înguste, dințate, de 1-3 cm. Pot părea palmate, cu mai multe foliole, pentru că stipelele de la baza lor seamănă cu niște foliole.¹
• Frunzele de la bază: cu 3 foliole, pe codițe lungi, dar de obicei dispar înainte de înflorire.^{1, 7}
• Tulpina: dreaptă sau ridicată, ramificată deschis, de obicei de 10-50 cm, și nu prinde rădăcini la noduri.¹
• Rizomul: gros, cu forma neregulată, lung de 1-8 cm.¹
• Fructul: o achenă mică, uscată, de 1,2-2 mm, zbârcită.¹

Unde cresc sclipeții

Sclipeții sunt originari din Europa. Cresc și în vestul Asiei, în nordul Africii și în Azore.^{7, 1} Preferă locurile umede, pe soluri acide: Flora of North America le descrie ca terenuri plate și povârnișuri umede, acoperite cu mușchi.¹

În dicționarele românești sunt descriși ca plantă care crește prin pășuni și prin pădurile de munte.⁵ În America de Nord au fost aduși din Europa, iar autorii Flora of North America nu sunt siguri că mai cresc acolo în stare sălbatică.¹

Sclipeți sau cinci-degete?

Sclipeții seamănă cu alte plante cu flori galbene din același gen. Go Botany notează că sclipeții se confundă uneori cu cinci-degetele (Potentilla reptans), o rudă din același gen.⁷ În dicționar, „cinci-degete” e chiar un nume regional al sclipeților, dar dicționarele îl dau în primul rând pentru Potentilla reptans.⁵ Flora of North America notează că și cinci-degetele au o istorie de folosiri medicinale asemănătoare cu a sclipeților.⁴ Totuși, în lista Agenției Europene a Medicamentului nu apare nicio monografie pentru ele.⁸

Surse: Flora of North America; Go Botany; Agenția Europeană a Medicamentului, lista monografiilor.^{1, 4, 7, 8}

Și coada-racului (Potentilla anserina) face parte din același gen, dar are frunze penate, albe-sericee pe dos, și tulpină târâtoare.⁵ La sclipeți, floarea are de obicei patru petale, iar tulpina nu se culcă și nu prinde rădăcini.

Denumiri populare și nume în alte limbi

În română, planta are mai multe nume, multe doar regionale. De unde vine cuvântul „sclipeț”, dicționarul nu știe: DEX ’09 notează etimologia ca necunoscută, iar Șăineanu îl socotea derivat din verbul a sclipi.⁵ Numele „scrântitoare” vine, după DEX, de la a scrânti.⁵

Surse: dexonline, pentru română; Flora of North America, Go Botany, Agenția Europeană a Medicamentului și GBIF, pentru celelalte limbi.^{5, 1, 7, 3, 9}

Alte plante numite sclipeți

Cuvântul „sclipeț” nu înseamnă doar planta de aici. Micul dicționar academic îi dă nouă sensuri, adică nouă plante, mai ales regionale.⁵ Dacă ți se spune „sclipeți” la țară, merită să întrebi la ce plantă se referă omul.

Sursa: Micul dicționar academic, articolul „sclipeț”; numele latine, cu greșeli de tipar în dicționar, sunt scrise aici în forma corectă.⁵

Atenție la numele latin: dumbețul (Teucrium chamaedrys) și scânteiuța (Anagallis arvensis) sunt pe Lista nr. 1 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor periculoase pentru consumul uman.¹⁰ De aceea, când cumperi „sclipeți”, caută pe etichetă numele latin Potentilla erecta.

Nici „iarba-faptului” nu e numai a sclipeților: după Bujorean, citat într-o sinteză din 2020, numele poartă cinci plante: Galium aparine, Sedum album, Geum urbanum, sclipeții și Anthyllis vulneraria.¹¹

Ce parte se folosește

Se folosește rizomul, partea subpământeană a plantei. Farmacopeea Europeană descrie Tormentillae rhizoma ca rizomul uscat al sclipeților, curățat de rădăcini, cu cel puțin 7% tanini, exprimați ca pirogalol.²

• Cum arată rizomul: gros, cu forma neregulată, lung de 1-8 cm; rădăcinile subțiri se îndepărtează.^{1, 2}
• Forme recunoscute: rizomul mărunțit, pentru ceai, ca infuzie sau decoct, adică fiert, și pentru clătirea gurii; patru preparate în forme lichide, pentru administrare orală: două tincturi, în etanol 70% și în etanol 45%, un extract lichid și un extract uscat. Pentru clătirea gurii se mai folosește și tinctura în etanol 70%.³
• Părțile aeriene: monografia europeană și Farmacopeea Europeană acoperă doar rizomul. Pentru tulpinile cu frunze și flori nu există monografie europeană.^{3, 8}

7 lucruri surprinzătoare despre sclipeți

1. Are patru petale, deși e rudă cu cinci-degetele. Cele mai multe specii din gen au cinci petale, iar sclipeții au de obicei patru.^{6, 1}
2. Numele latin e un diminutiv al lui „puternic”. Potentilla vine din latinescul potens, „puternic”, plus un sufix de diminutiv.⁶
3. „Sclipeț” e numele a nouă plante. Micul dicționar academic îi dă nouă sensuri, de la sclipeții de aici la dumbeț, la scânteiuță sau la brânca-ursului.⁵
4. Rizomul s-a folosit la vopsit și la tăbăcit. Flora of North America spune că rizomul se folosește ca vopsea roșie, iar Go Botany, că substanțele lui astringente au servit la tăbăcirea pielii și la vopsele roșiatice.^{1, 7}
5. În sânge nu s-au găsit tanini. Într-un studiu mic, la pacienți care luau extract de sclipeți în doze de până la 3.000 mg pe zi, în ser nu s-au găsit nici tanini, nici produșii lor de metabolizare.¹²
6. S-a pus în băuturi alcoolice. Rizomii au fost folosiți și ca parte din băuturi alcoolice în Germania, în Ucraina și în Rusia.¹³
7. Pulberea se amesteca în vin roșu. Tradițional, pulberea de rizom se lua amestecată în vin roșu, la diareea acută, dar Agenția Europeană a lăsat-o în afara monografiei: forma nu i s-a părut potrivită, iar doza propusă, prea imprecisă.²

Ce conține rizomul de sclipeți

Rizomul de sclipeți conține în primul rând tanini, substanțe care se leagă de proteine și dau gustul astringent, adică „care strânge”. Mai conține flavonoide, acizi fenolici și saponine triterpenice.²

Sursa: Agenția Europeană a Medicamentului, raportul de evaluare din 2010, după Hänsel și Sticher, Blaschek și colab. și Wichtl.²

Cifrele descriu rizomul uscat, nu părțile aeriene și nici un ceai sau un produs anume.

Ce spun studiile

Studiile clinice cu sclipeți sunt puține. Raportul Agenției Europene din 2010 nu citează niciun studiu clinic la adulți cu diaree ușoară, ci doar două studii mici, unul pe copii și unul pe pacienți cu colită ulcerativă. Concluzia lui: datele susțin utilizarea tradițională, dar nu o utilizare bine stabilită.²

Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, 2010; Subbotina și colab., 2003; Huber și colab., 2007.^{2, 14, 12}

Diareea

Studiul randomizat citat de Agenția Europeană este cel din 2003, din Sankt Petersburg: 40 de copii, de la 3 luni la 7 ani, cu diaree cu rotavirus, au primit extract de rizom sau placebo. Diareea a durat 3 zile în grupul cu extract și 5 zile la placebo, iar după 48 de ore 8 din 20 de copii (40%) nu mai aveau diaree, față de 1 din 20 (5%) la placebo.¹⁴ Agenția nu recomandă totuși sclipeții copiilor: tinctura din studiu e mai diluată decât preparatele din monografie și nu există doze pentru copii.²

O sinteză din 2017 a studiilor randomizate cu plante la copii cu boli digestive, 14 studii cu 1.927 de participanți, a găsit pentru Potentilla erecta dovezi promițătoare la diaree, dar autorii cer prudență, pentru că studiile sunt puține.¹⁵ O trecere în revistă din 2020 concluzionează că toate datele in vitro, adică de laborator, și in vivo, adică pe organisme vii, susțin folosirea tradițională la diaree și la inflamațiile mucoaselor, în ciuda lipsei unor studii clinice suficiente.¹⁶

Agenția Europeană notează că diareea acută, nespecifică, se vindecă singură în cele mai multe cazuri, iar un astringent ca sclipeții poate scurta durata și reduce severitatea. Important rămâne să se înlocuiască lichidele și sărurile pierdute.²

Colita ulcerativă

În 2007, medici din Freiburg au dat extract de sclipeți, în doze crescânde, de la 1.200 la 3.000 mg pe zi, câte 3 săptămâni fiecare, la 16 pacienți cu colită ulcerativă activă. La 2.400 mg pe zi, scorul de activitate al bolii a scăzut, ca mediană, de la 8 la 4,5. Studiul a fost deschis, adică fără placebo și fără grup de control, iar autorii au scris că eficacitatea trebuie evaluată mai departe. Neplăceri ușoare în partea de sus a abdomenului au avut 6 dintre cei 16 pacienți.¹² Potrivit raportului Agenției Europene, unul dintre cei 15 pacienți care au terminat studiul a avut o agravare a colitei și a fost internat.² Colita ulcerativă e o boală gravă, care se tratează la medic, nu cu ceai.

Mucoasa bucală

Pentru inflamațiile ușoare ale mucoasei bucale, raportul din 2010 nu citează studii clinice. Agenția notează doar că folosirea e plauzibilă, din cauza conținutului mare de tanini.² Un gel cu extract de rizom a accelerat vindecarea ulcerațiilor bucale la șobolani, într-un studiu din 2026. E un rezultat de laborator, care nu arată ce se întâmplă la oameni.¹⁷

În laborator

În eprubetă, un complex de tanini izolat din rizom a oprit creșterea unor bacterii, între care Shigella și Staphylococcus aureus, la concentrații care pot fi atinse după un ceai de sclipeți, iar agrimoniina a inhibat elastaza, o enzimă a neutrofilelor umane.² Rezultatele de laborator nu arată însă ce se întâmplă în intestin sau în gură. La revizuirea din 2019, Agenția a găsit 33 de referințe noi, dar niciuna despre eficacitate sau siguranță, așa că monografia a rămas neschimbată.¹⁸

Sclipeții nu tratează diareea severă, colita ulcerativă sau alte boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris de medic.

Precauții și siguranță

La dozele din monografie, Agenția Europeană consideră folosirea rizomului sigură: nu s-a raportat niciun caz de supradozaj, iar efectele adverse cunoscute sunt ușoare, în special greață și vărsături, cu frecvență necunoscută.^{3, 2} În teste pe șoareci și pe șobolani, doze foarte mari, date o singură dată, nu au produs semne de toxicitate.¹³ Totuși, nu s-au făcut teste adecvate de toxicitate asupra reproducerii, de genotoxicitate și de carcinogenitate.³

• Alergia: nu îi folosesc cei care sunt alergici la ei, adică au hipersensibilitate la substanța activă.³
• Vârsta: nu se recomandă sub 18 ani, pentru că lipsesc datele despre siguranță și dozele.^{3, 2}
• Sarcina și alăptarea: nu se recomandă, din lipsă de date.³
• Medicamentele: absorbția altor medicamente poate fi întârziată, așa că sclipeții se iau cu cel puțin o oră înainte sau după ele.³
• Semnele de alarmă: diareea care ține peste 3 zile, care revine sau are sânge în scaun cere medic. La fel, orice agravare a simptomelor și o inflamație a gurii care ține peste o săptămână. Diareea poate duce la deshidratare, iar prioritatea rămâne înlocuirea lichidelor și a sărurilor.^{3, 2}
• Colita ulcerativă: nu începe sclipeți fără să întrebi medicul. În singurul studiu citat de Agenția Europeană, un pacient din 15 s-a agravat și a fost internat.²
• Alcoolul din tincturi: tincturile cu alcool nu sunt potrivite pentru cine nu are voie să consume alcool.³

Ce spune legea

În Uniunea Europeană, rizomul de sclipeți are o monografie a Agenției Europene a Medicamentului, adoptată pe 25 noiembrie 2010. E o monografie de utilizare tradițională: pentru tratamentul simptomatic al diareei ușoare și al inflamațiilor ușoare ale mucoasei bucale, la adulți. Ea se sprijină pe folosirea îndelungată, nu pe studii clinice, iar condiția e dovada folosirii în siguranță de cel puțin 30 de ani, dintre care cel puțin 15 în Uniunea Europeană.^{3, 19}

Monografia a fost verificată în 2019, când comitetul a hotărât prin consens să nu o schimbe.¹⁸ În martie 2026, Agenția a început o nouă revizuire periodică și a cerut date științifice noi, între 15 martie și 15 iunie 2026.²⁰

Rizomul și tinctura lui au monografii în Farmacopeea Europeană.³ Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru sclipeți.²¹

În România, plantele din genul Potentilla, deci și sclipeții, sunt pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Nu sunt pe lista plantelor periculoase.¹⁰

Sclipeții de-a lungul timpului

Raportul Agenției Europene urmărește folosirea medicinală a rizomului în literatură până în secolul al XV-lea, după Madaus (1938), și îi citează pe Lonicerus și pe Matthiolus, doi autori de ierbare, printre cei care l-au pomenit. Tradițional, în Europa, rizomul s-a folosit la diareea acută nespecifică și, pe cale externă, la inflamații ușoare ale mucoasei gurii și gâtului, la răni care se vindecă greu și la alte neplăceri ale pielii.²

Farmacopeea cehoslovacă, apoi cea cehă, are o monografie pentru rizom și una pentru tinctura lui din 1970. Farmacopeea austriacă o avea pentru tinctură cel puțin din 1960, până când a fost înlocuită de monografia din Farmacopeea Europeană.²

La noi, planta apare în dicționare cu multe nume regionale. Dicționarul de regionalisme din Maramureș notează că numele strâmsurea a fost consemnat acolo în 1936 pentru sclipeți și că în medicina populară se folosea contra bătăturilor.⁵

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu sclipeți

Până aici ai citit despre sclipeți. De aici încolo, despre produsele noastre. Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște rizomul de sclipeți, pe baza utilizării tradiționale, pentru diareea ușoară și pentru inflamațiile ușoare ale mucoasei bucale, doar la adulți.^{3, 19} Ceaiul nostru e făcut din părțile aeriene ale plantei, nu din rizom, așa că monografia nu se aplică lui direct. Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli.

Ceai Sclipeți

• 100% părți aeriene de sclipeți (Potentilla erecta), mărunțite și uscate
• Vrac, 30 g
• Pe etichetă: 1 linguriță la 200 ml de apă fierbinte, câteva minute sub capac; o cană de trei ori pe zi
• Monografia europeană descrie, pentru rizomul mărunțit, 1,4-4 g la o infuzie, de mai multe ori pe zi, cel mult 12 g pe zi³

8,56 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Tot cu sclipeți: amestecuri din 30 de plante

Sclipeții intră și în Bitter Taina Plantelor, un amestec de 30 de plante, în variantele cu alcool, fără alcool și în capsule. Balsamul Taina Plantelor e un produs cosmetic, cu extracte din aceleași 30 de plante. Pentru amestecuri nu există o monografie europeană, iar monografia sclipeților se referă doar la rizomul lor.³

Fierbinte

Adăugați la lista de dorințe

Bitter Taina Plantelor 200ml

47,13 lei

Adaugă în coș

Fierbinte

Adăugați la lista de dorințe

Bitter Taina plantelor fara alcool 200ml

29,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Capsule Bitter Taina Plantelor

38,56 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Balsam Taina Plantelor 200ml

28,56 lei

Adaugă în coș

Și alte plante pentru aceleași neplăceri

Pentru diareea ușoară și pentru inflamațiile ușoare ale mucoasei bucale, Agenția Europeană a Medicamentului are monografii de utilizare tradițională și pentru scoarța de stejar, și pentru iarba de turiță-mare.^{22, 23}

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Stejar vrac

8,56 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Turita Mare vrac

8,56 lei

Adaugă în coș

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește	De reținut
Ceai Sclipeți, vrac	1 linguriță la 200 ml de apă fierbinte, câteva minute sub capac; o cană de trei ori pe zi	Din părți aeriene. Monografia europeană, pentru rizom: 1,4-4 g la infuzie, cel mult 12 g pe zi3
Bitter Taina Plantelor, 200 ml	Adulți: 2 lingurițe (aprox. 10 ml) de 3 ori pe zi, ca atare sau în ceai fierbinte	Conține alcool, 38% vol.; amestec de 30 de plante
Bitter Taina Plantelor fără alcool, 200 ml	Adulți: 2 lingurițe (aprox. 10 ml) de 3 ori pe zi, ca atare sau în ceai fierbinte	Extract hidroglicerinic, fără alcool; amestec de 30 de plante
Capsule Bitter Taina Plantelor	Adulți: 2 capsule de 3 ori pe zi, după mesele principale; cure de 6 săptămâni, cu pauze de 10 zile	Extract fermentat și atomizat din 30 de plante
Balsam Taina Plantelor, 200 ml	Se aplică pe pielea curățată, masând ușor	Produs cosmetic, cu extracte din 30 de plante
Ceai Stejar, vrac	2 lingurițe de scoarță la 200 ml de apă fierbinte, câteva minute sub capac; 2-3 căni pe zi	Monografia europeană: 3 g la 250 ml de apă, de 3 ori pe zi, cel mult 3 zile; nu sub 18 ani22
Ceai Turiță Mare, vrac	1 linguriță la 200 ml de apă clocotită; 2-3 căni pe zi	Monografia europeană: 1,5-4 g la 250 ml de apă, de 2-3 ori pe zi; nu sub 12 ani23

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Monografia de sclipeți se referă doar la rizom și la adulți și nu îl recomandă în sarcină și alăptare. Dacă diareea ține peste 3 zile, revine sau are sânge în scaun, e nevoie de medic.³

Întrebări frecvente

Referințe

1. Ertter B., Elven R., Reveal J.L., Murray D.F. Potentilla erecta (Linnaeus) Raeuschel, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 9, Oxford University Press, 2014, efloras.org.
2. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Assessment report on Potentilla erecta (L.) Raeusch., rhizoma, EMA/HMPC/5511/2010, 25 noiembrie 2010.
3. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Potentilla erecta (L.) Raeusch., rhizoma, EMA/HMPC/5513/2010, 25 noiembrie 2010.
4. Ertter B., Elven R., Reveal J.L., Murray D.F. Potentilla reptans Linnaeus, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 9, Oxford University Press, 2014, efloras.org.
5. dexonline.ro, articolele „sclipeț”, „scrântitoare”, „strâmsurea”, „calidemia”, „cinci-degete”, „potentilla” și „închegățică”, după DEX ’09, DEX ’98, MDA2 (Micul dicționar academic), DLRLC, CADE, Șăineanu, Scriban, Dicționarul de sinonime, DFL și DRAM 2015 (Ștef D., Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ed. a II-a, 2015).
6. Ertter B., Elven R., Reveal J.L., Murray D.F. Potentilla Linnaeus, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 9, Oxford University Press, 2014, efloras.org.
7. Native Plant Trust. Potentilla erecta (erect cinquefoil), Go Botany, gobotany.nativeplanttrust.org, consultat în octombrie 2026.
8. European Medicines Agency. Herbal medicine: lista substanțelor vegetale cu monografii și declarații publice, generată din ema.europa.eu la 23 septembrie 2026.
9. GBIF Secretariat. Potentilla erecta (L.) Raeusch., GBIF Backbone Taxonomy, nume comune, gbif.org, consultat în octombrie 2026.
10. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
11. Petran M., Dragoș D., Gilca M. Historical ethnobotanical review of medicinal plants used to treat children diseases in Romania (1860s-1970s). Journal of Ethnobiology and Ethnomedicine, 2020, 16:15.
12. Huber R., Ditfurth A.V., Amann F., Güthlin C., Rostock M., Trittler R., Kümmerer K., Merfort I. Tormentil for active ulcerative colitis: an open-label, dose-escalating study. Journal of Clinical Gastroenterology, 2007, 41(9):834-838.
13. Shushunov S., Balashov L., Kravtsova A., Krasnogorsky I., Latté K.P., Vasiliev A. Determination of acute toxicity of the aqueous extract of Potentilla erecta (tormentil) rhizomes in rats and mice. Journal of Medicinal Food, 2009, 12(5):1173-1176.
14. Subbotina M.D., Timchenko V.N., Vorobyov M.M., Konunova Y.S., Aleksandrovih Y.S., Shushunov S. Effect of oral administration of tormentil root extract (Potentilla tormentilla) on rotavirus diarrhea in children: a randomized, double blind, controlled trial. Pediatric Infectious Disease Journal, 2003, 22(8):706-711.
15. Anheyer D., Frawley J., Koch A.K., Lauche R., Langhorst J., Dobos G., Cramer H. Herbal medicines for gastrointestinal disorders in children and adolescents: a systematic review. Pediatrics, 2017, 139(6):e20170062.
16. Melzig M.F., Böttger S. Tormentillae rhizoma: review for an underestimated European herbal drug. Planta Medica, 2020, 86(15):1050-1057.
17. Rudic T., Bradic J., Sretenovic J., Kocovic A., Vuletic M., Zivanovic S., Petrusic I., Jakovljevic V., Stojanovic A. Unlocking potential of Potentilla erecta: development and efficacy evaluation of oral mucoadhesive gel for oral ulcers. Gels, 2026, 12(7):616.
18. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Addendum to Assessment report on Potentilla erecta (L.) Raeusch., rhizoma, EMA/HMPC/554898/2018, 16 ianuarie 2019.
19. European Medicines Agency. Tormentil, Potentilla erecta (L.) Raeusch., rhizoma: rezumat destinat publicului, EMA/166412/2019, 15 mai 2019.
20. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Call for scientific data for the periodic review of the monograph on Tormentillae rhizoma, EMA/HMPC/57656/2026, 4 martie 2026.
21. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
22. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Quercus robur L., Quercus petraea (Matt.) Liebl., Quercus pubescens Willd., cortex, EMA/HMPC/3203/2009, 25 noiembrie 2010, publicată pe 28 ianuarie 2011.
23. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Agrimonia eupatoria L., herba, EMA/HMPC/680597/2013, versiunea finală, adoptată la 28 ianuarie 2015.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai diaree care ține mai mult de 3 zile, sânge în scaun, o boală intestinală sau urmezi un tratament, discută cu medicul înainte de a folosi sclipeți.