Frasin (Fraxinus excelsior): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Frasinul (Fraxinus excelsior) este un arbore înalt de pădure, din familia măslinului. Frunzele lui uscate au o monografie europeană: Agenția Europeană a Medicamentului le recunoaște, pe baza utilizării tradiționale, pentru ameliorarea durerilor articulare minore și pentru creșterea cantității de urină, ca ajutor în afecțiunile urinare minore. Agenția nu a găsit însă niciun studiu clinic cu frunza de frasin. Mai jos afli cum îl recunoști, de ce nu e același lucru cu mojdreanul și cu frăsinelul, ce conțin frunzele, ce spun studiile, cine nu ar trebui să bea ceaiul din ele și ce se întâmplă cu frasinii în Europa.

Ce este frasinul

Frasinul face parte din familia Oleaceae, a măslinului. Din familie mai fac parte liliacul și iasomia, într-un grup de aproximativ 28 de genuri și peste 400 de specii.¹ Genul Fraxinus are, după raportul Agenției Europene a Medicamentului, 43 de specii acceptate. Dintre ele, 20 cresc în America de Nord și 20 în Asia de Est, iar în Europa și în Asia de Vest doar trei.² Numele vine din latinescul fraxinus.³

Frasinul comun e un arbore cu frunze compuse, de obicei înalt de 20-35 m, rar de 45 m. Lemnul lui, elastic și dur, e folosit în industrie.^{4, 3}

Monografia europeană acoperă frunza a două specii înrudite: frasinul comun (Fraxinus excelsior) și frasinul cu frunze înguste (Fraxinus angustifolia), sau hibrizii lor. Frunza uscată se numește Fraxini folium, iar în română, „frunză de frasin”.⁵

Din magazinul Hypericum: Ceai Frasin vrac.

Cum arată frasinul

Frasinul comun are coroana rotunjită și deschisă, cu ramuri care urcă oblic. Scoarța e cenușie și netedă la început, apoi se îngroașă și se crapă cu vârsta.^{4, 2}

Cum îl recunoști

• Mugurii: negri, așezați față în față, pe lăstari groși, verzi-măslinii. Iarna, când copacul nu are frunze, sunt cel mai ușor de văzut.^{2, 3}
• Frunzele: compuse, opuse, cu 7-13 foliole alungite, mărunt dințate și fără codiță. O frunză întreagă are 20-35 cm, iar o foliolă 3-12 cm pe 0,8-3 cm. Apar târziu, după flori.^{2, 4, 3}
• Florile: fără petale, cu stamine și stigmate purpurii, în ciorchini de 100-400 de flori. Se deschid înaintea frunzelor, la sfârșitul lui aprilie și începutul lui mai.^{4, 3}
• Fructele: samare plate, aripate, de 2-5 cm, care atârnă în ciorchini de la sfârșitul verii.⁴

Unde crește frasinul

Frasinul comun crește în toată zona temperată a Europei, de la coasta Atlanticului până la Volga. Lipsește din zonele mediteraneene cele mai uscate, pentru că nu suportă seceta lungă de vară, și din nordul boreal, unde puieții suferă din cauza înghețurilor târzii de primăvară.⁴ În estul arealului, în România, Turcia, Caucaz și nordul Iranului, există o varietate cu lăstari și frunze păroși, pe care unii autori o socotesc subspecie (Fraxinus excelsior subsp. coriariifolia), iar alții specie aparte.⁴

• Îi trebuie pământ bun. Crește cel mai bine pe soluri bogate, cu pH peste 5,5. Rezistă la apă stătută de sezon, dar nu la inundații lungi, așa că apare des în pădurile de luncă.⁴
• Urcă în munți. Mai la sud crește tot mai des în zone de munte; în Pirinei și în Alpi ajunge la 1.600-1.800 m.⁴
• Rar face păduri numai din frasini. De obicei stă în grupuri mici, printre fagi, stejari, mesteceni, paltini și anini.⁴
• Are o rudă mai sudică. Frasinul cu frunze înguste crește pe malurile râurilor, în luncile inundabile și în pădurile de foioase. Cele două specii se pot încrucișa, iar hibrizii se deosebesc greu.^{2, 4}

Uscarea frasinilor în Europa

Frasinii europeni sunt atacați de o boală numită uscarea frasinului. O provoacă o ciupercă, Hymenoscyphus fraxineus, numită în lucrările mai vechi Hymenoscyphus pseudoalbidus, iar în stadiul asexuat Chalara fraxinea. A fost adusă probabil din Asia de Est, a apărut în Polonia la începutul anilor 1990 și s-a răspândit în tot arealul frasinului.^{6, 4, 7}

Ciuperca face leziuni pe frunze, pe ramuri și pe trunchi, ramurile se usucă, iar coroana se rărește. Sporii sunt purtați de vânt și infectează frunzele vara. Când boala s-a instalat într-o pădure, combaterea ei este aproape imposibilă; cam 5% dintre frasini sunt parțial rezistenți.^{6, 7}

Într-un studiu din 2022, făcut în 27 de țări, cu peste 36.000 de observații, probabilitatea ca un frasin să supraviețuiască după aproape 30 de ani de infecție a coborât la 0,51, cu diferențe mari între regiuni, de la 0,20 la 0,86.⁸ Lista Roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii trece frasinul comun la categoria „aproape amenințat”.⁹

Frasin, mojdrean și alte plante cu nume asemănător

În română, numele de frasin și cuvintele făcute din el ajung la plante diferite. Tabelul arată care e care.

Surse: dexonline, după DEX ’09, MDA2, Scriban și Dicționarul dendrofloricol; Agenția Europeană a Medicamentului; European Atlas of Forest Tree Species; Ordinul 244/2005.^{3, 2, 4, 10}

De unde vine mana

Mana este seva dulce, întărită, care curge din crestăturile făcute în trunchiul unor frasini. Farmacopeea italiană o atribuie mojdreanului și frasinului cu frunze înguste, crescuți în Sicilia, în Munții Madonie. Substanța ei principală este manitolul, folosit de multă vreme împotriva constipației și ca îndulcitor.¹¹ Un studiu genetic din 2020 a arătat că arborii folosiți azi pentru mană într-o colecție din Madonie sunt de fapt Fraxinus angustifolia, nu mojdrean.¹² Cuvântul „mană” are în română și alte înțelesuri, de la hrana căzută din cer în Biblie la bolile viței-de-vie.³

Frunza de frasin conține și ea mult manitol, 21% într-o analiză citată de agenție. Raportul agenției notează că efectul laxativ atribuit frunzei ar putea veni din manitol, dar monografia nu include folosirea ca laxativ, iar agenția nu a găsit studii clinice.^{2, 5}

Denumiri populare și nume în alte limbi

DOOM 3 scrie numele plantei „frasin”, cu pluralul „frasini”. În dicționare apar și variante vechi sau regionale: frapsăn și frapsine, în Banat, frapsin, la aromâni, frasân, frasen și frasnic.³ Din același cuvânt vin frăsinetul, adică pădurea de frasini, și frăsinica, o varietate de frasin. Frăsinelul își ia numele de la frasin, dar e o plantă din altă familie, cum arată tabelul de mai sus.³ Frasin se numește și o comună din județul Suceava, pe râul Suha.³

Surse: GBIF, pentru numele plantei; Agenția Europeană a Medicamentului, pentru numele frunzei.^{13, 5}

Ce parte se folosește

Se folosesc frunzele uscate, Fraxini folium. Farmacopeea Europeană le definește ca frunza uscată de Fraxinus excelsior, de Fraxinus angustifolia, a hibrizilor lor sau a unui amestec al lor, cu cel puțin 2,5% derivați hidroxicinamici, calculați ca acid clorogenic.²

Monografia europeană acceptă planta mărunțită, ca ceai băut, preparat prin infuzie sau prin decoct.⁵ În Spania se vând de decenii și capsule cu frunze pulverizate, dar monografia descrie numai ceaiul.^{2, 5}

Scoarța, semințele și mojdreanul sunt alte materii prime. Raportul agenției a lăsat deoparte scoarța și celelalte specii de Fraxinus, iar în lista ei de plante medicinale apare doar frunza de frasin.^{2, 14}

Frunza variază mult ca formă, după specie și după vârsta arborelui, de aceea recunoașterea corectă a speciei este esențială pentru identificarea plantei.² Într-un studiu pe probe de frunze din comerț și din natură, una conținea cumarine, ceea ce autorii au pus pe seama amestecului cu alte specii de Fraxinus sau cu alte părți ale plantei.¹⁵

7 lucruri surprinzătoare despre frasin

1. O cincime din frunza uscată e manitol. Într-o analiză citată de agenție, frunza conținea 21% manitol, un alcool dulce numit și „zahăr de mană”. Alte surse dau între 16,4% și 28,6%.^{2, 11}
2. Florile nu au petale. Se deschid înaintea frunzelor, în ciorchini de 100-400 de flori, iar vântul le polenizează. Un copac poate avea flori mascule, femele sau hermafrodite, în combinații diferite.⁴
3. Semințele pot aștepta ani buni. De obicei stau în repaus doi ani, uneori până la șase, înainte să încolțească. Un frasin face fructe în fiecare an abia după 20-30 de ani.⁴
4. Un gândac își ia numele de la frasin. Cantarida, gândacul verde-auriu, se numește în română și cățelul-frasinului sau gândacul-frasinului, pentru că trăiește pe frasin. Uscat și pisat, se folosea în trecut la vezicătoare.³
5. Lemnul a mers la roți, arme și bărci. E elastic, dur și rezistent la șocuri. Înainte de oțel, din el se făceau cozi de arme, unelte agricole, trăsuri și cadre pentru bărci și mașini. Scriban nota că e bun de făcut roate.^{4, 3}
6. În Europa și în Asia de Vest cresc doar trei specii de frasin. Din cele 43 de specii acceptate în lume, 20 cresc în America de Nord și 20 în Asia de Est.²
7. Seva era socotită antidot. În vechime, seva de frasin trecea drept unul dintre cele mai bune antidoturi pentru mușcătura de șarpe, iar mitologiile nordică și greacă au capitole importante despre frasini.²

Ce conțin frunzele de frasin

Cifrele de mai jos vin din raportul de evaluare al Agenției Europene a Medicamentului, care le preia din analize mai vechi, ale lui Carnat și colaboratorii, din 1990, și ale lui Gaedcke, din 1993. Ele arată ordinul de mărime: conținutul diferă după anotimp, loc și probă.²

Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, raportul de evaluare din 2012; Kiss și colab., 2020, pentru analiza modernă.^{2, 15}

Frunza de frasin are mult manitol și doar urme de cumarine. Raportul agenției spune că, în literatură, nu se poate stabili mereu dacă un compus a fost găsit în frunze sau în alte părți ale plantei, așa că listează numai compușii cu proveniență sigură.²

Ce spun studiile

Ce recunoaște Agenția Europeană a Medicamentului

La 27 martie 2012, Comitetul pentru medicamente din plante al Agenției Europene a Medicamentului a adoptat o monografie pentru frunza de frasin. O recunoaște ca medicament tradițional din plante, exclusiv pe baza utilizării îndelungate, pentru două folosiri:⁵

• Dureri articulare minore: ameliorarea lor. Dacă simptomele durează mai mult de 4 săptămâni, e nevoie de medic.⁵
• Creșterea cantității de urină, pentru spălarea căilor urinare, ca ajutor în afecțiunile urinare minore. Dacă simptomele durează mai mult de 2 săptămâni, e nevoie de medic.⁵
• Doza, pentru adulți: 10-30 g de plantă mărunțită la 1.000 ml de apă clocotită, ca infuzie, împărțite în 2-3 prize pe zi; sau 20 g la 1.000 ml de apă, ca decoct, tot în 2-3 prize.⁵
• Lichidele: pentru a crește cantitatea de urină, e nevoie de un aport suficient de lichide.⁵

Monografia a fost reverificată în 2021-2022. Agenția a cerut date noi între 1 martie și 31 mai 2021 și nu a primit nicio lucrare de la părțile interesate. A căutat singură în patru baze de date și a găsit 1.455 de lucrări din 2010-2021, în mare parte despre ecologie, iar niciuna nu a justificat o schimbare. În baza europeană de farmacovigilență nu s-a găsit niciun raport. La 26 ianuarie 2022, comitetul a hotărât să nu schimbe monografia.^{17, 16}

Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, monografia și raportul de evaluare din 2012 și addendumul din 2022.^{5, 2, 16}

Studiile pe oameni

Agenția nu a găsit niciun studiu clinic cu frunza de frasin. Raportul ei spune că nu există date clinice relevante, iar eficiența folosirilor tradiționale nu este documentată; Comisia E germană a trecut planta printre cele neaprobate. Unele folosiri par plauzibile după compoziție: efectul antiinflamator și cel calmant al durerii ar putea veni din flavonoide, cumarine, iridoide și secoiridoide, iar cel laxativ și diuretic ușor, din manitol. „Plauzibil” nu înseamnă dovedit.²

Studiile pe oameni s-au făcut cu alte părți ale plantei. Un extract comercial din semințe a fost testat în trei lucrări. La 16 voluntari sănătoși, o doză de 1 g a scăzut suprafața de sub curba glicemiei după 50 g de glucoză.¹⁸ La 22 de persoane de 50-80 de ani, supraponderale sau obeze, fără diabet, 1 g pe zi timp de 3 săptămâni, alături de o dietă cu mai puține calorii, a scăzut cu 14% glicemia la 2 ore după o încărcare cu glucoză, față de 1,6% cu placebo.¹⁹ La 100 de voluntari sănătoși, 1 g pe zi timp de 90 de zile nu a schimbat analizele de sânge față de placebo.²⁰ Sunt studii mici, iar printre autori sunt angajați ai firmei care îl produce. Nu privesc frunza sau ceaiul și nu arată că semințele ar trata diabetul.^{19, 20}

Alte studii au testat un preparat din trei plante, Phytodolor, făcut din frunze și scoarță de plop tremurător, scoarță de frasin și iarbă de splinuță. O trecere în revistă din 2007 raportează studii clinice deschise și controlate, în mai multe boli reumatice. Ele nu pot arăta ce face frasinul singur, iar scoarța e altă materie primă decât frunza.²¹

În laborator și pe animale

Cercetările de laborator sunt puține. Infuziile de frunze de frasin, testate pe neutrofile umane într-un studiu din 2020, au redus producția de specii reactive de oxigen și de citokine.¹⁵ Un extract apos de frunze a oprit în eprubetă creșterea ciupercii Candida albicans.² Despre efectul diuretic: într-unul dintre cele două studii pe șobolani descrise de agenție, extractul apos nu a avut efect, iar cel alcoolic a crescut sodiul din urină.² Un articol de sinteză din 2007 a pus frasinul comun printre plantele cu cel mai promițător efect diuretic, dar a cerut studii noi, pentru că numărul lor e mic.²²

Rezultatele din laborator nu arată ce face un ceai într-un organism omenesc. Recunoașterea europeană se bazează pe tradiție, nu pe studii clinice.^{5, 2}

Ce folosiri nu recunoaște agenția

În medicina populară, frunzele și scoarța de frasin s-au folosit și pentru febră, gută, constipație, viermi intestinali și ulcerele de gambă. Agenția nu a reținut aceste folosiri: pentru ele, eficiența nu este documentată.²

Precauții și siguranță

Raportul agenției nu a găsit riscuri nici în compoziția frunzei, nici în folosirea ei îndelungată în Uniunea Europeană. Datele de toxicitate sunt însă foarte puține: lipsesc studiile de toxicitate acută și cronică, de genotoxicitate, de carcinogenitate și de toxicitate asupra reproducerii, așa că siguranța nu poate fi confirmată.² Monografia cere câteva precauții clare:⁵

• Alergia: nu se folosește la cei alergici la plantă.⁵
• Boala gravă de inimă sau de rinichi: nu se folosește când se recomandă un aport redus de lichide.⁵
• Copiii și adolescenții: sub 18 ani, folosirea nu este recomandată, din lipsa datelor.⁵
• Sarcina și alăptarea: nu se recomandă, pentru că nu există date suficiente. Nu există date nici despre fertilitate.⁵
• Când mergi la medic: la dureri articulare, dacă articulația e umflată, roșie sau apare febră; la urină, dacă apar febră, usturime la urinat, spasme sau sânge în urină. La fel, dacă simptomele se agravează sau durează peste 4 săptămâni, la articulații, ori peste 2 săptămâni, la urină.⁵
• Interacțiuni și efecte adverse: nu s-au raportat. Cumarinele din frunză sunt doar urme și nu au structura necesară pentru efect anticoagulant. Nu s-a raportat niciun caz de supradoză.^{5, 2}
• Alergia la polen: monografia n-o menționează. Polenul de frasin provoacă alergii de primăvară în Europa Centrală: într-un studiu pe 5.416 pacienți sensibilizați la vreun polen, 920 au avut test cutanat pozitiv la frasin. Nu există date despre ceaiul din frunze la cei alergici la polen.²³

Articulația umflată, roșie sau cu febră, sângele în urină și urinarea dureroasă cer medic, nu ceai.⁵

Ce spune legea

În Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii și nr. 401/2005 al ministrului sănătății, frasinul comun (Fraxinus excelsior) și mojdreanul (Fraxinus ornus) sunt pe Lista nr. 3, a plantelor care se notifică atunci când se vând în forme predozate, precum capsulele. Nu sunt pe Lista nr. 1, a plantelor periculoase pentru consumul uman. Frăsinelul (Dictamnus albus), în schimb, este pe Lista nr. 1.¹⁰

Uniunea Europeană nu i-a aprobat frasinului nicio mențiune de sănătate: lista mențiunilor permise, din Regulamentul (UE) nr. 432/2012, nu cuprinde frasinul.²⁴ Monografia europeană privește medicamentele tradiționale din plante. Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente și nu pot promite că tratează sau previn boli.

Frasinul de-a lungul timpului

Frasinul e prețuit de mult pentru creșterea rapidă și pentru lemnul dur. Scoarța lui amară se folosea la tăbăcit și ca vopsea.² Frunzele se dădeau iarna animalelor drept nutreț, iar scoarța servea la tăbăcirea pieilor de vițel.⁴

În medicină, frunzele și scoarța sunt cunoscute ca remedii diuretice și pentru reumatism încă de pe vremea lui Hipocrate, iar de la începutul secolului XX frunzele se recomandă mai ales pentru febră și reumatism.² Scriban nota că scoarța lui are proprietăți aperitive și febrifuge.³ Frunza figurează în mai multe farmacopei, printre care Farmacopeea Europeană, cea franceză, ediția a VIII-a, și cea elvețiană, ediția a V-a.²

În 1735, Linné nota că tratamentul preferat în malarie este chinina, dar că și scoarța de frasin are un oarecare efect. În 2010, cercetători au văzut că extractele din scoarță de frasin inhibă în eprubetă creșterea parazitului malariei. Rezultatul vine din laborator, privește scoarța, nu frunza, și nu înseamnă că scoarța ar fi un leac pentru malarie.²⁵

În Spania, ceaiurile din frunză de frasin sunt înregistrate pe baza utilizării tradiționale din 1975.² În 2012, Agenția Europeană a Medicamentului a adoptat monografia de utilizare tradițională a frunzei, iar în 2022 a hotărât să n-o schimbe.^{5, 16}

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu frasin

Până aici ai citit despre frasin. De aici încolo, despre produsele noastre. Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli. Monografia europeană se referă la ceai, din frunze mărunțite, iar forma cea mai apropiată de ea este ceaiul nostru din foliole de frasin.⁵

Ceai Frasin vrac

• Foliole de frasin (Fraxinus excelsior), 30 g, plantă uscată vrac
• Pe etichetă, pentru uz intern: infuzie dintr-o linguriță de frunze la 200 ml de apă, 2-3 căni pe zi
• În monografia europeană, pentru adulți: 10-30 g de plantă mărunțită la un litru de apă clocotită, ca infuzie, împărțite în 2-3 prize pe zi

6,99 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Amestecurile cu frasin

Frasinul se găsește și în formula Taina Plantelor, din 30 de plante: în lichid cu alcool de 38%, în lichid fără alcool, în capsule și într-un balsam cosmetic pentru piele. Pentru aceste amestecuri nu există o monografie europeană, iar frasinul este doar una dintre cele 30 de plante.

Fierbinte

Adăugați la lista de dorințe

Bitter Taina Plantelor 200ml

38,99 lei

Adaugă în coș

Fierbinte

Adăugați la lista de dorințe

Bitter Taina plantelor fara alcool 200ml

24,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Capsule Bitter Taina Plantelor

31,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Balsam Taina Plantelor 250ml

23,99 lei

Adaugă în coș

Aceeași folosire, altă plantă: mesteacăn, coada-calului, urzică și splinuță

Pentru creșterea cantității de urină, ca ajutor în afecțiunile urinare minore, Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște, tot pe baza utilizării tradiționale, și frunza de mesteacăn, partea aeriană de coada-calului, frunza de urzică și partea aeriană de splinuță. Frunza de urzică are, ca și cea de frasin, și a doua folosire recunoscută: ameliorarea durerilor articulare minore. La toate patru, monografiile trec printre contraindicații stările în care se recomandă să bei mai puține lichide, de exemplu boala gravă de inimă sau de rinichi.^{26, 27, 28, 29}

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Mesteacan vrac

6,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Coada Calului doze

7,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Urzica doze

7,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Splinuta vrac

6,99 lei

Adaugă în coș

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește, intern	De reținut
Ceai Frasin vrac	O linguriță la 200 ml de apă; 2-3 căni pe zi	În monografie: 10-30 g la litru pe zi, deci un pachet de 30 g ajunge pentru 1-3 zile
Bitter Taina Plantelor 200 ml	Adulți: 6 lingurițe pe zi, câte 2, de 3 ori pe zi, ca atare sau în ceai fierbinte	Conține alcool, 38%; 30 de plante
Bitter Taina Plantelor fără alcool 200 ml	Adulți: 6 lingurițe pe zi, câte 2, de 3 ori pe zi, ca atare sau în ceai fierbinte	Fără alcool; 30 de plante
Capsule Bitter Taina Plantelor	Adulți: 2 capsule de 3 ori pe zi, după mesele principale	Cure de 6 săptămâni, cu pauze de 10 zile; 30 de plante
Balsam Taina Plantelor 250 ml	Nu se bea; se aplică pe pielea curățată, cu masaj ușor	Produs cosmetic, numai pentru piele
Ceai Mesteacăn vrac	2-3 lingurițe la 200 ml de apă clocotită; 2-3 căni pe zi	În monografie: 2-3 g la 150 ml, de până la 4 ori pe zi
Ceai Coada Calului doze	1-2 pliculețe la 200 ml de apă fierbinte; 2-3 căni pe zi	În monografie: 1-4 g la 150 ml, de 3-4 ori pe zi
Ceai Urzică doze	1 plic la 200 ml de apă fierbinte; 2-3 căni pe zi	În monografie: 2-4 g, de 3-6 ori pe zi
Ceai Splinuță vrac	1-2 lingurițe la 200 ml de apă fierbinte; 2-3 căni pe zi	În monografie: 3-5 g, de 2-4 ori pe zi

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Dozele din monografii sunt pentru adulți, ca infuzie.^{5, 26, 27, 28, 29}

Întrebări frecvente

Referințe

1. Chang M.C., Chiu L.C., Wei Z., Green P.S. Oleaceae, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 15, Science Press și Missouri Botanical Garden Press, 1996, p. 272, efloras.org.
2. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Assessment report on Fraxinus excelsior L. or Fraxinus angustifolia Vahl, folium, EMA/HMPC/239269/2011, 27 martie 2012.
3. dexonline.ro, articolele „frasin”, „mojdrean”, „frăsinel”, „mană” și „cantaridă”, după DEX ’09, DOOM 3, MDA2, CADE, dicționarele lui Scriban și Șăineanu, DER (Ciorănescu, 1958-1966), DE (Dicționarul enciclopedic) și DFL (Dicționarul dendrofloricol, Preda, 1989).
4. Beck P., Caudullo G., Tinner W., de Rigo D. Fraxinus excelsior in Europe: distribution, habitat, usage and threats, în San-Miguel-Ayanz J., de Rigo D., Caudullo G., Houston Durrant T., Mauri A. (ed.), European Atlas of Forest Tree Species, Publications Office of the European Union, Luxemburg, 2016, p. e0181c0.
5. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Fraxinus excelsior L. or Fraxinus angustifolia Vahl, folium, EMA/HMPC/239271/2011, adoptată pe 27 martie 2012.
6. Gross A., Holdenrieder O., Pautasso M., Queloz V., Sieber T.N. Hymenoscyphus pseudoalbidus, the causal agent of European ash dieback. Molecular Plant Pathology, 2014, 15(1):5-21.
7. McMullan M., Rafiqi M., Kaithakottil G. și colab. The ash dieback invasion of Europe was founded by two genetically divergent individuals. Nature Ecology & Evolution, 2018, 2(6):1000-1008.
8. George J.P., Sanders T.G.M., Timmermann V., Potočić N., Lang M. European-wide forest monitoring substantiate the necessity for a joint conservation strategy to rescue European ash species (Fraxinus spp.). Scientific Reports, 2022, 12:4764.
9. IUCN. The IUCN Red List of Threatened Species: Fraxinus excelsior (nr. 203367), categoria Near Threatened, prin GBIF (api.gbif.org), consultat în octombrie 2026.
10. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
11. Villa C., Cuna F.S.R.D., Grignani E. și colab. Evaluation of the biological activity of manna exudate, from Fraxinus ornus L., and its potential use as hydrogel formulation in dermatology and cosmetology. Gels, 2024, 10(6):351.
12. Abbate L., Mercati F., Di Noto G. și colab. Genetic distinctiveness highlights the conservation value of a Sicilian manna ash germplasm collection assigned to Fraxinus angustifolia (Oleaceae). Plants, 2020, 9(8):1035.
13. GBIF Secretariat. Fraxinus excelsior L., GBIF Backbone Taxonomy, nume comune, gbif.org, consultat în octombrie 2026.
14. European Medicines Agency. Herbal medicines, lista plantelor medicinale cu monografii și evaluări ale Comitetului pentru medicamente din plante, export din 23 septembrie 2026, ema.europa.eu.
15. Kiss A.K., Michalak B., Patyra A., Majdan M. UHPLC-DAD-ESI-MS/MS and HPTLC profiling of ash leaf samples from different commercial and natural sources and their in vitro effects on mediators of inflammation. Phytochemical Analysis, 2020, 31(1):57-67.
16. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Addendum to Assessment report on Fraxinus excelsior L. or Fraxinus angustifolia Vahl, folium, EMA/HMPC/690227/2021, adoptat pe 26 ianuarie 2022.
17. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Call for scientific data for the periodic review of the monograph on Fraxini folium, EMA/HMPC/121840/2021, 24 februarie 2021.
18. Visen P., Saraswat B., Visen A. și colab. Acute effects of Fraxinus excelsior L. seed extract on postprandial glycemia and insulin secretion on healthy volunteers. Journal of Ethnopharmacology, 2009, 126(2):226-232.
19. Zulet M.A., Navas-Carretero S., Lara y Sánchez D. și colab. A Fraxinus excelsior L. seeds/fruits extract benefits glucose homeostasis and adiposity related markers in elderly overweight/obese subjects: a longitudinal, randomized, crossover, double-blind, placebo-controlled nutritional intervention study. Phytomedicine, 2014, 21(10):1162-1169.
20. Flanagan J., Meyer M., Pasamar M.A. și colab. Safety evaluation and nutritional composition of a Fraxinus excelsior seed extract, FraxiPure. Food and Chemical Toxicology, 2013, 53:10-17.
21. Gundermann K.J., Müller J. Phytodolor: effects and efficacy of a herbal medicine. Wiener Medizinische Wochenschrift, 2007, 157(13-14):343-347.
22. Wright C.I., Van-Buren L., Kroner C.I., Koning M.M. Herbal medicines as diuretics: a review of the scientific evidence. Journal of Ethnopharmacology, 2007, 114(1):1-31.
23. Hemmer W., Focke M., Wantke F. și colab. Ash (Fraxinus excelsior)-pollen allergy in central Europe: specific role of pollen panallergens and the major allergen of ash pollen, Fra e 1. Allergy, 2000, 55(10):923-930.
24. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
25. Aydin-Schmidt B., Thorsell W., Wahlgren M. Carolus Linnaeus, the ash, worm-wood and other anti-malarial plants. Scandinavian Journal of Infectious Diseases, 2010, 42(11-12):941-942.
26. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Betula pendula Roth and/or Betula pubescens Ehrh. as well as hybrids of both species, folium, EMA/HMPC/573241/2014, adoptată pe 24 noiembrie 2014.
27. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Equisetum arvense L., herba, EMA/HMPC/278091/2015, adoptată pe 2 februarie 2016.
28. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Urtica dioica L.; Urtica urens L., folium, EMA/HMPC/508015/2007, adoptată pe 14 ianuarie 2010.
29. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Solidago virgaurea L., herba, EMEA/HMPC/285758/2007, adoptată pe 4 septembrie 2008.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Recunoașterea europeană a frunzei de frasin se bazează pe utilizarea tradițională, nu pe studii clinice. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli, iar durerea articulară cu umflătură sau febră, sângele în urină și urinarea dureroasă cer consult medical.