Plante medicinale

Lemongrass (Cymbopogon citratus): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Tufă de lemongrass cu tulpini palide, îngroșate la bază, rădăcini scurte și frunze lungi și înguste, pe fond alb

Lemongrass-ul (Cymbopogon citratus) e o iarbă tropicală perenă, înaltă de până la 2 m, cu frunze lungi, înguste și aromate. Uleiul din frunzele lui miroase a lămâie și e format în cea mai mare parte din citral, iar în română i se mai spune iarbă de lămâie. În bucătărie se folosește baza îngroșată a tulpinii, iar frunzele se folosesc în ceai. Agenția Europeană a Medicamentului nu are o monografie pentru lemongrass, iar studiile pe oameni sunt puține și mici. Mai jos afli cum îl recunoști, prin ce se deosebește de citronela, ce conține, ce spun studiile despre ceai și despre uleiul esențial și ce precauții trebuie să știi.

Pe scurt

  • Lemongrass-ul e o iarbă tropicală perenă, din familia Poaceae, înaltă de până la 2 m. Flora Chinei o cunoaște doar din cultură, iar originea ei exactă e neclară.
  • Se folosesc frunzele și baza îngroșată a tulpinii. Din frunze se distilă uleiul esențial, în care citralul are circa 65-85%.
  • Agenția Europeană a Medicamentului nu are o monografie pentru lemongrass, iar Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru el. În bucătărie e un condiment, iar uleiul se folosește ca parfum în cosmetice.
  • Studiile pe oameni sunt puține și mici. Ceaiul nu a avut efect asupra somnului sau anxietății într-un studiu din 1986, iar într-un studiu din 2015, 30 de zile de ceai au scăzut filtrarea rinichilor la adulți tineri.
  • Nu-l confunda cu citronela (Cymbopogon nardus), o rudă al cărei ulei se folosește ca repelent pentru insecte, nici cu roinița sau cu lămâița, plante cu alt fel de frunze.
Denumire
Lemongrass sau iarbă de lămâie
Cymbopogon citratus (DC.) Stapf, familia Poaceae
Părți folosite
Frunzele și baza îngroșată a tulpinii, proaspete sau uscate; uleiul esențial se distilă din frunze
Conține
Ulei esențial, 0,2-0,5%, cu citral, circa 65-85% din ulei; flavonoide și acizi fenolici
Recunoaștere
Fără monografie europeană; în România, genul Cymbopogon e pe Lista 3 din Ordinul 244/2005
Atenție la
Uleiul esențial poate irita pielea sau da alergie; ceaiul băut 30 de zile a scăzut filtrarea rinichilor într-un studiu

Ce este lemongrass-ul

Lemongrass-ul e o iarbă perenă din familia Poaceae, cu rizom scurt și cu tulpini în tufă, robuste, care pot ajunge la 2 m.1 Genul Cymbopogon are în jur de 70 de specii, răspândite în zonele tropicale și subtropicale din Africa, Asia și Australia.2

Numele latin vine din grecescul kymbe, „barcă”, și pogon, „barbă”, pentru felul în care sunt așezate spicele florii.3 Planta se cunoaște doar din cultură și face rar flori.1 Din frunzele ei se extrage un ulei cu miros de lămâie, folosit atât în scopuri medicinale, cât și în bucătărie.1

Nu tot uleiul numit „de lemongrass” vine de la aceeași specie. Uleiul „West Indian” se obține din C. citratus, cel „East Indian” din C. flexuosus, iar cel „North Indian” din C. pendulus. Uleiurile au o compoziție aproape identică, așa că toate se numesc simplu ulei de lemongrass.4 C. flexuosus e mai înalt, până la 3 m, și probabil e nativ în India.5

Din magazinul Hypericum: Ulei esential de Lemongrass 10ml.

Cum arată lemongrass-ul

Lemongrass-ul crește ca o tufă deasă de iarbă. Frunzele sunt lungi și înguste, iar tufa poate ajunge la 1,8 m înălțime și la circa 1,2 m lățime.1, 3

Smoc des de lemongrass, cu frunze lungi, înguste și arcuite, într-o grădinăDouă tulpini de lemongrass tăiate, cu baza groasă, palidă, verzuie-gălbuie, văzute de aproape
Un smoc de lemongrass și, în dreapta, baza îngroșată a tulpinilor, partea folosită în bucătărie.6Foto: Hajar Sahal, CC0, și Malcolm Morley (autor presupus), domeniu public, Wikimedia Commons

Cum îl recunoști

  • Frunzele: lungi de 30-90 cm și late de 0,5-2 cm, verzi-albăstrui, aspre pe ambele fețe, cu baza care se îngustează treptat și cu vârful lung și ascuțit.1
  • Tulpinile: în tufă, groase de circa 4 mm, cu un strat ca de făină sub noduri, înalte până la 2 m.1 La bază sunt îngroșate.6
  • Mirosul: frunzele sunt aromate, iar uleiul lor miroase a lămâie.2, 1
  • Inflorescența: o paniculă mare și laxă, de până la 50 cm, care atârnă, cu bractee roșiatice sau brun-gălbui, lungi de 1,5-2 cm. Apare rar.1

Unde crește lemongrass-ul

Nu se știe de unde vine. Flora Chinei îi dă „origine necunoscută” și spune că specia se cunoaște doar din cultură,1 în timp ce alte surse o dau ca originară din India și Sri Lanka.3, 6 Se cultivă pe scară mare în Asia tropicală și în America de Sud, pentru uleiul din frunze.1 C. citratus e cel mai răspândit în cultură în America Centrală și de Sud, pe când C. flexuosus se cultivă mai ales în India.4

Tufe de lemongrass la marginea unui câmp verde, cu pomi de mango în fundalTufă mare de lemongrass, cu frunze înguste, verzi-albăstrui, crescută direct în pământ
Lemongrass în Filipine: la marginea unui câmp, cu pomi de mango în fundal, și într-o tufă crescută direct în pământ.Foto: Judgefloro, domeniu public, și Obsidian Soul, CC0, Wikimedia Commons

La noi nu rezistă iarna afară. Societatea Regală de Horticultură din Marea Britanie spune că are nevoie de cel puțin 13°C ca să prospere și că se aduce înăuntru toamna, înainte ca nopțile să coboare sub 7°C. De aceea se crește în ghiveci. Plantele pot ajunge la 1,5 m înălțime, dar în ghiveci, în Marea Britanie, nu ating de obicei această mărime.6

Lemongrass sau citronela?

Numele se amestecă ușor între limbi. Citronela (în engleză, citronella) e numele altor două ierburi din același gen, Cymbopogon nardus și Cymbopogon winterianus, din care se obține uleiul de citronella.4 Uleiul de citronella se folosește ca repelent pentru insecte.2 Uleiul de C. winterianus e în Farmacopeea Europeană, iar cel de C. citratus nu.4

Ce comparămLemongrassCitronela
Numele latinCymbopogon citratusCymbopogon nardus, C. winterianus
FamiliaPoaceaePoaceae
Uleiul, în englezălemongrass oilcitronella oil
La ce se folosește uleiulParfum în cosmeticeRepelent pentru insecte
În Farmacopeea EuropeanăUleiul nu e oficialUleiul de C. winterianus e oficial
În monografiile europeneNuNu

Surse: Kusuma și colab., 2024; Flora of China; lista Agenției Europene a Medicamentului.4, 2, 7

Fotografie veche, alb-negru, cu o tufă de lemongrass cu frunze înguste, într-o seră cu acoperiș de sticlăFotografie veche, alb-negru, cu o tufă înaltă de citronela, cu frunze lungi și lăsate, într-o seră cu acoperiș de sticlă
Cele două plante în serele aceluiași institut, în fotografii vechi: lemongrass în stânga, citronela în dreapta. Speciile din genul Cymbopogon variază mult și se deosebesc greu după aspect.2Fotografii: Albert Cintract și Institut national d’agronomie coloniale, Nogent-sur-Marne, Gallica (BnF). Domeniu public, Wikimedia Commons

Roiniță și lămâiță

În engleză, alte două plante au lămâia în nume: lemon balm, adică roinița, și lemon verbena, adică lămâița.8 Sunt din alte familii botanice decât lemongrass-ul, labiate și verbenacee, și nu sunt ierburi. Pentru frunza lor există monografii europene, pe când pentru lemongrass nu.

PlantaNumele latinCe esteMonografie europeană
LemongrassCymbopogon citratusIarbă perenă, familia PoaceaeNu
Roiniță (melisă; în engleză, lemon balm)Melissa officinalisPlantă erbacee perenă, din familia labiatelor, cu frunze ovaleDa, pentru frunză
Lămâiță (în engleză, lemon verbena)Aloysia citrodoraArbust din familia verbenaceelor, cu frunze scurte, lanceolateDa, pentru frunză

Surse: dexonline; Flora of China; lista Agenției Europene a Medicamentului și monografiile ei despre roiniță și despre lămâiță.9, 1, 7, 10, 11

Denumiri și nume în alte limbi

În română, planta se numește de obicei lemongrass, cu cuvântul englezesc, sau iarbă de lămâie. La data consultării, în octombrie 2026, dexonline nu avea niciun articol pentru lemongrass sau pentru iarbă de lămâie.9 În franceză se numește citronnelle, iar în engleză, uneori, West Indian lemongrass.8

LimbaNumele plantei
Românălemongrass, iarbă de lămâie
Englezălemongrass, lemon grass, West Indian lemongrass
Francezăcitronnelle, herbe citron, verveine des Indes
GermanăZitronengras
Portughezăcapim-cidreira, cana-limão
Spaniolălimoncillo, pasto limón
Indonezianăserai, sereh
Tailandezăตะไคร้ (takhrai)
Tagalog (Filipine)tanglad
Chineză香茅 (xiang mao)

Surse: dexonline, pentru română; GBIF, pentru celelalte limbi; Flora of China, pentru chineză.9, 8, 1

Ce parte se folosește

Se folosesc frunzele și baza îngroșată a tulpinii, proaspete sau uscate. Din frunze se distilă uleiul esențial.

  • Baza tulpinii: în bucătărie se folosesc bazele îngroșate ale tulpinilor, iar partea de jos, de circa 10 cm, are cel mai bun gust. Se taie felii sau se toacă în mâncăruri, mai ales în curry, sau se pune în sosuri.6
  • Frunzele: se pot folosi proaspete sau uscate și pisate. Lemongrass-ul se pune în ceaiuri, în supe și în mâncăruri cu curry și merge la pui, la pește și la fructe de mare.3 Frunzele de sus sunt de obicei prea tari pentru gătit, dar se pun în infuzie pentru un ceai cu gust de lămâie, iar limbul lor poate tăia.6
  • Uleiul esențial: se obține din frunze, prin distilare cu apă și prin alte metode. Planta are circa 0,2-0,5% ulei.4, 3
Mănunchiuri de lemongrass la vânzare, cu frunzele împletite și cu bazele palide ale tulpinilor legate laolaltăBucăți mici de lemongrass uscat, pe un fond crem
Lemongrass proaspăt, legat în mănunchiuri, la un supermarket din Filipine, și lemongrass uscat și tăiat mărunt.Foto: Obsidian Soul, CC0, și Miansari66, domeniu public, Wikimedia Commons

În Asia de Sud-Est, lemongrass-ul e un ingredient de bază al supei tom yum, unde ajută la acoperirea mirosului de pește al creveților și al crabilor.12

7 lucruri surprinzătoare despre lemongrass

  1. Nu se știe de unde vine. Flora Chinei îl dă drept „origine necunoscută”, cunoscut doar din cultură, iar alte surse îl dau ca originar din India și Sri Lanka.1, 3, 6
  2. Face rar flori. Cu toate că tufele ajung la 2 m, panicula de flori, lungă de până la 50 cm, apare rar.1
  3. Citralul nu e o singură substanță. Neralul și geranialul sunt două substanțe diferite, dar în studii se numesc la un loc citral.4
  4. Uleiul „de lemongrass” vine de la trei specii. După al Doilea Război Mondial, când uleiul „East Indian” a devenit rar, uleiul din C. citratus a căpătat importanță.4
  5. Are o mențiune veche de peste 1.200 de ani, din China. Planta apare, sub numele xiangmao, în „Supliment la Materia Medica” (Ben Cao Shi Yi), o carte din anul 741 a lui Chen Zangqi, din vremea dinastiei Tang.12
  6. În Brazilia e un ceai „de calmare”, dar un studiu nu a găsit efect asupra somnului. În 1986, la 50 de voluntari, ceaiul nu a schimbat adormirea, calitatea somnului sau amintirea viselor față de placebo.13
  7. Se coace cu pește. Poporul dai din China leagă peștele marinat de lemongrass și îl coace încet, pe cărbuni, la foc mic.12

Știai că?

Același cuvânt, trei plante. Pentru francezi, citronnelle e lemongrass-ul. Pentru englezi, citronella e altă iarbă din același gen. Iar în dicționarul românesc (MDN ’00), citronela e o plantă labiată cu miros de lămâie, adică o altă plantă decât cele două ierburi.8, 4, 9

Ce conține lemongrass-ul

Partea cea mai studiată e uleiul esențial, în care predomină citralul. Frunzele conțin și flavonoide și compuși fenolici.3

Ce conțineCâtDe reținut
Ulei esențial0,2-0,5%La lemongrass-ul „West Indian” (C. citratus); compoziția variază cu locul de cultură
Citral (geranial și neral)Circa 65-85% din uleiGeranial 40-62%, neral 25-38%
Alți compuși din uleiÎn proporții variabileMircen, geraniol, borneol, linalol, nerol, acetat de geranil
FlavonoidePrezenteLuteolină și derivații ei, cvercetină, kemferol, apigenină
Compuși fenoliciPrezențiAcid clorogenic, acid cafeic

Surse: Shah și colab., 2011; Sharma și colab., 2021; Kusuma și colab., 2024.3, 14, 4

Cifrele descriu uleiul și frunzele, nu o ceașcă de ceai sau un produs anume. Citralul e o moleculă instabilă, care se alterează repede la aer.14

Ceai sau ulei esențial?

Sunt două lucruri diferite. Ceaiul e o infuzie din frunze uscate, iar uleiul esențial e partea volatilă a plantei, mult mai concentrată. Studiile au folosit forme diferite:

  • Ceaiul: infuzii din 2, 4 sau 8 g de pulbere de frunze pe zi, timp de 30 de zile, într-un studiu,15 și o infuzie din frunze uscate, numită abafado în Brazilia, timp de două săptămâni, în altul.13
  • Uleiul în produse formulate: ape de gură cu 0,25%, 0,5% sau 1% ulei și un gel cu 2%, în cavitatea bucală,4 și loțiuni pentru păr cu 5-15% ulei de C. flexuosus.16
  • Aroma: 3 sau 6 picături de ulei inhalate o singură dată.17
  • Capsula: 140 mg de ulei pe zi, timp de 90 de zile.18

Rezultatele unei forme nu se aplică celorlalte: un studiu cu ulei în apa de gură nu spune nimic despre ceai, și invers.

Ce spun studiile

Lemongrass-ul a fost studiat mult în laborator și puțin la oameni. O sinteză din 2024 a găsit doar 8 studii clinice cu ulei esențial, publicate între 2013 și 2022, mai ales cu aplicare în gură sau pe piele. Unele au fost mici sau fără grup placebo.4

8studii clinice cu ulei esențial în sinteza din 2024
105de adulți tineri în studiul cu ceai băut 30 de zile
50de voluntari la care ceaiul nu a schimbat somnul față de placebo, în 1986
40de bărbați în studiul cu aroma de lemongrass, din 2015

Surse: Kusuma și colab., 2024; Ekpenyong și colab., 2015; Leite și colab., 1986; Goes și colab., 2015.4, 15, 13, 17

Ceaiul

În 1986, un ceai din frunze uscate de lemongrass a fost dat unor voluntari sănătoși, o dată sau zilnic, timp de două săptămâni. Nu s-au schimbat glicemia, ureea, creatinina, colesterolul, trigliceridele sau enzimele ficatului. La unii voluntari au crescut ușor bilirubina directă și amilaza, fără urmări clinice. La 50 de voluntari, în dublu-orb față de placebo, ceaiul nu a schimbat adormirea, calitatea somnului, amintirea viselor sau retrezirea. La 18 persoane cu anxietate mare, nivelul de anxietate într-un test care o provoacă a fost la fel ca la placebo. Autorii au conchis că lemongrass-ul nu e toxic, dar nu are proprietăți hipnotice sau anxiolitice.13

În 2015, un studiu pe 105 adulți de 18-35 de ani a împărțit voluntarii în trei grupuri, care au băut zilnic, timp de 30 de zile, infuzii din 2, 4 sau 8 g de pulbere de frunze. Rezultatele s-au comparat cu valorile de la început. La 30 de zile, clearance-ul creatininei și filtrarea glomerulară estimată au scăzut în toate grupurile, la bărbați și la femei. Autorii au vorbit despre efecte adverse care depind de doză și de durată.15 La 10 zile, la doze de 2 și 4 g, filtrarea renală nu se schimbase, iar scăderea a apărut la 30 de zile. Studiul din 1986 a durat doar două săptămâni.

Aroma și anxietatea

În 2015, 40 de bărbați sănătoși au inhalat ulei de lemongrass (3 sau 6 picături), ulei de arbore-de-ceai sau apă distilată, apoi au făcut un test de stres. Cei care au inhalat lemongrass, spre deosebire de grupurile de control, au avut imediat după inhalare anxietate și tensiune resimțită mai mici, iar după test și-au revenit în 5 minute. Alterările fiziologice, ca pulsul și activitatea musculară, nu au fost împiedicate. Autorii spun că o expunere foarte scurtă are efecte anxiolitice resimțite și că sunt necesare mai multe cercetări.17

Gura, pielea și părul

Cele mai multe studii clinice cu ulei de lemongrass au fost în cavitatea bucală: ape de gură cu 0,25-1% ulei sau gel cu 2%, comparate cu placebo, cu clorhexidină sau cu doxiciclină. Sinteza din 2024 spune că rezultatele sugerează un rol posibil în gingivită, în parodontită și în respirația neplăcută, cu o eficiență apropiată de a clorhexidinei, în gingivită, și de a doxiciclinei, în parodontită, dar cere studii mai mari.4

Într-un studiu pilot pe 20 de voluntari sănătoși, o apă de gură cu ulei de lemongrass a scăzut după 8 zile nivelul compușilor volatili cu sulf. Autorii au notat că gustul înțepător al apei de gură trebuie îmbunătățit.19 Pentru candidoza bucală, o sinteză sistematică din 2024, cu 10 studii in vivo și de laborator, a găsit efecte antifungice puternice, dar a conchis că dovezile științifice sunt limitate și că sunt necesare studii clinice.20

Pe scalp, într-un studiu din 2015 pe 30 de voluntari din Thailanda, o loțiune pentru păr cu 5, 10 sau 15% ulei de Cymbopogon flexuosus, aplicată de două ori pe zi, a redus mătreața cu 33%, 75% și 51% după 7 zile și cu 52%, 81% și 74% după 14 zile. Cea mai eficientă a fost loțiunea cu 10%. E vorba de specia înrudită C. flexuosus, nu de C. citratus.16

Studiile sunt prea puține și prea mici ca să spună că lemongrass-ul tratează o boală.

Colesterolul

În 1989, 22 de persoane cu colesterol mare au luat zilnic o capsulă cu 140 mg de ulei de lemongrass, timp de 90 de zile. Scăderea medie a colesterolului a fost la limita semnificației statistice (P sub 0,06). Participanții s-au împărțit în două grupuri: 14 nu au răspuns, iar 8 au avut scăderi de 25, 33 și 38 mg/dl la 30, 60 și 90 de zile.18 Studiul e mic și vechi, iar rezultatele s-au comparat cu valorile de la început.

În laborator și pe animale

În eprubetă, uleiul esențial a fost activ împotriva mai multor bacterii. La animale de laborator, uleiul a avut efecte sedative și anxiolitice în teste de comportament, iar un extract apos din frunze proaspete a scăzut glicemia și colesterolul la șobolani.3 Rezultatele de laborator nu arată însă ce se întâmplă la oameni.

Precauții și siguranță

Sursele citate nu dau o listă oficială de contraindicații, pentru că lemongrass-ul nu are monografie europeană. Iată ce se știe din studii:

  • Ceaiul băut zilnic: la 105 adulți de 18-35 de ani, infuziile din 2, 4 sau 8 g de pulbere de frunze pe zi, băute 30 de zile, au scăzut filtrarea renală și au crescut creatinina din sânge, iar la 4 și 8 g, și ureea. La 10 zile, la 2 și 4 g, filtrarea nu se schimbase.15 Cine are boli de rinichi întreabă medicul înainte să bea lemongrass în fiecare zi.
  • Uleiul esențial pe piele: poate irita pielea. Alergia de contact și dermatita alergică la uleiul de lemongrass sunt descrise în literatura dermatologică.4, 21 Studiile au folosit ulei în concentrații mici, în produse formulate, nu pur.4
  • Uleiul esențial pe gură: nu se ia pe cont propriu. Sinteza din 2024 cere studii despre siguranța lui și despre tolerabilitatea pe termen lung.4
  • Sarcina și alăptarea: pentru lemongrass nu există monografie la Agenția Europeană a Medicamentului, deci nici o concluzie oficială. Cine e însărcinată sau alăptează întreabă medicul.7
  • Medicamentele: sinteza din 2024 spune că interacțiunile cu medicamentele nu sunt încă evaluate. Cine urmează un tratament întreabă medicul sau farmacistul.4

Uleiul esențial nu se aplică nediluat pe piele și nu se ia pe gură pe cont propriu.

Ce spune legea

Lemongrass-ul nu are monografie la Agenția Europeană a Medicamentului: lista plantelor evaluate de Comitetul pentru medicamente pe bază de plante nu conține nicio specie de Cymbopogon.7 Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru lemongrass.22

În România, genul Cymbopogon (Cymbopogon spp.) e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Nu e pe lista plantelor periculoase.23

Uleiul esențial de C. citratus nu e oficial în Farmacopeea Europeană, spre deosebire de cel de citronella (C. winterianus). În Statele Unite, uleiul de lemongrass, de la C. citratus și C. flexuosus, e socotit „în general recunoscut ca sigur” (GRAS) ca aditiv alimentar, după opinia Food and Drug Administration.4

În cosmetice, citralul din uleiul de lemongrass e unul dintre alergenii de parfum din anexa III a Regulamentului (CE) nr. 1223/2009: trebuie trecut în lista ingredientelor când depășește 0,001% în produsele care rămân pe piele și 0,01% în cele care se clătesc.24

Lemongrass-ul de-a lungul timpului

Specia a fost descrisă în 1813 de Candolle, sub numele Andropogon citratus, iar în 1906 Stapf a mutat-o în genul Cymbopogon.1 O sinteză din 2024 plasează prima mențiune scrisă în China, din vremea dinastiei Tang: lemongrass-ul, numit xiangmao, apare în „Supliment la Materia Medica” al lui Chen Zangqi (687-757).12

În medicina populară, planta a avut utilizări diferite de la o regiune la alta. În Singapore s-a folosit pentru digestie, la răceli și la mușcături de insecte, în Africa, la tuse, dureri de cap, ciuperca piciorului și tăieturi, iar în India, la febră, dizenterie, dureri de stomac și de cap, mușcături de insecte și reumatism.4 Sunt folosiri tradiționale, nu efecte dovedite.

După al Doilea Război Mondial, când uleiul „East Indian” a devenit rar, uleiul din C. citratus a căpătat importanță.4 În Brazilia, în 1986, lemongrass-ul era unul dintre cele mai populare remedii din plante, folosit pentru presupusul efect de calmare, iar un studiu l-a pus la încercare.13 Sinteza din 2024 a găsit doar 8 studii clinice cu ulei esențial în cei zece ani dintre 2013 și 2022.4

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu lemongrass

Până aici ai citit despre lemongrass. De aici încolo, despre produsele noastre. Pentru lemongrass nu există o monografie europeană și nici o mențiune de sănătate autorizată.7, 22 Produsele de mai jos nu tratează și nu previn boli. Uleiul esențial e foarte concentrat: noi nu îl aplicăm nediluat pe piele și nu îl luăm pe gură pe cont propriu.

Ulei esențial de Lemongrass

  • 100% ulei esențial de lemongrass (Cymbopogon)
  • Flacon de 10 ml
  • Pe etichetă: pentru aromaterapie și odorizarea ambientului, 3-5 picături în 30 ml de apă; pentru masaj, 3-5 picături dizolvate în ulei vegetal
  • Pentru lemongrass nu există o monografie europeană, deci nici o doză stabilită7

17,99 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Tot cu lemongrass: două produse cosmetice

Uleiul esențial de lemongrass se găsește la noi și în două produse cosmetice de uz extern, alături de alte plante: crema de igienă intimă Hyper Gin și balsamul-gel cu gheara-diavolului. Pentru amestecuri nu există o monografie europeană. Balsamul conține și extract de sunătoare. Luată pe gură, sunătoarea poate slăbi efectul unor medicamente, iar cine urmează un tratament întreabă medicul sau farmacistul.25

Cum se folosesc

ProdusCum se foloseșteDe reținut
Ulei esențial de Lemongrass, 10 mlPe etichetă: 3-5 picături în 30 ml de apă, pentru aromaterapie și odorizarea ambientului; 3-5 picături dizolvate în ulei vegetal, pentru masajFoarte concentrat: se diluează; citralul poate irita sau da alergie
Hyper Gin, cremă de igienă intimă, 100 mlPe etichetă: se aplică local, în strat subțire, și se masează ușor până la absorbție; la nevoieProdus cosmetic, cu ulei de lemongrass printre ingrediente
Balsam Gel Gheara Diavolului, 500 mlPe etichetă: se aplică local, masând ușor până la absorbție; la nevoie; doar uz externProdus cosmetic, cu sunătoare în formulă

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Pentru lemongrass nu există o doză stabilită în Uniunea Europeană.7

Întrebări frecvente

Lemongrass-ul (Cymbopogon citratus), numit și iarbă de lămâie, este o iarbă tropicală perenă din familia Poaceae, înaltă de până la 2 m, pe care Flora Chinei o cunoaște doar din cultură. Din frunzele lui se extrage un ulei cu miros de lămâie, format în cea mai mare parte din citral.
Arată ca o tufă deasă de iarbă, cu frunze lungi de 30-90 cm și late de 0,5-2 cm, verzi-albăstrui și aspre pe ambele fețe. Tulpinile sunt îngroșate și palide la bază, iar florile apar rar, într-o paniculă de până la 50 cm.
Sunt specii înrudite din genul Cymbopogon. Lemongrass-ul e C. citratus, iar citronela e C. nardus și C. winterianus. Uleiul de citronella se folosește ca repelent pentru insecte, iar cel de C. winterianus e în Farmacopeea Europeană, spre deosebire de cel de lemongrass.
Nu. Roinița (Melissa officinalis) e o plantă erbacee din familia labiatelor, cu frunze ovale, iar lemongrass-ul e o iarbă din familia Poaceae. Pentru frunza de roiniță există o monografie europeană, pentru lemongrass nu.
În bucătărie se folosesc bazele îngroșate ale tulpinilor, iar partea de jos, de circa 10 cm, are cel mai bun gust. Frunzele se folosesc proaspete sau uscate, în ceai, iar din ele se distilă uleiul esențial.
În bucătărie, ca aromatizant, de pildă în supa tom yum, iar în cosmetice, ca parfum. Pentru lemongrass nu există o monografie europeană și nici o mențiune de sănătate autorizată, așa că nu i se poate atribui un efect asupra sănătății.
Într-un studiu din 1986, la 50 de voluntari, ceaiul nu a schimbat somnul față de placebo, iar la persoane cu anxietate mare nivelul de anxietate a fost la fel ca la placebo. Într-un studiu din 2015, inhalarea uleiului a scăzut anxietatea resimțită imediat după inhalare, la 40 de bărbați sănătoși. Sunt studii mici.
Nu există o doză recunoscută în Uniunea Europeană. Într-un studiu pe 105 adulți tineri, 30 de zile de infuzie din 2, 4 sau 8 g de frunze pe zi au scăzut filtrarea renală. Cine are boli de rinichi întreabă medicul înainte să-l bea zilnic.
O sinteză din 2024 a găsit 8 studii clinice, mai ales în cavitatea bucală și pe piele. Rezultatele sugerează un rol posibil în gingivită, parodontită și respirația neplăcută, dar studiile sunt mici, iar autorii cer studii mai mari.
Poate irita pielea și poate da alergie de contact. Studiile au folosit concentrații mici, de 0,25-2% în produsele pentru gură și de 5-15% în loțiunile pentru păr. Nu se aplică nediluat: se amestecă în ulei vegetal și se încearcă întâi pe o porțiune mică de piele.
Nu pe cont propriu. Nu există o doză recunoscută în Uniunea Europeană, iar sinteza din 2024 cere studii despre siguranța și tolerabilitatea lui pe termen lung. Uleiul esențial e foarte concentrat.
Nu există o monografie europeană care să le enumere. Sursele citate descriu iritația pielii la ulei, alergia de contact și scăderea filtrării renale după 30 de zile de ceai. Pentru sarcină, alăptare și interacțiunile cu medicamentele nu există o evaluare oficială: se întreabă medicul.
În engleză, lemongrass; în germană, Zitronengras; în franceză, citronnelle sau herbe citron; în portugheză, capim-cidreira; în spaniolă, limoncillo; în indoneziană, serai; în thailandeză, takhrai; în tagalog, tanglad; în chineză, xiang mao.
Da, ca plantă de ghiveci. Nu rezistă la îngheț: are nevoie de cel puțin 13°C ca să prospere și trebuie adusă înăuntru toamna, înainte ca nopțile să coboare sub 7°C. Pe vremea caldă poate sta afară.

Referințe

  1. Chen S.L., Phillips S.M. Cymbopogon citratus (Candolle) Stapf, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 22 (Poaceae), Science Press și Missouri Botanical Garden Press, 2006, efloras.org.
  2. Chen S.L., Phillips S.M. Cymbopogon Sprengel, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 22 (Poaceae), Science Press și Missouri Botanical Garden Press, 2006, efloras.org.
  3. Shah G., Shri R., Panchal V., Sharma N., Singh B., Mann A.S. Scientific basis for the therapeutic use of Cymbopogon citratus, stapf (Lemon grass). Journal of Advanced Pharmaceutical Technology & Research, 2011, 2(1):3-8.
  4. Kusuma I.Y., Perdana M.I., Vágvölgyi C., Csupor D., Takó M. Exploring the clinical applications of lemongrass essential oil: a scoping review. Pharmaceuticals (Basel), 2024, 17(2):159.
  5. Chen S.L., Phillips S.M. Cymbopogon flexuosus (Nees ex Steudel) Will. Watson, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 22 (Poaceae), Science Press și Missouri Botanical Garden Press, 2006, efloras.org.
  6. Royal Horticultural Society. How to grow lemon grass, rhs.org.uk/herbs/lemongrass/grow-your-own, consultat în octombrie 2026.
  7. European Medicines Agency. Herbal medicines, lista plantelor medicinale cu evaluare europeană, generată automat pe 23 septembrie 2026, ema.europa.eu; lista nu conține nicio plantă din genul Cymbopogon.
  8. GBIF Secretariat. GBIF Backbone Taxonomy: Cymbopogon citratus (DC.) Stapf, Melissa officinalis L. și Aloysia citrodora Paláu, nume comune, gbif.org, consultat în octombrie 2026.
  9. dexonline.ro, articolele „citronelă”, „roiniță”, „melisă” și „lămâiță”, după MDN ’00, DEX ’09 și MDA2, consultate pe 7 octombrie 2026; pentru „lemongrass” și „iarbă de lămâie” dexonline nu are articole.
  10. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Final Community herbal monograph on Melissa officinalis L., folium, EMA/HMPC/196745/2012, publicată pe 5 august 2013.
  11. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Final European Union herbal monograph on Aloysia citrodora Paláu (syn. Aloysia triphylla (L’Hér.) Kuntze; Verbena triphylla L’Hér.; Lippia citriodora Kunth), folium, EMA/HMPC/376770/2019, publicată pe 16 august 2021.
  12. Du X., Zhang M., Wang S., Li J., Zhang J., Liu D. Ethnopharmacology, chemical composition and functions of Cymbopogon citratus. Chinese Herbal Medicines, 2024, 16(3):358-374.
  13. Leite J.R., Seabra M.L., Maluf E., Assolant K., Suchecki D., Tufik S. și colab. Pharmacology of lemongrass (Cymbopogon citratus Stapf). III. Assessment of eventual toxic, hypnotic and anxiolytic effects on humans. Journal of Ethnopharmacology, 1986, 17(1):75-83.
  14. Sharma S., Habib S., Sahu D., Gupta J. Chemical properties and therapeutic potential of citral, a monoterpene isolated from lemongrass. Medicinal Chemistry, 2021, 17(1):2-12.
  15. Ekpenyong C.E., Daniel N.E., Antai A.B. Effect of lemongrass tea consumption on estimated glomerular filtration rate and creatinine clearance rate. Journal of Renal Nutrition, 2015, 25(1):57-66.
  16. Chaisripipat W., Lourith N., Kanlayavattanakul M. Anti-dandruff hair tonic containing lemongrass (Cymbopogon flexuosus) oil. Forschende Komplementärmedizin, 2015, 22(4):226-229.
  17. Goes T.C., Ursulino F.R., Almeida-Souza T.H., Alves P.B., Teixeira-Silva F. Effect of lemongrass aroma on experimental anxiety in humans. Journal of Alternative and Complementary Medicine, 2015, 21(12):766-773.
  18. Elson C.E., Underbakke G.L., Hanson P., Shrago E., Wainberg R.H., Qureshi A.A. Impact of lemongrass oil, an essential oil, on serum cholesterol. Lipids, 1989, 24(8):677-679.
  19. Satthanakul P., Taweechaisupapong S., Paphangkorakit J., Pesee M., Timabut P., Khunkitti W. Antimicrobial effect of lemongrass oil against oral malodour micro-organisms and the pilot study of safety and efficacy of lemongrass mouthrinse on oral malodour. Journal of Applied Microbiology, 2015, 118(1):11-17.
  20. Cuenca-León K., Lima-Illescas M., Pacheco-Quito E.M., Vélez-León E., Zarzuelo-Castañeda A. Effectiveness of lemon verbena (Cymbopogon citratus) in oral candidiasis: a systematic review. Clinical, Cosmetic and Investigational Dentistry, 2024, 16:295-305.
  21. de Groot A., Schmidt E. Essential oils, part V: peppermint oil, lavender oil, and lemongrass oil. Dermatitis, 2016, 27(6):325-332.
  22. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
  23. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
  24. Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice, anexa III (alergenii de parfum), în textul publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 342 din 22 decembrie 2009.
  25. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Hypericum perforatum L., herba, revizia 1, EMA/HMPC/7695/2021, publicată în 2023.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale, uleiurile esențiale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai o boală de rinichi, ești însărcinată sau alăptezi ori urmezi un tratament, discută cu medicul înainte de a folosi lemongrass.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *