Talpa-gâștei (Leonurus cardiaca): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Talpa-gâștei (Leonurus cardiaca) e o plantă înaltă din familia Lamiaceae, aceeași cu a mentei, cu frunze adânc lobate, asemănătoare cu laba gâștei, și flori roz-albe, păroase, strânse în verticile dese, de-a lungul tulpinii. Agenția Europeană a Medicamentului o recunoaște, pe baza utilizării tradiționale, pentru ameliorarea simptomelor tensiunii nervoase și a tulburărilor cardiace nervoase, cum sunt palpitațiile, după ce medicul a exclus o boală gravă. Studiile clinice sunt puține și mici; singurul pe pacienți, cu un extract în ulei, a avut 50 de participanți și niciun grup de control. Mai jos afli cum o recunoști, de ce numele ei îl poartă și alte plante, ce conține, ce spun studiile și cum se folosește.

Ce este talpa-gâștei

Talpa-gâștei e o plantă perenă din familia Lamiaceae, cu rizom care se întinde și tulpină pătrată.¹ A fost descrisă de Linné în 1753 și face parte din genul Leonurus, cu aproximativ 20 de specii, răspândite în Africa, Asia, Europa și America.^{1, 2}

În limba română, dicționarele o descriu ca plantă erbacee meliferă și medicinală, cu tulpină puternică, frunze lungi și flori mici, roz.³ Pentru ceai și pentru extracte se folosește partea aeriană înflorită.⁴ Taxonomia genului e încă discutată, iar unii botaniști deosebesc și varietăți, precum Leonurus cardiaca var. villosus, pe care definiția din Farmacopeea Europeană o acoperă la fel.⁴

Din magazinul Hypericum: Ceai Talpa Gastei vrac.

Cum arată talpa-gâștei

Talpa-gâștei se recunoaște după frunzele adânc lobate, cu lobii ascuțiți, și după verticilele dese de flori păroase, roz-albe, așezate în partea de sus a tulpinii. Pe măsură ce fructele se coc, caliciul de sub flori se întărește și rămâne țepos.¹

Cum o recunoști

• Tulpina: pătrată în secțiune, înaltă de 50-100 cm sau mai mult, cu frunze regulate pe toată lungimea și cu păr moale. Go Botany dă, pentru plantele din Noua Anglie, 30-200 cm.^{1, 5}
• Frunzele: opuse și adânc lobate. Lama are 3-8 cm în lungime și 2,5-8 cm în lățime, cu o codiță de până la 3 cm. Lobii pornesc de la baza frunzei, cam ca degetele unei mâini, iar pe dos frunza are glande mici, cu ulei.^{1, 5} La plantele din acest gen, frunzele de la bază cad de obicei până la înflorire, iar cele de pe tulpină sunt întregi, crestate sau cu trei lobi.²
• Florile: în verticile numeroase, de până la 10-15 mm în diametru, fără codiță, mai depărtate între ele jos și mai apropiate spre vârf. Corola e roz sau albă, de 8-12 mm, cu buza de sus acoperită des cu păr alb, și are 4 stamine. Inflorescența poate ajunge la 10-50 cm.^{1, 5}
• Rădăcina: planta e perenă și are un rizom care se întinde.¹

Caliciul țepos și fructul

Caliciul, adică cupa verde de sub flori, are circa 5 mm, cu 5 nervuri, și dinți rigizi, de circa 3 mm. La fruct devine tare, iar dinții se întind în afară.¹ Fructul se desface în patru nucule brun-deschis, de circa 2-2,5 mm, păroase la vârf, cu secțiunea aproape triunghiulară.^{1, 5}

Unde crește talpa-gâștei

Talpa-gâștei are un areal larg. Luată în sens larg, specia se întinde din Europa prin sud-vestul și centrul Asiei până în unele părți ale Chinei.¹ A fost adusă și în America de Nord, unde s-a naturalizat.⁶

La noi crește spontan: o sinteză din 2026 o numără printre speciile din flora spontană a României,⁷ iar dicționarele o descriu ca plantă din locuri necultivate.³ O sinteză etnobotanică despre România, pentru anii 1860-1970, o clasifică drept plantă nativă.⁸

În America de Nord, unde e plantă introdusă, apare în locuri tulburate de om, la marginea pădurilor, pe pajiști și pe câmpuri.⁵ Pentru ceai se recoltează la înflorire; o farmacopee germană veche, citată de Agenția Europeană a Medicamentului, indică sezonul iulie-septembrie.⁴

Talpa-gâștei sau alte plante cu același nume?

Numele „talpa-gâștei” nu aparține doar unei plante. În Micul dicționar academic, același nume apare ca nume regional pentru mai multe plante fără nicio legătură între ele, iar un dicționar de sinonime îl trimite la spanacul-porcesc.³ Dacă ai găsit o plantă cu acest nume, verifică întâi numele latin.

Sursa: dexonline, după DEX ’09, Micul dicționar academic (MDA2) și Dicționarul de sinonime.³

Monografia europeană și tot ce citești pe această pagină se referă doar la Leonurus cardiaca. Numele latin e singurul care nu se încurcă.

Denumiri populare și nume în alte limbi

Numele românesc vine de la forma frunzelor: un dicționar din 1926-1931 descrie planta ca având frunze mari, asemănătoare cu laba gâștei.³ Scrierea actuală e cu cratimă, talpa-gâștei, iar în dicționarele vechi se află și forma talpa-gâștii.³ Epitetul latin cardiaca trimite la inimă; raportul european notează că folosirea ei pentru neplăcerile cardiace poate fi chiar reflectată în nume.⁴

Surse: dexonline și Petran și colab., 2020, pentru română; Agenția Europeană a Medicamentului, monografia din 2010, pentru limbile Uniunii; Wiktionary, pentru rusă; Flora of China și Wiktionary, pentru chineză.^{3, 8, 9, 10, 2}

Ce parte se folosește

Se folosește partea aeriană înflorită. Farmacopeea Europeană descrie planta întreagă sau tăiată, uscată, cu cel puțin 0,2% flavonoide, exprimate ca hiperozidă.⁴ Se recoltează la înflorire și se usucă la 35 °C.⁶

• Forme recunoscute de monografie: planta mărunțită, pentru ceai, pulberea, tinctura 1:5 în etanol de 70% sau de 45% și extractul lichid 1:1 în etanol de 25%.⁹
• Ce nu e în monografie: pentru tincturile cu alt alcool și pentru extractele uscate nu s-a găsit o folosire de peste 30 de ani, iar extractul în ulei de soia din studiul clinic nu face parte dintre preparatele ei.^{4, 11}

7 lucruri surprinzătoare despre talpa-gâștei

1. E „planta mamei” în engleză. Englezescul motherwort e alcătuit din „mother”, mamă, și „wort”, plantă. Wiktionary îl compară cu numele chinezesc al genului, yì mǔ cǎo, care are și el caracterul pentru „mamă”.^{10, 2}
2. Numele latin înseamnă „coada-leului”. Leonurus se desface în Leo, „leu”, și -urus, „cu coadă”, iar „coada-leului” e unul dintre numele ei românești de altădată.^{10, 3}
3. Se folosește de aproape 400 de ani. Agenția Europeană a Medicamentului a găsit folosirea continuă a ceaiului documentată de aproape 400 de ani, cu texte din 1626, 1679 și 1685.⁴
4. N-are glicozide cardiace de tip digitalic, cum se credea. Studii vechi susțineau că planta conține glicozide cardiace. Raportul european spune că nu s-au găsit glicozide ca cele din digitală, iar sfatul de a evita planta din acest motiv nu are bază științifică.⁴
5. În Lituania, tinctura e un produs de tradiție. Potrivit raportului european din 2010, tinctura 1:5 în etanol de 70% se vinde acolo de 55 de ani, iar numai în 2008 s-au vândut 98.000 de ambalaje de 25 ml.⁴
6. În Rusia ajunge și în supă. O sursă din 1878 notează că florile proaspete sau uscate se puneau drept condiment în supa cu leguminoase, în special cu linte sau mazăre spartă, la aromatizarea berii și a ceaiului.¹²
7. Semințele nu se folosesc, dar au multă grăsime. Conțin 34,5% grăsime, iar 11,7% dintre acizii grași sunt acid laballenic, un acid gras din categoria alenelor.⁴

Ce conține talpa-gâștei

Cifrele de mai jos, pentru planta uscată, vin din raportul de evaluare al Agenției Europene a Medicamentului și variază cu proba analizată.⁴

Sursa: Agenția Europeană a Medicamentului, raportul de evaluare din 2010, și Rauwald și colab., 2015, pentru leonurină.^{4, 13}

Substanțele caracteristice, cu gust amar, sunt diterpenele furanice de tip labdan, precum leosibiricina, aflate mai ales în flori și în frunzele tinere: 2,6-3,2 mg la un gram de plantă proaspătă.⁴ Cifrele descriu planta uscată, nu cana de ceai. Într-un studiu din 2026, infuziile de talpa-gâștei au avut o valoare mediană de 527 µg de acid clorogenic la 100 ml și 32,9 mg de fenoli totali într-un pahar, cantitatea depinzând de felul în care s-a preparat infuzia.¹⁴

Talpa-gâștei și leonurusul asiatic

Când cauți studii, dai des peste cuvântul „motherwort”, care în engleză poate însemna mai multe specii. În Asia, locul talpei-gâștei îl ia Leonurus japonicus, plantă folosită în medicina chineză. Pentru ea s-au studiat mai ales efectele asupra organelor de reproducere și asupra sângelui, iar pentru talpa-gâștei, în Europa, efectele calmante și cardiovasculare.⁴ Unele efecte se suprapun, dar raportul european lasă deschisă întrebarea dacă diferențele dintre studii arată profiluri farmacologice diferite sau doar interese diferite de cercetare. Datele de la speciile asiatice au fost folosite în raport mai ales pentru siguranță, de exemplu pentru contraindicația din sarcină.⁴

Leonurina, substanța cel mai des pomenită, vine mai ales din speciile asiatice: 0,01-0,05% în părțile aeriene de L. japonicus și, în 34 de probe din Coreea, în medie 0,124% la L. sibiricus, față de 0,0068% la talpa-gâștei, cifră dintr-o singură sursă.⁴ Un studiu din 2015 notează că talpa-gâștei nu conține leonurină.¹³ Până se știe mai mult, un rezultat obținut cu leonurină sau cu o specie asiatică nu se aplică automat ceaiului de talpa-gâștei.

Ce spun studiile

Pentru talpa-gâștei există foarte puține studii pe oameni. La evaluarea din 2010, Agenția Europeană a Medicamentului n-a găsit studii clinice din care să poată trage concluzii despre eficacitate și a acceptat doar o folosire tradițională.⁴ Reevaluarea din 2019 a găsit 74 de lucrări noi, dintre care 24 relevante, dar niciuna nu a justificat schimbarea monografiei.¹¹

Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, 2010 și 2019; Shikov și colab., 2011.^{4, 11, 15}

Studiul clinic pe pacienți

Un studiu rus din 2011 a urmărit 50 de pacienți cu hipertensiune arterială de gradul 1 sau 2, care aveau și anxietate și tulburări de somn. Timp de 28 de zile au luat 1.200 mg pe zi dintr-un extract de talpa-gâștei în ulei de soia.¹⁵ Tensiunea a scăzut față de începutul studiului: la gradul 1, sistolica de la 144,5 la 129,4 mmHg și diastolica de la 96,1 la 85,9; la gradul 2, de la 153,3 la 141,6 și de la 102,7 la 91,9. Simptomele de anxietate și de somn s-au îmbunătățit, iar pulsul nu s-a schimbat semnificativ.⁴ După scala clinică CGI, anxietatea și depresia s-au îmbunătățit semnificativ la 32% dintre pacienți, moderat la 48% și slab la 8%, iar 12% nu au răspuns. Efectele adverse au fost minime.¹⁵

Studiul nu a avut grup de control și a fost scurt, așa că Agenția a spus că din el nu se pot trage concluzii despre eficacitate. Extractul în ulei de soia nici nu e unul dintre preparatele din monografie.^{4, 11}

Alte studii, mici sau fără concluzii

Într-un studiu rus din 2006, la tineri anxioși, melatonina (0,75 mg seara, timp de 10 zile) a îmbunătățit starea emoțională, iar tinctura de talpa-gâștei a dat schimbări asemănătoare, dar mai slabe.¹⁶ Un studiu cu o combinație de valeriană, hamei, roiniță și talpa-gâștei, la 50 de bărbați cu probleme de somn, care abuzau de alcool, a arătat un somn mai bun, dar nu se poate spune ce a contribuit planta. La copii există doar o serie de cazuri din 1950, prea puține ca să se poată trage concluzii.⁴ Folosirea ca ajutor în tiroida hiperactivă, pomenită de Comisia E germană în 1986, nu are sprijin în date clinice.⁴ O sinteză din 2026 despre plantele spontane din România cu potențial anxiolitic notează că, pentru talpa-gâștei, dovezile vin mai ales din studii preclinice sau din folosirea tradițională.⁷

În laborator

Într-un studiu din 2010, un extract rafinat din talpa-gâștei a scăzut presiunea din ventriculul stâng și a crescut fluxul coronarian la inimi izolate de iepure, la concentrații de 1-2 mg/ml. În celule izolate a blocat curentul de calciu de tip L și a prelungit potențialul de acțiune.¹⁷ Într-un test pe receptori de șobolan, extractul s-a legat de situsul GABA al receptorului GABA-A, ceea ce ar putea explica un efect calmant, dar rămâne o ipoteză.¹³ Lavandulifoliozida, o substanță din plantă, a scăzut pulsul și tensiunea în experimente, dar autorii au conchis că ea nu explică singură efectele plantei.¹⁸ Rezultatele de laborator nu arată însă ce se întâmplă la oameni.

Talpa-gâștei nu tratează hipertensiunea, tulburările de ritm sau anxietatea și nu înlocuiește tratamentul prescris de medic.

Precauții și siguranță

Raportul european consideră preparatele din talpa-gâștei sigure în condițiile din monografie: efecte adverse nu se cunosc, iar supradoză nu a fost raportată.^{9, 4} Monografia are totuși o contraindicație fermă și câteva precauții.

• Sarcina: contraindicată. Pentru talpa-gâștei nu există studii despre toxicitatea asupra reproducerii, dar datele despre leonurină și despre speciile asiatice, împreună cu manualele, indică un risc.^{9, 4}
• Alăptarea: siguranța nu a fost stabilită.⁹
• Vârsta: folosirea sub 18 ani nu se recomandă, din lipsa datelor.⁹
• Alergia: nu o iau cei care au avut o reacție alergică la plantă.⁹
• Volanul: planta poate reduce capacitatea de a conduce și de a folosi utilaje; cine e afectat nu conduce.⁹
• Durata: dacă simptomele țin peste 4 săptămâni sau se agravează, e nevoie de medic. Limita vine și din semnale neconcludente de risc la doze mari sau la folosire îndelungată, văzute în experimente pe animale.^{9, 4}
• Medicamentele: monografia nu menționează interacțiuni.⁹ Raportul european notează, fără cazuri documentate, că planta ar putea întări efectul unor hipnotice și analgezice, iar interacțiunea cu substanțe precum warfarina merită atenție, deși în plantă nu s-au găsit cumarine. Un caz din 1999 descrie o femeie de 94 de ani cu bloc atrioventricular după un amestec cu talpa-gâștei și spironolactonă; autorii au bănuit că amestecul a contribuit, iar la agenția franceză nu s-au raportat cazuri asemănătoare. Cine ia medicamente pentru inimă, tensiune, coagulare, somn sau tiroidă întreabă medicul sau farmacistul.⁴
• Dozele mari: 3 g de extract solid pe zi pot da diaree, iritație gastrică sau sângerări uterine, după surse citate în raportul european.⁴
• Alcoolul din tincturi: tincturile și extractul lichid conțin alcool, iar monografia cere avertismentul de etichetă despre alcool.⁹

Palpitațiile pot veni din aritmii, din hipertiroidie sau din boli ale inimii, iar monografia le recunoaște doar după ce medicul le-a exclus.⁴ Durerea în piept, leșinul sau lipsa de aer sunt urgențe: se sună la 112, nu se bea ceai.

Ce spune legea

În Uniunea Europeană, talpa-gâștei are din 2010 o monografie a Agenției Europene a Medicamentului, adoptată pe 16 septembrie 2010, de utilizare tradițională. Ea acoperă ameliorarea simptomelor tensiunii nervoase și a tulburărilor cardiace nervoase, cum sunt palpitațiile, după ce medicul a exclus o boală gravă, și se sprijină doar pe folosirea îndelungată, nu pe studii clinice.^{9, 19} Pentru tensiunea nervoasă nu e nevoie de consult medical; pentru partea cardiacă s-a pus condiția unui diagnostic prealabil.⁴

Reevaluarea periodică din 2018-2019 nu a schimbat monografia: comitetul a hotărât cu majoritate să n-o revizuiască, iar patru dintre membri erau de părere contrară. Unul dintre ei a cerut avertismente speciale pentru partea cardiacă.¹¹ Între 15 martie și 15 iunie 2026, Agenția a cerut date științifice noi, pentru următoarea revizuire.²⁰

Agenția nu a propus o intrare în lista europeană a plantelor, pentru că nu există date adecvate despre genotoxicitate.⁴ Farmacopeea Europeană are o monografie pentru plantă, cu cel puțin 0,2% flavonoide.⁹ Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru talpa-gâștei.²¹

În România, talpa-gâștei e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. E marcată cu asterisc, iar pentru astfel de plante ordinul prevede limite maxime de substanțe active, stabilite printr-un ordin comun. Nu e pe lista plantelor periculoase.²²

Talpa-gâștei de-a lungul timpului

Folosirea ei în Europa e veche. Raportul european citează texte din 1626, 1679 și 1685 care o pomenesc pentru bătăile și tremurul inimii, pentru durerile de inimă și, într-un text din 1685, pentru tulburările inimii, mai ales la copii. Mai târziu, planta apare și în folosiri pentru menopauză și pentru ciclul menstrual, iar în medicina eclectică americană din secolul al XIX-lea, pentru nesomn, delir și dureri ale uterului.⁴

Raportul european din 2010 notează că ceaiul din plantă mărunțită era descris de peste 50 de ani într-o farmacopee germană și se vindea de peste 30 de ani prin farmacii și drogherii din Germania. Tinctura se vindea în Lituania de 55 de ani, iar în Letonia din anii 1970.⁴

La noi, sursele etnobotanice din 1860-1970 o numesc talpa-gâștei, alion sau somnișor și o pomenesc pentru insomnia copiilor, în baie.⁸

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu talpa-gâștei

Până aici ai citit despre talpa-gâștei. De aici încolo, despre produsele noastre. Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște partea aeriană de talpa-gâștei, pe baza utilizării tradiționale, pentru ameliorarea simptomelor tensiunii nervoase și a tulburărilor cardiace nervoase, cum sunt palpitațiile, după ce medicul a exclus o boală gravă.^{9, 19} Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli.

Ceai Talpa Gastei vrac

• 100% talpa-gâștei (Leonurus cardiaca), părți aeriene uscate și mărunțite
• Vrac, cutie de 30 g
• Pe etichetă: infuzie din 1 linguriță de plantă la 200 ml de apă clocotită, acoperită câteva minute și strecurată; 2-3 căni pe zi, una seara, înainte de culcare
• Monografia europeană descrie 1,5-4,5 g de plantă mărunțită pe priză, cu o doză zilnică de 3-10 g, la adulți⁹

6,99 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Aceeași folosire, alte plante: păducel, valeriană, roiniță și hamei

Pentru tulburările cardiace nervoase, cum sunt palpitațiile, după ce medicul a exclus o boală gravă, Agenția Europeană a Medicamentului are o monografie și pentru frunzele cu flori de păducel. Pentru stresul psihic ușor și ca ajutor pentru somn are monografii și pentru păducel, pentru rădăcina de valeriană, frunza de roiniță și conurile de hamei.^{24, 25, 26, 27} Păducelul, valeriana, roinița și hameiul nu se recomandă în sarcină și alăptare, din lipsă de date; talpa-gâștei e contraindicată în sarcină, iar în alăptare siguranța ei nu a fost stabilită.^{24, 25, 26, 27, 9}

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Paducel doze

7,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Valeriana doze

7,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Roinita vrac

6,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Hamei vrac

7,99 lei

Adaugă în coș

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește	De reținut
Ceai Talpa-gâștei, vrac	1 linguriță la 200 ml de apă clocotită, acoperită câteva minute; 2-3 căni pe zi, una seara	Nu sub 18 ani; contraindicat în sarcină; poate reduce atenția la volan
Ceai Păducel, la plic	1-2 pliculețe la 200 ml de apă fierbinte, acoperită 5-10 minute; 3 căni pe zi	Un pliculeț are 2 g; pentru palpitații, doar după ce medicul a exclus o boală gravă
Ceai Valeriană, la plic	1-2 pliculețe la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac; în cursul zilei sau seara	Nu sub 12 ani; nu în sarcină și alăptare
Ceai Roiniță, vrac	1-2 lingurițe la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac; 2 căni pe zi	Nu sub 12 ani; nu în sarcină și alăptare
Ceai Hamei, vrac	1 linguriță la 200 ml de apă clocotită, acoperită câteva minute; 2-3 căni pe zi	Nu sub 12 ani; nu în sarcină și alăptare

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor, pentru uz intern. Monografia de talpa-gâștei se referă doar la adulți, nu recomandă folosirea sub 18 ani și cere consult medical dacă simptomele țin peste 4 săptămâni sau se agravează.⁹

Întrebări frecvente

Referințe

1. Hedge I.C. Leonurus cardiaca L., în Flora of Pakistan, familia Labiatae, efloras.org (Missouri Botanical Garden), consultat în octombrie 2026.
2. Li Xiwen, Hedge I.C. Leonurus Linnaeus, în Flora of China Editorial Committee (ed.), Flora of China, vol. 17 (Lamiaceae), Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 1994, efloras.org.
3. dexonline.ro, articolele „talpă” (cu compusele talpa-gâștei și talpa-lupului), „gâscă”, „coada-leului”, „iarbă-flocoasă”, „somnișor”, „cătușniță”, „cervană”, „apucătoare”, „iarba-cășunăturii”, „iarbă-de-dat”, „laba-lupului” și „priboi”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (MDA2), Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească” (1926-1931), DOOM 3 și Dicționarul de sinonime.
4. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Assessment report on Leonurus cardiaca L., herba, EMA/HMPC/127430/2010, 16 septembrie 2010.
5. Native Plant Trust. Leonurus cardiaca (motherwort), în Go Botany, gobotany.nativeplanttrust.org, consultat în octombrie 2026.
6. Wojtyniak K., Szymański M., Matławska I. Leonurus cardiaca L. (motherwort): a review of its phytochemistry and pharmacology. Phytotherapy Research, 2013, 27(8):1115-1120.
7. Frenț O.D., Marian E., Vicaș L.G. și colab. Wild flora species from Romania with anxiolytic and antidepressant potential: a global perspective, narrative review. Biomedicines, 2026, 14(5):1019.
8. Petran M., Dragoș D., Gilca M. Historical ethnobotanical review of medicinal plants used to treat children diseases in Romania (1860s-1970s). Journal of Ethnobiology and Ethnomedicine, 2020, 16:15.
9. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Leonurus cardiaca L., herba, EMA/HMPC/127428/2010, adoptată pe 16 septembrie 2010, publicată pe 20 decembrie 2010.
10. Wiktionary, articolele „Leonurus” și „motherwort”, en.wiktionary.org, consultat în octombrie 2026.
11. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Addendum to Assessment report on Leonurus cardiaca L., herba, EMA/HMPC/553980/2018, 16 ianuarie 2019, publicat pe 29 aprilie 2019.
12. Shikov A.N., Tsitsilin A.N., Pozharitskaya O.N., Makarov V.G., Heinrich M. Traditional and current food use of wild plants listed in the Russian Pharmacopoeia. Frontiers in Pharmacology, 2017, 8:841.
13. Rauwald H.W., Savtschenko A., Merten A., Rusch C., Appel K., Kuchta K. GABAA receptor binding assays of standardized Leonurus cardiaca and Leonurus japonicus extracts as well as their isolated constituents. Planta Medica, 2015, 81(12-13):1103-1110.
14. Przybylska A., Proszowska A.M., Koba M. și colab. Water infusions of motherwort (Leonurus cardiaca) as a source of chlorogenic acid and antioxidant properties. Foods, 2026, 15(11):1846.
15. Shikov A.N., Pozharitskaya O.N., Makarov V.G., Demchenko D.V., Shikh E.V. Effect of Leonurus cardiaca oil extract in patients with arterial hypertension accompanied by anxiety and sleep disorders. Phytotherapy Research, 2011, 25(4):540-543.
16. Ovanesov K.B., Ovanesova I.M., Arushanian E.B. Effects of melatonin and motherwort tincture on the emotional state and visual functions in anxious subjects (în rusă). Eksperimental’naia i Klinicheskaia Farmakologiia, 2006, 69(6):17-19.
17. Ritter M., Melichar K., Strahler S. și colab. Cardiac and electrophysiological effects of primary and refined extracts from Leonurus cardiaca L. (Ph.Eur.). Planta Medica, 2010, 76(6):572-582.
18. Miłkowska-Leyck K., Filipek B., Strzelecka H. Pharmacological effects of lavandulifolioside from Leonurus cardiaca. Journal of Ethnopharmacology, 2002, 80(1):85-90.
19. European Medicines Agency. Motherwort, Leonurus cardiaca L., herba: summary for the public, EMA/165476/2019, 15 mai 2019.
20. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Call for scientific data for the periodic review of the monograph on Leonuri cardiacae herba, EMA/HMPC/56725/2026, 4 martie 2026; perioada de transmitere 15 martie-15 iunie 2026.
21. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
22. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
23. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Hypericum perforatum L., herba, revizia 1, EMA/HMPC/7695/2021, publicată în 2023.
24. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Crataegus spp., folium cum flore, EMA/HMPC/159075/2014, adoptată pe 5 aprilie 2016.
25. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Valeriana officinalis L., radix, revizia 1, EMA/HMPC/150848/2015, Corr.1, adoptată pe 2 februarie 2016.
26. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Melissa officinalis L., folium, EMA/HMPC/196745/2012, adoptată pe 14 mai 2013.
27. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Humulus lupulus L., flos, revizia 1, EMA/HMPC/682384/2013, adoptată pe 6 mai 2014.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai palpitații, tensiune arterială mare sau urmezi un tratament, discută cu medicul înainte de a folosi talpa-gâștei.