Angelică (Angelica archangelica): beneficii, proprietăți și mod de folosire
Angelica (Angelica archangelica) e o plantă înaltă, din familia Apiaceae, aceeași cu a țelinei și a feniculului, cu tulpină groasă și goală pe dinăuntru și umbele mari, verzui. Din rădăcina ei se fac de secole ceaiuri amare, lichioruri și bitteruri. Agenția Europeană a Medicamentului nu are o monografie pentru ea, dar Comisia E germană și ESCOP descriu rădăcina pentru pofta de mâncare scăzută și neplăcerile digestive ușoare. Rădăcina conține și furocumarine, care fac pielea mai sensibilă la soare. Mai jos afli cum o recunoști, prin ce se deosebește de angelica sălbatică și de cea chinezească, ce conține, ce spun studiile și cum se folosește.
Pe scurt
- Angelica e o plantă bienală sau perenă, din familia Apiaceae, înaltă de 1-2,5 m, cu tulpină groasă și goală pe dinăuntru, frunze mari și umbele de flori alb-verzui.
- Se folosesc rădăcina și rizomul, uscate, care conțin 0,35-1,9% ulei volatil, cumarine și furocumarine.
- Agenția Europeană a Medicamentului nu are monografie pentru angelica europeană. Comisia E germană (1990) și ESCOP (2021) descriu rădăcina pentru pofta de mâncare scăzută și pentru neplăcerile digestive ușoare.
- ESCOP nu a găsit studii clinice cu rădăcina singură. Monografia din 2021 notează că nu existau date clinice pentru preparatele din rădăcină de angelică singură.
- Furocumarinele din rădăcină fac pielea mai sensibilă la soare: în timpul folosirii se evită plaja prelungită și solarul, iar în sarcină nu se folosește. Nu o confunda cu angelica chinezească (Angelica sinensis, dong quai), o altă specie.
Angelica archangelica L., familia Apiaceae
Ce este angelica
Angelica e o plantă bienală sau perenă din familia Apiaceae, numită și a umbeliferelor, aceeași cu a feniculului, a țelinei și a mărarului.1, 2 Crește de la 1 la 2,5 m, are tulpina groasă și goală pe dinăuntru, frunze mari, divizate de două sau trei ori, și umbele de flori alb-verzui.3 Rădăcina e groasă, cu multe rădăcinițe subțiri.3
Genul Angelica are peste 90 de specii în zona temperată nordică, iar clasificarea lui e complicată și discutată de botaniști.4 Cea din fitoterapia europeană e Angelica archangelica L., cunoscută și sub sinonimul Archangelica officinalis Hoffm.5, 3 Pentru ceai, tinctură și extracte se folosesc rădăcina și rizomul, uscate.5
Din magazinul Hypericum: Ceai Angelica vrac și Tinctura de Angelica.
Cum arată angelica
Angelica se recunoaște după mărime și după umbelele ei mari, verzui, formate din multe umbelule rotunde. Tulpina e cilindrică, brăzdată, goală pe dinăuntru și adesea roșiatică. Frunzele sunt mari, cu foliole ovate sau eliptice, zimțate neregulat, iar florile, mici și alb-verzui, apar vara.1, 3


Cum o recunoști
- Tulpina: groasă, cilindrică, brăzdată, goală pe dinăuntru, adesea roșiatică, înaltă de 1-2,5 m.1, 3
- Frunzele: mari, divizate de două sau trei ori, cu foliole zimțate neregulat. La baza codiței, teaca e umflată, o trăsătură a genului.3, 1, 4
- Florile: mici, alb-verzui, adunate în umbele compuse mari, cu multe raze, în care se văd umbelule rotunde.1, 3, 4
- Fructul: oval, turtit pe spate, cu coaste laterale aripate.1, 4
- Rădăcina: groasă, pivotantă, cu multe rădăcinițe subțiri. Uleiul din ea miroase cald, aromat, cu note verzi și un fond de mosc.3
Unde crește angelica
Angelica e o plantă din nordul și estul Europei și din părți ale Asiei. Locurile ei naturale includ Islanda, Scoția, Olanda și Laponia.6 Dicționarele românești o descriu ca pe o plantă de munte, care crește lângă torente, pâraie și râuri, în pădurile de munte.1
Rădăcina din comerț vine însă aproape toată din culturi, mai ales din Olanda, Polonia și Germania, și mai puțin din Belgia, Italia și Cehia.6 În Germania se cultivă în Bavaria și în Turingia.6 Altă sursă adaugă Franța printre țările în care se cultivă.3
Angelică, angelică sălbatică sau angelică chinezească?
Numele „angelică” se aude pentru trei plante diferite. Angelica archangelica e cea din tradiția europeană. Angelica sylvestris e o rudă sălbatică, din Europa centrală și de nord și din Siberia.7 Angelica sinensis, cunoscută ca dong quai sau dang gui, crește în China, unde rădăcina ei se folosește în medicina tradițională chineză.8


| Ce comparăm | Angelica | Angelica sălbatică | Angelica chinezească |
|---|---|---|---|
| Numele latin | Angelica archangelica | Angelica sylvestris | Angelica sinensis |
| Înălțimea | 1-2,5 m | 0,8-2 m | 0,4-1 m |
| Rădăcina | Groasă, cu multe rădăcinițe subțiri | Conică, groasă, slab aromată | Cilindrică, ramificată, foarte aromată |
| Tulpina | Goală pe dinăuntru, adesea roșiatică | Păroasă sub umbelă | Verde-purpurie, ramificată sus |
| Florile | Alb-verzui | Albe sau alb-roșietice | Albe, rar roșu-purpurii |
| Unde crește | Lângă ape, în regiuni de munte | Margini de pădure, pajiști umede, maluri | Păduri și tufărișuri din China, la 2.500-3.000 m |
| Monografii și evaluări | Comisia E și ESCOP; fără monografie EMA | Fără monografie EMA | EMA, 2013: monografie imposibil de stabilit |
Surse: Flora of China; Lunz și Stappen, 2021; dicționarele românești; Comisia E; ESCOP; Agenția Europeană a Medicamentului.7, 8, 3, 1, 6, 5, 9


Pentru Angelica sinensis, Comitetul pentru medicamente din plante al Agenției Europene a Medicamentului (HMPC) a hotărât în 2013 că o monografie europeană nu se poate stabili: nu s-au găsit dovezi de cel puțin 30 de ani de folosire, dintre care 15 în Uniunea Europeană, și au apărut preocupări toxicologice legate de compoziția preparatelor.9 În tradiția chineză, dang gui se folosește mai ales pentru a „îmbogăți sângele”, a activa circulația, a regla menstruația, a calma durerea și a relaxa intestinele; raportul EMA notează că nu există date care să explice folosirea pentru reglarea menstruației sau să confirme o activitate estrogenică distinctă a rădăcinii.10 Același raport notează furocumarine care provoacă fotosensibilizare, precum și safrol, o substanță cu proprietăți genotoxice, și izosafrol în uleiul volatil, fără date despre cât conține rădăcina.10 Aceste observații privesc angelica chinezească, nu pe cea europeană. Pe etichetă, caută numele latin: Angelica archangelica pentru angelica europeană, Angelica sinensis pentru dong quai.
Denumiri populare și nume în alte limbi
În română, planta se numește angelică sau anghelică. Cuvântul vine din greaca modernă și e atestat la noi din 1814, într-un Calendariu.1 În dicționare mai apar sinonimele angelină, antonică și buciniș.1 Atenție la „buciniș”: același nume îl poartă, în alte părți, cucuta (Conium maculatum), o plantă din aceeași familie, foarte otrăvitoare.1
| Limba | Numele plantei |
|---|---|
| Română | angelică, anghelică; în dicționare și angelină, antonică, buciniș |
| Engleză | garden angelica |
| Germană | Echte Engelwurz, Arznei-Engelwurz |
| Franceză | angélique officinale, angélique vraie |
| Spaniolă | angélica |
| Maghiară | orvosi angyalgyökér |
| Poloneză | arcydzięgiel litwor |
| Rusă | дягиль лекарственный |
| Norvegiană și suedeză | kvann, fjällkvanne |
| Islandeză | ætihvönn |
Surse: dexonline, pentru română; GBIF, pentru celelalte limbi.1, 11
Ce parte se folosește
Se folosesc rădăcina și rizomul, uscate.5
- Cum arată materia primă: rizomul și rădăcinile întregi, uscate cu grijă, sub 40 °C. Farmacopeea germană (DAB 10, din 1993) cere cel puțin 0,25% ulei volatil, cel mult 5% fragmente de tulpină și frunze și cel mult 5% părți decolorate, plus un test pentru amestecul cu rădăcină de leuștean. Farmacopeea austriacă cere cel puțin 0,3% ulei volatil.6
- Cum se păstrează: chiar în condiții bune, rădăcina pierde pe an circa 0,05-0,10% din uleiul volatil. Pentru rădăcina tăiată sau feliată, termenul maxim de valabilitate indicat e de 18 luni; pentru cea pisată, doar 24 de ore.6
- Forme folosite: infuzie, decoct, tinctură și extract fluid.6
- Fructele și părțile aeriene: pentru ele, Comisia E a publicat o monografie negativă, adică nu le recomandă.12
- În bucătărie: angelica e o plantă aromatică alimentară, folosită ca aromatizant.13 Uleiul din rădăcină aromatizează vermuturi, gin, bitteruri și lichioruri ca Bénédictine și Chartreuse.3, 6


7 lucruri surprinzătoare despre angelică
- În multe limbi, numele ei vorbește despre îngeri. În germană e Engelwurz, „rădăcina îngerilor”, în franceză angélique, în maghiară angyalgyökér. Medicina tradițională a numit-o „planta îngerilor”, pentru puterea ei de vindecare considerată miraculoasă.11, 13
- Aromatizează lichioruri celebre. Uleiul din rădăcină intră în vermuturi, gin, bitteruri și lichioruri ca Bénédictine, Boonekamp și Chartreuse.3, 6
- La noi, „anghelică” e și o băutură. Dicționarele dau două sensuri: planta și o băutură alcoolică tare, făcută cu rădăcina ei și folosită ca leac în durerile de stomac și în colici.1
- Un ceai german pentru stomac are doar o cincime angelică. Ceaiul de stomac aprobat de Comisia E conține 20% rădăcină de angelică, 40% rădăcină de ghințură galbenă și 40% semințe de chimen.6
- Uleiul ei miroase și a mosc. Conține macrolide, ca 15-pentadecanolida, care dau nota de mosc. Din 2020, standardele IFRA limitează cantitatea de ulei de rădăcină de angelică folosită ca parfumant.3
- Aroma se pierde repede. Rădăcina tăiată își păstrează calitatea cel mult 18 luni, iar cea pisată doar 24 de ore, după surse farmaceutice germane.6
- EMA i-a dedicat un document întreg, dar nu o monografie. În 2007, la cererea unui stat membru, comitetul pentru medicamente din plante a evaluat riscurile furocumarinelor din preparatele de angelică.14
Știai că?
Furocumarinele care fac angelica sensibilizantă la soare nu se găsesc doar în ea. Sunt și în alimente, ca țelina, și fac parte din alimentația obișnuită: estimările citate de EMA dau un aport mediu de circa 1,45 mg pe zi, cu valori de vârf de până la 14 mg.14
Ce conține rădăcina de angelică
Rădăcina conține ulei volatil, acid angelic, 0,3%, rășină, 6%, steroli, acizi fenolici, acizi grași, zaharuri și taninuri, plus cumarine și furocumarine.6, 5
| Ce conține | Cât, în rădăcina uscată | De reținut |
|---|---|---|
| Ulei volatil | 0,35-1,9% | Farmacopeea germană cere cel puțin 0,25% |
| Monoterpene din ulei | 80-90% din ulei | α-pinen 14-31%, β-felandren 13-28%, α-felandren 2-14%; dau aroma uleiului |
| Macrolide din ulei | Prezente | Dau nota de mosc |
| Cumarine | Osthol, circa 0,2% | Valoare din literatură; variază de la o probă la alta |
| Furocumarine | 9,95 mg pe gram în total, într-o probă din Polonia | Imperatorină 5,85, xantotoxină 2,11, bergapten 0,64, osthol 0,43 mg pe gram; furocumarinele cauzează sensibilitatea la soare |
Surse: Expanded Commission E, după Wichtl și Bisset, 1994; Lunz și Stappen, 2021; Woźniak și colab., 2020; Agenția Europeană a Medicamentului, 2007.6, 3, 15, 14
Cifrele descriu rădăcina uscată, nu cana de ceai sau tinctura. Compoziția variază cu originea plantei, cu vârsta rădăcinii și cu păstrarea.3 Documentul EMA notează că compoziția unui preparat nu arată direct cât ajunge în organism și că furocumarinele, fiind lipofile, nu se dizolvă în solvenți foarte polari.14
Ce spun studiile
Monografia ESCOP din 2021 notează că nu existau date clinice pentru preparatele din rădăcină de angelică singură. Ce se știe vine din tradiție, din experimente de laborator și pe animale și din câteva studii pe oameni cu extracte speciale.5
Surse: ESCOP, 2021; Sigurdsson și colab., 2013; López-Seoane și colab., 2025; Woźniak și colab., 2020.5, 16, 17, 15
Digestia și pofta de mâncare
Pentru pofta de mâncare și neplăcerile digestive, monografia ESCOP reunește studii și manuale, dar notează că nu existau date clinice cu rădăcina singură.5 În eprubetă, extractele de rădăcină au avut efecte spasmolitice și de tip blocant de calciu.5 Angelicina, o substanță din rădăcină, a relaxat în eprubetă mușchii netezi ai tubului digestiv și ai căilor respiratorii.6 Comisia E a descris și o acțiune antispastică și colagogă, adică de eliminare a bilei, și o stimulare a secreției de suc gastric.6
Studii pe oameni, cu extracte din frunze
Două dintre studiile pe oameni au testat extracte speciale din frunze, pentru probleme urinare, nu rădăcina pentru digestie. Într-un studiu dublu-orb, 69 de bărbați de cel puțin 45 de ani, cu cel puțin două treziri nocturne pentru urinare, au primit 8 săptămâni un extract din frunze de angelică sau placebo. Pe ansamblu nu a fost nicio diferență între grupuri; o analiză pe subgrupuri a sugerat un efect la cei cu o capacitate nocturnă mai mică a vezicii, ceea ce autorii spun că cere studii noi.16 Un studiu-pilot din 2025, cu 143 de participanți și un extract din frunze, timp de 6 săptămâni, a raportat mai puține urinări în timpul zilei decât la placebo.17 ESCOP notează și că studii randomizate au arătat că rădăcina de angelică a fost sigură într-un amestec de plante.5 Aceste rezultate nu se aplică ceaiului din rădăcină.
La animale și în laborator
Pentru rădăcină sau extractele ei, ESCOP enumeră, printre altele, efecte observate la animale: asupra stomacului și intestinului, antiinflamatoare, calmante, anxiolitice și anticonvulsivante.5 La șoareci, uleiul din rădăcină a oprit convulsiile provocate chimic sau electric, dar la aceleași doze a produs și tulburări de mișcare.3 În eprubetă, uleiul a oprit moderat creșterea unor microbi din intestin, dar nu pe cea a bifidobacteriilor și a lactobacililor.3 Rezultatele de laborator și de la animale nu arată ce se întâmplă la oameni.
Angelica nu tratează bolile digestive și nu înlocuiește tratamentul prescris de medic.
Precauții și siguranță
Comisia E nu a menționat contraindicații sau interacțiuni, dar a avertizat asupra efectului pe piele.6 Documentul EMA din 2007 e mai prudent și explică de ce.14
- Soarele: furocumarinele din rădăcină fac pielea mai sensibilă la lumină, iar expunerea la UV poate duce la inflamarea pielii. Reacția poate începe cu mâncărime și roșeață și poate lăsa pete mai închise. În timpul folosirii preparatelor din angelică se evită plaja prelungită și lumina UV intensă, inclusiv solarul.6, 14 Mecanismul cere lumină UV,14 deci aceeași prudență are sens și pentru preparatele aplicate pe piele.
- Cât de mult: din alimentație, aportul mediu estimat de furocumarine e de circa 1,45 mg pe zi, iar reacțiile la soare se așteaptă peste 14-15 mg. Pentru preparatele din plante, EMA a propus trei trepte: sub 15 micrograme pe zi nu se cer studii de fototoxicitate; până la 1,5 mg pe zi preparatul nu adaugă un risc semnificativ față de alimentație, cu avertizare pentru UV și contraindicare la copii și gravide; peste 1,5 mg pe zi e nevoie de o evaluare detaliată beneficiu-risc.14 Documentul nu e o monografie și nu dă o doză sigură pentru ceai.
- Ce conține planta: într-o probă de rădăcină uscată din Polonia, furocumarinele însumau aproape 10 mg pe gram, adică mai mult într-un gram decât pragul de 1,5 mg pe zi.15 Comisia E a indicat, în 1990, 4,5 g de rădăcină pe zi; la o astfel de cantitate, furocumarinele din plantă ar depăși cu mult acel prag, iar pentru preparatele peste prag EMA propune o evaluare detaliată beneficiu-risc.6, 14 Cât din ele trece într-o cană de ceai sau într-o tinctură nu apare în sursele de mai sus.
- Sarcina și alăptarea: nu se recomandă în sarcină.6 Angelica europeană ar putea crește contracțiile uterului, asemenea angelicii chinezești în experimentele pe iepuri anesteziați.6 EMA propune contraindicarea la gravide, din cauza incertitudinilor. Pentru alăptare, Comisia E nu a găsit restricții, dar în lipsa datelor e mai prudent să întrebi medicul.14, 6
- Copiii: pentru preparatele cu până la 1,5 mg de furocumarine pe zi, EMA propune contraindicarea la copii.14 Nu le da copiilor fără sfatul medicului pediatru.
- Medicamentele: Comisia E nu a menționat interacțiuni.6 Documentul EMA notează însă că furocumarinele influențează activitatea sistemului citocrom, care prelucrează multe medicamente.14 Dacă iei medicamente, întreabă medicul sau farmacistul.
- Alergia: angelica face parte din familia Apiaceae. Pentru chimen, EMA exclude persoanele alergice la alte plante din familie, ca feniculul, anasonul, țelina, coriandrul și mărarul.2 Aceeași prudență are sens și pentru angelică.
- Semnele de alarmă: roșeața puternică, bășicile sau petele închise apărute pe pielea expusă la soare cer oprirea produsului și consult medical. Durerea abdominală puternică sau persistentă nu se tratează cu ceai.
- Culesul din natură: din familia umbeliferelor fac parte și plante otrăvitoare, ca cucuta, cu tulpina pătată cu roșu în partea de jos și un miros grețos de șoareci.1 Plantele de acest fel nu se culeg decât de cine le recunoaște sigur.
Ce spune legea
Agenția Europeană a Medicamentului nu are o monografie pentru Angelica archangelica: pe lista ei de plante evaluate apare, dintre angelice, doar rădăcina de Angelica sinensis, cu o declarație publică din 2013.18, 9 Pentru angelica europeană există însă documentul din 2007 despre riscurile furocumarinelor, adoptat de comitetul HMPC.14
În Germania, Comisia E a publicat în 1990 o monografie pozitivă pentru rădăcină și una negativă pentru fructe și părțile aeriene.12 Rădăcina e oficinală în Farmacopeea germană (DAB 10, din 1993) și figurează în Codexul german de medicamente.6 ESCOP are, din 2021, o monografie pentru rădăcină, cu indicațiile neplăceri digestive și, separat, bronșită.5 În SUA, angelica are statut GRAS, adică e considerată în general sigură ca ingredient alimentar.14
Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru angelică.19
În România, angelica (Angelica archangelica L.) e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Nu e pe lista plantelor periculoase.20
Angelica de-a lungul timpului
Angelica se folosește de secole în medicina europeană, ca expectorant în bolile bronșice, în răceli și tuse și ca ajutor al digestiei în tulburările de stomac. Până în secolul al XV-lea ajunsese de uz popular, iar în 1629 John Parkinson o socotea, în Paradisus Terrestris, una dintre cele mai importante plante medicinale ale vremii.6
La noi, cuvântul „anghelică” e atestat din 1814 și numește atât planta, cât și o băutură tare făcută cu rădăcina ei, folosită ca leac în durerile de stomac și în colici.1 În Dicționarul enciclopedic „Cartea Românească” (1926-1931), semințele, frunzele și mai ales rădăcina sunt trecute ca leac popular pentru durerile de stomac, pentru tuse și pentru boli ale gurii la vite.1 Scriitorul M. N. Hogaș o pomenește, într-un text citat în dicționarul academic, printre ingredientele unui ceai rusesc tare, alături de izmă-creață și coji de portocală.1
Din magazinul Hypericum
Produse Hypericum cu angelică
Până aici ai citit despre angelică. De aici încolo, despre produsele noastre. Pentru angelica europeană nu există o monografie a Agenției Europene a Medicamentului. Comisia E germană și ESCOP descriu rădăcina pentru pofta de mâncare scăzută și pentru neplăcerile digestive ușoare, iar documentul EMA din 2007 explică riscul furocumarinelor.6, 5, 14 Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli. În timpul folosirii se evită plaja prelungită și solarul, iar în sarcină nu se folosește.
Ceai Angelica vrac
- 100% rizomi cu rădăcini de angelică (Angelica archangelica), uscați și feliați
- Vrac, cutie de 30 g
- Pe etichetă: 1 linguriță de plantă la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac; o cană pe zi
- Comisia E indică 4,5 g de rădăcină tăiată pe zi; rămâi la doza de pe etichetă, din cauza furocumarinelor6, 14
Prețul inițial a fost: 8,56 lei.5,99 leiPrețul curent este: 5,99 lei.Economisești 2,57 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore
Tot cu angelică: tinctură, bitter și capsule
Tinctura noastră e numai din angelică. Bitter Taina Plantelor are 30 de plante, între ele și angelica, și se găsește lichid, cu alcool sau fără, și în capsule. Pentru angelica europeană nu există o monografie europeană, deci niciuna dintre aceste forme nu e acoperită de una. Tinctura și bitterul lichid cu alcool conțin 38% alcool.
Cum se folosesc
| Produs | Cum se folosește | De reținut |
|---|---|---|
| Ceai Angelica, vrac | 1 linguriță de plantă la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac; o cană pe zi | Comisia E: 4,5 g de rădăcină pe zi; EMA cere prudență cu furocumarinele |
| Tinctură de Angelica | 10-15 picături de 3 ori pe zi, în apă sau în ceai de angelică, înainte de masă | Conține alcool, 38% |
| Bitter Taina Plantelor, lichid | Adulți: 6 lingurițe pe zi, ca atare sau în ceai fierbinte | 30 de plante; conține alcool, 38% |
| Bitter Taina Plantelor, fără alcool | Adulți: 6 lingurițe pe zi, ca atare sau în ceai fierbinte | 30 de plante; fără alcool |
| Capsule Bitter Taina Plantelor | Adulți: 2 capsule de 3 ori pe zi, după mesele principale | Cure de 6 săptămâni, cu pauze de 10 zile; 30 de plante |
Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor, cu detaliile de acolo. Comisia E avertizează să se evite plaja prelungită și solarul în timpul folosirii, iar documentul EMA din 2007 propune contraindicarea la copii și gravide. Dacă apar roșeață puternică, bășici sau pete închise pe pielea expusă la soare, produsul se oprește și se merge la medic.6, 14
Întrebări frecvente
Referințe
- dexonline.ro, articolele „angelică”, „anghelică”, „buciniș” și „cucută”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a, 2010), Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească” (1926-1931), Dicționarul etimologic român (Ciorănescu), Dicționarul limbii romîne literare contemporane și Dicționarul dendrofloricol (Preda, 1989).
- European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Carum carvi L., fructus, EMA/HMPC/715092/2013, 7 iulie 2015.
- Lunz K., Stappen I. Back to the roots: an overview of the chemical composition and bioactivity of selected root-essential oils. Molecules, 2021, 26(11):3155.
- Pan Z.H., Watson M.F. Angelica Linnaeus, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 14, Science Press, Beijing și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2005, efloras.org.
- European Scientific Cooperative on Phytotherapy (ESCOP). Angelicae radix (Angelica root), monografie publicată în 2021; rezumatul public, escop.com.
- Kommission E, Bundesgesundheitsamt. Monographie Angelicae radix (Angelikawurzel), Bundesanzeiger nr. 101, 1 iunie 1990. Textul în engleză, în versiunea extinsă: Angelica root, în Herbal Medicine: Expanded Commission E Monographs, American Botanical Council și Integrative Medicine Communications, 2000, adaptat după Blumenthal M. și colab. (ed.), The Complete German Commission E Monographs: Therapeutic Guide to Herbal Medicines, American Botanical Council, Austin, 1998.
- Pan Z.H., Watson M.F. Angelica sylvestris Linnaeus, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 14, Science Press, Beijing și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2005, efloras.org.
- Pan Z.H., Watson M.F. Angelica sinensis (Oliver) Diels, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 14, Science Press, Beijing și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2005, efloras.org.
- European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Public statement on Angelica sinensis (Oliv.) Diels, radix, EMA/HMPC/681574/2012, adoptat pe 9 iulie 2013.
- European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Assessment report on Angelica sinensis (Oliv.) Diels, radix, EMA/HMPC/614586/2012, publicat pe 25 noiembrie 2013.
- GBIF Secretariat. Angelica archangelica L., GBIF Backbone Taxonomy, nume comune, gbif.org, consultat în octombrie 2026.
- Bundesinstitut für Arzneimittel und Medizinprodukte. Liste der Monographien der E-Kommission (Phyto-Therapie), die im Bundesanzeiger veröffentlicht sind, stare la 31 iulie 1994, cu corecturi interne până la 11 ianuarie 2002: Angelicae radix, monografie pozitivă, și Angelicae fructus/-herba, monografie negativă, ambele în Bundesanzeiger nr. 101 din 1 iunie 1990.
- Kaur A., Bhatti R. Understanding the phytochemistry and molecular insights to the pharmacology of Angelica archangelica L. (garden angelica) and its bioactive components. Phytotherapy Research, 2021, 35(11):5961-5979.
- European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Final reflection paper on the risks associated with furocoumarins contained in preparations of Angelica archangelica L., EMEA/HMPC/317913/2006, adoptat pe 31 octombrie 2007.
- Woźniak Ł., Połaska M., Marszałek K., Skąpska S. Photosensitizing furocoumarins: content in plant matrices and kinetics of supercritical carbon dioxide extraction. Molecules, 2020, 25(17):3805.
- Sigurdsson S., Geirsson G., Gudmundsdottir H., Egilsdottir P.B., Gudbjarnason S. A parallel, randomized, double-blind, placebo-controlled study to investigate the effect of SagaPro on nocturia in men. Scandinavian Journal of Urology, 2013, 47(1):26-32.
- López-Seoane J., Gesteiro E., Castro-Alija M.J. și colab. Effects of Angelica archangelica extract on overactive bladder: a pilot randomized controlled trial. Food Science & Nutrition, 2025, 13(12):e71258.
- European Medicines Agency. Herbal medicines, lista substanțelor din plante evaluate sau în curs de evaluare de Comitetul pentru medicamente din plante (HMPC), ema.europa.eu, consultată în septembrie 2026.
- Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
- Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai o boală sau urmezi un tratament, ori ești însărcinată sau alăptezi, discută cu medicul înainte de a folosi angelică.
