Brusture (Arctium lappa): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Brusturele (Arctium lappa) este planta erbacee cu frunze uriașe și cu capitule ghimpoase, cu flori purpurii, care se agață de haine și de blana animalelor. Se mai numește lipan. Agenția Europeană a Medicamentului îi recunoaște rădăcina, pe baza utilizării tradiționale, pentru trei folosiri: creșterea cantității de urină în neplăceri urinare minore, pierderea temporară a poftei de mâncare și afecțiunile seboreice ale pielii. Mai jos afli cum îl recunoști, cu ce plante se încurcă, ce conține, ce spun studiile, de ce rădăcina trebuie cumpărată de la un producător verificat și ce spune legea.

Ce este brusturele

Brusturele face parte din familia Asteraceae, a compozitelor. Genul Arctium are 10 specii, răspândite în Eurasia și în nordul Africii.¹ Numele genului vine din grecescul arktion, de la arktos, „urs”, poate din pricina involucrului aspru al capitulelor.¹

Specia din acest articol, Arctium lappa, a mai fost numită în trecut Lappa major, Arctium majus și Lappa officinalis.² Este o plantă bienală, adică trăiește doi ani.²

Monografia europeană acoperă rădăcina a trei specii înrudite, Arctium lappa, A. minus și A. tomentosum, precum și a hibrizilor lor.³ Nici botaniștii nu le deosebesc întotdeauna ușor: formele de A. minus cu involucrul foarte pâslos au fost luate uneori drept A. tomentosum.⁴

Din magazinul Hypericum: Ceai Brusture doze, Capsule Brusture și Tinctura de Brusture.

Cum arată brusturele

Se recunoaște de departe după frunzele uriașe și după capitulele ghimpoase. Frunzele de la baza plantei au limbul de 25-80 cm lungime și 20-70 cm lățime, verde pe față și cenușiu, păros, pe dos.⁵ Florile sunt grupate în capitule globuloase, cu floricele purpurii, uneori albe.⁵

Cum îl recunoști

• Frunzele de la bază: limbul are 25-80 cm pe 20-70 cm, cu marginea dințată grosier sau aproape întreagă. Pețiolul are 15-36 cm și este plin, nu gol.⁵
• Tulpina: dreaptă, ramificată larg, cu ramuri care urcă oblic. Planta ajunge la 1-3 m.^{1, 5}
• Capitulele: stau în ciorchini, pe pedunculi de 2,5-6 cm. Involucrul are 25-45 mm în diametru, cu bractee lungi, terminate într-un cârlig țepos, și peste 40 de floricele de 9-14 mm.^{5, 1}
• Înflorirea: vara și la începutul toamnei, din iulie până în octombrie.⁵
• Fructele: achene (cypsele) maro-deschis, adesea cu pete mai închise, de 6-7,5 mm. Capitulele uscate se desprind ușor, cu fructele în ele.^{5, 1}
• Față de brusturele mic, Arctium minus: la acesta pețiolul este gol, măcar la bază, capitulele stau în ciorchini alungiți, iar involucrul are 15-40 mm.⁶

Unde crește brusturele

Brusturele este originar din Eurasia. În America de Nord a fost introdus și crește pe locuri părăsite, pe marginea drumurilor, pe câmpuri și în luminișuri, de la nivelul mării până la 2.200 m.⁵ Dicționarele românești îl descriu tot pe locuri necultivate și pe marginea drumurilor.⁷

• Trăiește doi ani. Planta este bienală, iar rădăcina se recoltează toamna primului an sau primăvara celui de-al doilea.^{2, 3}
• Se împrăștie cu ajutorul animalelor. La maturitate, capitulele uscate se desprind cu fructele în ele, iar cârligele se agață de blană și de țesături. În lâna oilor și în blana câinilor, capitulele încurcate sunt o problemă mare.¹
• Se prinde și de oameni. Dicționarul CADE, din 1926-1931, nota că florile lui se agață ușor de hainele trecătorilor și de lâna oilor.⁷

Brusture, lipan, captalan și alte plante cu același nume

În română, numele de brusture și de lipan ajung uneori la alte plante, chiar și la un pește. Tabelul arată care e care, iar ultimele trei rânduri spun cu ce a fost contaminată sau încurcată rădăcina de brusture.

Surse: dexonline, după DEX ’09, MDA2, DLRLC, CADE, DER, Scriban și Dicționarul de sinonime; Flora of North America; monografia europeană; Ordinul 244/2005.^{7, 5, 3, 8, 2}

Denumiri populare și nume în alte limbi

DOOM 3 scrie numele plantei „brusture”, cu articolul „brusturele” și pluralul „brusturi”.⁷ Variante regionale sunt brustur, brustan, brostan, bruscan și bruscălan. Sinonime sunt lipan și, prin Banat, lapuc.⁷

Originea cuvântului e nesigură. DEX ’09 o dă drept necunoscută, DEXI îl socotește cuvânt autohton, înrudit cu albanezul brushtullë, iar Scriban îl leagă de un cuvânt got care însemna „țep”.⁷ Lipan vine din bulgară, iar lapuc, din sârbă și din maghiară.⁷

Surse: raportul de evaluare al Agenției Europene a Medicamentului, pentru sinonime și numele japonez; monografia europeană, pentru numele rădăcinii în limbile Uniunii; Flora of North America, pentru engleză.^{2, 3, 5}

Numele populare franceze înseamnă „urechea uriașului”, „varza măgarilor” și „iarba păduchioșilor”.²

Ce parte se folosește

Se folosește rădăcina, Arctii radix: rădăcini întregi sau tăiate, uscate, de la Arctium lappa, A. minus, A. tomentosum și din specii înrudite, hibrizi sau amestecuri ale lor. Se recoltează toamna primului an sau primăvara celui de-al doilea.³

Farmacopeea Europeană nu are monografie pentru rădăcina de brusture. Cea mai recentă monografie oficială citată de Agenția Europeană a Medicamentului este din compendiul german DAC 2008 (Deutscher Arzneimittel-Codex), pentru rădăcina de brusture (Klettenwurzel).²

Monografia europeană acoperă rădăcina mărunțită, pentru ceai, pulberea, extractul lichid, extractul moale și două tincturi.³ Frunza și fructul nu au monografie: pentru frunză, agenția a constatat că folosirea tradițională se rezumă la preparate proaspete, făcute pe loc, iar pentru fruct, că informațiile despre folosirea tradițională în Europa sunt prea puține.²

Pentru frunza de brusture nu există monografie europeană. Sursele citate de agenție descriu frunze proaspete, puse ca cataplasmă sau macerate o noapte în oțet sărat, pentru uz extern; studii clinice nu sunt menționate.²

Brusturele nu este doar plantă medicinală. În unele țări, mai ales în Japonia, se cultivă o formă de brusture ca legumă; în japoneză, planta se numește gobo.² Potrivit Flora of North America, rădăcinile și frunzele tinere sunt comestibile, iar specia este cultivată uneori ca plantă de cultură minoră.⁵

7 lucruri surprinzătoare despre brusture

1. Frunzele ajung la 80 cm. La baza plantei, limbul frunzei poate avea 25-80 cm lungime și 20-70 cm lățime, iar pețiolul, până la 36 cm.⁵
2. În Japonia se cultivă ca legumă. În japoneză, planta se numește gobo.² Potrivit Flora of North America, rădăcinile și frunzele tinere sunt comestibile.⁵
3. Rădăcina uscată este în mare parte carbohidrați. Ei pot ajunge la 70% din masa uscată și conțin mai ales inulină, în jur de 45%.² Inulina este un polizaharid al fructozei.⁷
4. Rădăcina prăjită poate ține locul cafelei. Raportul european notează că rădăcina prăjită se poate consuma ca surogat de cafea.²
5. Numele latin vine de la „urs”. Arctium vine din grecescul arktion, de la arktos, „urs”, poate de la involucrul aspru al capitulelor.¹
6. Consiliul Europei o trece printre sursele naturale de aromatizare. Rădăcina și frunzele sunt în categoria N2.²
7. Banda cu scai a pornit de la fructe cu cârlige. Povestea spune că inginerul elvețian George de Mestral a văzut, în anii 1940, cum fructe cu cârlige se prind de blana câinelui său și le-a privit la microscop. Sursele nu se înțeleg asupra plantei: în povestea obișnuită apare brusturele, dar un articol de sinteză din 2015 vorbește despre fructele de Xanthium strumarium.⁹

Ce conține brusturele

Rădăcina conține mai ales carbohidrați, printre ei inulina, dar și polifenoli, ulei volatil, acizi grași, poliacetilene și lignani. Cifrele de mai jos vin din raportul de evaluare al Agenției Europene a Medicamentului.²

Sursa: Agenția Europeană a Medicamentului, raportul de evaluare din 2010; DEX, pentru inulină.^{2, 7}

Inulina este substanța cea mai abundentă din rădăcină, dar efectul ei descris în raportul european este cel asupra bacteriilor din intestin, urmărit în eprubetă și la șoareci. Într-un experiment, inulina din rădăcină, la 1%, a stimulat creșterea lactobacililor și a bifidobacteriilor. Raportul european cere studii pe oameni pentru a vedea dacă efectul se repetă.²

Ce spun studiile

Ce recunoaște Agenția Europeană a Medicamentului

În 2010, Comitetul pentru medicamente din plante al Agenției Europene a Medicamentului a adoptat o monografie pentru rădăcina de brusture. O recunoaște ca medicament tradițional din plante pentru trei folosiri, exclusiv pe baza utilizării îndelungate:³

• Căile urinare: creșterea cantității de urină, pentru spălarea căilor urinare, ca adjuvant în neplăceri urinare minore.
• Pofta de mâncare: pierderea temporară a poftei de mâncare.
• Pielea: afecțiunile seboreice ale pielii. Seboreea este, după DEX, o boală de piele cauzată de secreția excesivă a glandelor sebacee.⁷

Doza pentru adulți și vârstnici depinde de preparat:³

• Ceai: 2-6 g de rădăcină mărunțită, ca infuzie, de 3 ori pe zi.
• Pulbere: 350 mg, de 3-5 ori pe zi.
• Extract lichid (alcool 25%): 2-8 ml, de 3 ori pe zi.
• Tinctură (1:10, cu alcool 45%, sau 1:5, cu alcool 25%): 8-12 ml, de 3 ori pe zi.
• Extract moale: 0,2 g o doză, 1-2 g pe zi.
• Cât timp: dacă simptomele durează mai mult de 2 săptămâni, pentru căile urinare și pofta de mâncare, sau mai mult de 4 săptămâni, pentru piele, e nevoie de medic sau de alt specialist calificat în sănătate.

Pentru preparatele altele decât ceaiul, monografia cere un aport suficient de lichide, ca să crească într-adevăr cantitatea de urină.³

În 2020, agenția a revizuit monografia: a analizat 33 de lucrări apărute după 2010, nu a găsit niciuna care să justifice o schimbare și a păstrat textul.¹⁰ În 2026 a lansat un nou apel pentru date științifice, cu termen la 15 iunie 2026, pentru următoarea revizuire periodică.¹¹

Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, 2010 și 2020; Mizuki și colab., 2019.^{3, 2, 10, 12}

Studiile pe oameni

La evaluarea din 2010 nu exista niciun studiu clinic controlat cu preparate din rădăcina de brusture, iar agenția nota că lipsesc chiar și observațiile clinice deschise. Recunoașterea se sprijină pe folosirea îndelungată, nu pe studii.²

După 2010 au apărut câteva studii mici, care nu privesc cele trei folosiri din monografie:

• În Iran, 36 de pacienți de 50-70 de ani, cu artroză de genunchi, au primit timp de 42 de zile, pe lângă paracetamol și glucozamină, trei căni pe zi de ceai de rădăcină (2 g la 150 ml) sau apă fiartă. În grupul cu ceai au scăzut IL-6, proteina C reactivă și malondialdehida, iar capacitatea antioxidantă a crescut. Rezumatul publicat nu raportează durerea.¹³
• În Japonia, un studiu randomizat a urmărit 161 de pacienți, cu diverticulită acută sau cu sângerare diverticulară. Grupul cu ceai (1,5 g de trei ori pe zi) a fost comparat cu un grup fără tratament. Diverticulita acută a revenit la 5 din 47 de pacienți cu ceai și la 14 din 44 fără tratament; la sângerare nu a fost o diferență semnificativă. Studiul nu a avut placebo și nici mascare dublă, iar autorii cer studii mai mari, dublu-orb.¹²

Agenția Europeană a Medicamentului nu recunoaște aceste folosiri pentru brusture, iar diverticulita este o boală care cere medic.

În laborator și pe animale

Raportul european enumeră multe studii în culturi de celule, pe microbi și în modele biochimice, plus studii pe șobolani și pe șoareci. Profilul farmacologic al plantei nu e stabilit deplin, iar din aceste date nu au reieșit motive de îngrijorare privind siguranța.²

Rezultatele asupra glicemiei la animale sunt contradictorii. Rădăcina a scăzut glicemia la șobolani, dar o decocție din frunze, dată 28 de zile unor șoareci diabetici, le-a agravat hiperglicemia.² La oameni, evaluarea europeană nu menționează studii pe această temă.

Agenția a notat că referințele apărute între 2010 și 2019 privesc studii preclinice, pe extracte sau pulbere de rădăcină, fără legătură cu cele trei folosiri din monografie.¹⁰

Rezultatele din laborator și de la animale nu arată ce face un ceai de brusture într-un om. Recunoașterea europeană se bazează pe tradiție, nu pe studii clinice.^{3, 2}

Precauții și siguranță

Agenția Europeană a Medicamentului socotește că, în condițiile din monografie, rădăcina poate fi considerată sigură. Nu s-au făcut însă teste adecvate de toxicitate asupra reproducerii, de genotoxicitate și de carcinogenitate.^{2, 3} Monografia cere câteva precauții clare:³

• Alergia: nu se folosește de cei alergici la plantă sau la alte plante din familia Asteraceae. Monografia raportează cazuri de anafilaxie, cu frecvență necunoscută. Raportul european descrie un bărbat de 53 de ani, din Japonia, cu o reacție anafilactică gravă după rădăcină fiartă; avea teste pozitive și la brusture, și la morcov. Alergia pare legată de lactonele sesquiterpenice, iar reacția încrucișată cu alte compozite e de așteptat.^{3, 2}
• Pielea: perii aspri ai părților aeriene pot irita pielea. Raportul descrie trei cazuri de dermatită după plasturi cu brusture: doi bărbați de treizeci de ani și o fată de 14 ani.²
• Ochii: acele cârligate din capitule, dacă se înfig în conjunctivă, pot provoca leziuni serioase ale ochiului, pe care medicii neobișnuiți cu planta le pot rata.²
• Copiii: nu se recomandă sub 18 ani, pentru că lipsesc datele.³
• Sarcina și alăptarea: nu se recomandă, pentru că nu există date suficiente.³ Raportul notează o posibilă acțiune a plantei asupra uterului, semnalată într-un compendiu, dar fără cazuri sau studii care s-o susțină.²
• Diureticele și lichidele: monografia nu recomandă ceaiul împreună cu diuretice sintetice. Preparatele altele decât ceaiul cer un aport suficient de lichide. Un diuretic din plante nu ține locul diureticelor prescrise pentru inimă sau pentru tensiune.^{3, 2}
• Semne de alarmă: febra, usturimea la urinat, spasmele sau sângele în urină cer medicul.³
• Durata: dacă simptomele nu trec în 2 săptămâni, pentru căile urinare și pofta de mâncare, sau în 4 săptămâni, pentru piele, e nevoie de medic.³
• Tincturile: conțin alcool. Raportul european notează că tincturile pot provoca vărsături la cei care iau disulfiram.²
• Glicemia: rezultatele de la animale sunt contradictorii, așa că cine ia medicamente pentru diabet întreabă medicul înainte de a folosi brusture.²

Contaminarea și confuzia rădăcinilor

Este riscul cel mai serios și cel mai concret. Revistele medicale au publicat, în 1978 și în 1984-1985, rapoarte despre intoxicații cu ceai comercial de rădăcină de brusture; unul vorbește explicit despre intoxicații anticolinergice, adică de tip atropină.^{14, 15} Raportul european notează că ceaiul era contaminat cu o sursă de alcaloizi din solanacee, posibil rădăcină de mătrăgună. Din acest motiv nu se folosesc rădăcinile mai vechi sau cele care se colorează în albastru cu iod, semn al rădăcinii de mătrăgună. Literatura mai vorbește și despre înlocuirea cu rădăcinile altor două plante, trecute în tabelul cu plantele care se încurcă cu brusturele.²

Confuzia e posibilă și la cine culege singur. În 2014, într-un oraș din Japonia, o intoxicație alimentară a pornit de la rădăcini de Datura culese dintr-o grădină în loc de brusture. Analiza a găsit atropină și scopolamină în planta rămasă, iar autorii notează că rădăcinile celor două plante seamănă destul de mult.¹⁶

De aceea, rădăcina de brusture se cumpără de la un producător care își verifică materia primă, iar rădăcinile nu se sapă pentru ceai decât de cine recunoaște sigur planta. Agenția cere un control riguros al calității rădăcinii, tocmai din cauza contaminării cu mătrăgună.²

Ce spune legea

În Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii și nr. 401/2005 al ministrului sănătății, speciile Arctium lappa și Arctium minus sunt pe Lista nr. 3, a plantelor care se notifică atunci când se vând în forme dozate, precum capsulele.⁸ Brusturele nu e pe Lista nr. 1, a plantelor periculoase. Pe Lista nr. 1 sunt însă genurile Atropa, Datura, Symphytum și Petasites: plantele cu care a fost contaminată sau încurcată rădăcina de brusture, ori care poartă un nume popular apropiat.^{8, 2, 16}

Uniunea Europeană nu i-a aprobat nicio mențiune de sănătate: lista mențiunilor permise, din Regulamentul (UE) nr. 432/2012, nu cuprinde brusturele.¹⁷ Monografia europeană privește medicamentele tradiționale din plante. Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente și nu pot promite că tratează sau previn boli.

Brusturele de-a lungul timpului

Brusturele a intrat demult în folclor și în limbă. Dicționarul CADE, din 1926-1931, nota că se întrebuința împotriva durerilor reumatismale și la unele boli de piele, iar dicționarul lui Șăineanu îl socotea bun pentru rane și bube. Acestea arată ce se credea, nu ce s-a dovedit.⁷

Frunza mare a rămas și în exemplele din dicționare: muncitori desculți cu frunze de brusturi pe cap, un copil ascuns, plângând, sub o tufă de brusture.⁷

Pentru piele, sursele citate în raportul european descriu un decoct: 2-6 g de rădăcină tăiată la o cană de apă, lăsată câteva ore și apoi fiartă o oră, în trei doze pe zi. În trecut se folosea pe piele și „Oleum Bardanae”, pentru eczema seboreică.² Monografia din 2010 a păstrat însă infuzia, nu decoctul.³

Tot raportul european notează că preparatele din rădăcină au fost folosite și pentru stimularea creșterii părului. Ideea ar putea veni de la aspectul păros al plantei.² Agenția nu recunoaște brusturele pentru păr, iar raportul din 2010 nu citează niciun studiu clinic pe această folosire.²

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu brusture

Până aici ai citit despre brusture. De aici încolo, despre produsele noastre. Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli. Monografia europeană se referă la rădăcina mărunțită, ca ceai, iar forma cea mai apropiată de ea este ceaiul nostru la pliculețe, făcut numai din rădăcină.³

Ceai Brusture la pliculețe

• Rădăcină de brusture (Arctium lappa), fără alte plante; 20 de pliculețe a câte 1,5 g, în total 30 g
• Pe etichetă, pentru uz intern: infuzie din 2 pliculețe (3 g) la 200 ml de apă clocotită, fierte 2-3 minute și lăsate acoperite 10 minute; 2 căni pe zi
• În monografia europeană, pentru adulți: 2-6 g de rădăcină mărunțită, ca infuzie, de 3 ori pe zi

7,99 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Capsule, tinctură și amestecuri cu brusture

Capsulele noastre au un extract fermentat și uscat prin atomizare din rădăcină, cu 200 mg pe capsulă, iar tinctura este un extract hidroenzimatic din rădăcină, în alcool. Niciunul nu este pulbere sau tinctură de felul celor din monografie, așa că monografia nu le descrie.³ În celelalte produse, brusturele este una dintre cele 30 de plante: în Bitter Taina Plantelor, în versiunea cu alcool, în cea fără alcool și în capsule, unde are 1,86 mg de rădăcină pe capsulă, și în Balsamul Taina Plantelor, un produs cosmetic pentru piele. Pentru aceste amestecuri nu există o monografie europeană.

Adăugați la lista de dorințe

Capsule Brusture

34,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Tinctura de Brusture

14,99 lei

Adaugă în coș

Fierbinte

Adăugați la lista de dorințe

Bitter Taina Plantelor 200ml

38,99 lei

Adaugă în coș

Fierbinte

Adăugați la lista de dorințe

Bitter Taina plantelor fara alcool 200ml

24,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Capsule Bitter Taina Plantelor

31,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Balsam Taina Plantelor 250ml

23,99 lei

Adaugă în coș

Aceleași folosiri, alte plante

Monografia brusturelui are trei folosiri tradiționale, iar pentru unele dintre ele Agenția Europeană a Medicamentului are monografii de utilizare tradițională și pentru alte plante din magazinul nostru. Pentru afecțiunile seboreice ale pielii, are monografie și trei-frații-pătați, pentru formele ușoare. Pentru creșterea cantității de urină și spălarea căilor urinare, ca la brusture, există monografii pentru frunza de mesteacăn, coada-calului și frunza de urzică.^{18, 19, 20, 21} Dacă neplăcerile urinare țin mai mult de 2 săptămâni sau vin cu febră, usturime la urinat, spasme ori sânge în urină, mergi la medic.³

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Trei Frati Patati vrac

6,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Mesteacan vrac

6,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Coada Calului doze

7,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Urzica vrac

7,99 lei

Adaugă în coș

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește, intern	De reținut
Ceai Brusture, la pliculețe	2 pliculețe la 200 ml de apă clocotită, fierte 2-3 minute și lăsate acoperite 10 minute; 2 căni pe zi	În monografie: 2-6 g, de 3 ori pe zi, la adulți
Capsule Brusture	1 capsulă de 3 ori pe zi, în timpul meselor principale, cu suficient lichid	200 mg de extract fermentat pe capsulă; monografia nu descrie acest preparat
Tinctură de Brusture	10-15 picături de 3 ori pe zi, în apă sau în ceai	Conține alcool; monografia descrie alte tincturi, cu alte doze
Bitter Taina Plantelor, 200 ml	2 lingurițe (aproximativ 10 ml) de 3 ori pe zi, ca atare sau în ceai fierbinte	30 de plante; conține alcool, 38%
Bitter Taina Plantelor fără alcool, 200 ml	2 lingurițe (aproximativ 10 ml) de 3 ori pe zi, ca atare sau în ceai fierbinte	Extract hidroglicerinic, fără alcool
Capsule Bitter Taina Plantelor	2 capsule de 3 ori pe zi, după mesele principale	30 de plante; 1,86 mg de rădăcină de brusture pe capsulă
Balsam Taina Plantelor, 250 ml	Se aplică pe pielea curățată, cu masaj ușor, până la absorbție	Produs cosmetic, doar pentru uz extern
Ceai Trei Frați Pătați, vrac	2 lingurițe la 200 ml de apă clocotită; 2-4 căni pe zi	Are monografie europeană pentru afecțiunile seboreice ușoare ale pielii
Ceai Mesteacăn, vrac	Infuzie din 2-3 lingurițe la 200 ml de apă clocotită; 2-3 căni pe zi	Frunza are monografie europeană pentru căile urinare
Ceai Coada Calului, pliculețe	Infuzie din 1-2 pliculețe la 200 ml de apă fierbinte; 2-3 căni pe zi	Are monografie europeană pentru căile urinare
Ceai Urzică, vrac	Infuzie la 200 ml de apă fierbinte, 5-10 minute sub capac; 2-3 căni pe zi	Frunza are monografie europeană pentru căile urinare

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Monografia europeană a brusturelui descrie doar preparate pentru uz oral.³

Întrebări frecvente

Referințe

1. Keil D.J. Arctium Linnaeus, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 19, Oxford University Press, 2006, efloras.org.
2. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Assessment report on Arctium lappa L., radix, EMA/HMPC/246764/2009, 16 septembrie 2010.
3. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Arctium lappa L., radix, EMA/HMPC/246763/2009 Corr.1, adoptată pe 16 septembrie 2010.
4. Keil D.J. Arctium tomentosum Miller, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 19, Oxford University Press, 2006, efloras.org.
5. Keil D.J. Arctium lappa Linnaeus, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 19, Oxford University Press, 2006, efloras.org.
6. Keil D.J. Arctium minus (Hill) Bernhardi, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 19, Oxford University Press, 2006, efloras.org.
7. dexonline.ro, articolele „brusture”, „brustur”, „lipan”, „captalan”, „lapuc”, „ciumăfaie”, „mătrăgună”, „tătăneasă”, „seboree” și „inulină”, după DEX ’09, DOOM 3, MDA2, DLRLC, CADE, DEXI, DER, Scriban, Șăineanu, DN și Dicționarul de sinonime.
8. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
9. Hwang J., Jeong Y., Park J.M., Lee K.H., Hong J.W., Choi J. Biomimetics: forecasting the future of science, engineering, and medicine. International Journal of Nanomedicine, 2015, 10:5701-5713.
10. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Addendum to Assessment report on Arctium lappa L., radix, EMA/HMPC/509409/2019, adoptat pe 15 ianuarie 2020.
11. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Call for scientific data for the periodic review of the monograph on Arctii radix, EMA/HMPC/37510/2026, 4 martie 2026.
12. Mizuki A., Tatemichi M., Nakazawa A., Tsukada N., Nagata H., Kinoshita Y. Effects of burdock tea on recurrence of colonic diverticulitis and diverticular bleeding: an open-labelled randomized clinical trial. Scientific Reports, 2019, 9:6793.
13. Maghsoumi-Norouzabad L., Alipoor B., Abed R., Eftekhar Sadat B., Mesgari-Abbasi M., Asghari Jafarabadi M. Effects of Arctium lappa L. (burdock) root tea on inflammatory status and oxidative stress in patients with knee osteoarthritis. International Journal of Rheumatic Diseases, 2016, 19(3):255-261.
14. Bryson P.D., Watanabe A.S., Rumack B.H., Murphy R.C. Burdock root tea poisoning. Case report involving a commercial preparation. JAMA, 1978, 239(20):2157.
15. Rhoads P.M., Tong T.G., Banner W. Jr, Anderson R. Anticholinergic poisonings associated with commercial burdock root tea. Journal of Toxicology. Clinical Toxicology, 1984-1985, 22(6):581-584.
16. Ushiyama A., Akaboshi C., Ohsawa N., Shimizu T., Matsushima Y., Shimizu H., Hashiguchi S. Identification of Datura species involved in a food-poisoning case using LC-MS/MS and DNA barcoding (în japoneză, cu rezumat în engleză). Shokuhin Eiseigaku Zasshi, 2017, 58(2):86-95.
17. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
18. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Viola tricolor L. and/or subspecies Viola arvensis Murray (Gaud) and Viola vulgaris Koch (Oborny), herba cum flore, EMA/HMPC/131734/2009, publicată în 2011.
19. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Betula pendula Roth and/or Betula pubescens Ehrh. as well as hybrids of both species, folium, EMA/HMPC/573241/2014, publicată în 2015.
20. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Equisetum arvense L., herba, EMA/HMPC/278091/2015, publicată în 2016.
21. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Urtica dioica L.; Urtica urens L., folium, EMA/HMPC/508015/2007, publicată în 2011.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Recunoașterea europeană a rădăcinii de brusture se bazează pe utilizarea tradițională. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli, iar pentru orice problemă urinară sau de piele care nu trece în 2-4 săptămâni este nevoie de medic.