Busuiocul cerbilor (Mentha pulegium): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Busuiocul cerbilor (Mentha pulegium) este o mentă de talie mică, cu flori liliachii strânse în globuri, care crește prin pajiști umede și pe malul apelor. În ciuda numelui, nu e un busuioc. După Agenția Europeană a Medicamentului, 85-97% din uleiul lui esențial este pulegonă, o substanță toxică pentru ficat, care a provocat intoxicații grave și decese. Aceeași agenție nu are o monografie pentru plantă și notează că uleiul ei, folosit odinioară ca să provoace menstruația și avortul, nu se mai folosește. Mai jos afli cum o recunoști, de unde îi vin numele, ce conține, ce spun studiile și de ce nu se recomandă pe cale internă.

Ce este busuiocul cerbilor

Busuiocul cerbilor este o plantă perenă din familia Lamiaceae, a mentei și a busuiocului de grădină. Face parte din genul Mentha, deci e o mentă, nu un busuioc.¹ Specia a fost descrisă de Linné în 1753, în Species Plantarum.¹

Planta e originară din Europa și din regiunea Mediteranei, până în nordul Iranului.² În engleză se numește pennyroyal, un nume care acoperă două plante: busuiocul cerbilor, numit și pennyroyal european, și Hedeoma pulegioides, pennyroyalul american. Din amândouă se obține un ulei bogat în pulegonă.³

Uleiul ei e partea care a făcut-o cunoscută, în bine și în rău: a fost folosit odinioară ca să provoace menstruația și avortul, dar a provocat și intoxicații grave.³

Cum arată busuiocul cerbilor

Busuiocul cerbilor e o plantă mică și joasă. Tulpinile cresc întinse sau ascendente, au 15-30 cm, uneori mai mult, și sunt păroase, striate și roșiatice. Planta are stoloni cu frunze mici, ca niște solzi.^{1, 2} Frunzele au 0,8-2 cm lungime, sunt ovale până la aproape rotunde, cu marginea întreagă sau cu dinți mărunți și rari, și au codița foarte scurtă. Pe fața de jos au puncte glandulare.^{1, 2} Frunzele strivite miros pătrunzător, a mentă.⁴

Florile sunt strânse în verticile, adică în inele de flori la subsuoara frunzelor. Fiecare verticil e un glob de 1-1,5 cm, cu 10-30 de flori, iar verticilele sunt puține și depărtate unele de altele de-a lungul tulpinii.^{1, 2} Corola e roz, purpurie sau, rar, albă, lungă de 4,5-5 mm. Caliciul e tubular, cu două buze și cu gâtul păros.^{1, 2} În România înflorește din iulie până în septembrie.⁵ După înflorire se formează patru nucule brune, aproape rotunde, de circa 0,5 mm.²

Cum îl recunoști

• Talia: o plantă joasă, de 15-30 cm, cu tulpini întinse sau ascendente, păroase și roșiatice.^{1, 2}
• Frunzele: mici, de 0,8-2 cm, ovale până la aproape rotunde, cu codiță foarte scurtă.^{1, 2}
• Florile: în globuri de 1-1,5 cm, liliachii sau roz, depărtate unele de altele de-a lungul tulpinii, nu într-un spic în vârf.^{1, 2}
• Caliciul: tubular, cu două buze, cu gâtul păros.^{1, 2}
• Mirosul: pătrunzător, de mentă, la frunzele strivite.⁴
• Locul: pajiști umede, maluri de ape și bălți.^{6, 5}

Unde crește busuiocul cerbilor

Busuiocul cerbilor e originar din Europa și din bazinul Mediteranei, până în nordul Iranului.^{2, 4} A ajuns și în alte părți ale lumii: în China se cultivă,¹ iar în Pakistan apare doar ocazional, în culturi.²

Îi plac locurile umede. Dicționarele românești îl descriu prin bălți și pe malul apelor.⁶ Cărțile de fitoterapie îl pomenesc pe pajiști de luncă și umede, prin șanțuri și pe maluri joase, din câmpie până la munte.⁵

Locul în care crește contează pentru ulei. Într-un studiu din Sicilia, plante din trei zone cu condiții diferite de sol și de climă au avut uleiuri diferite. Salinitatea solului a influențat mai mult cât de multă pulegonă s-a format decât cât ulei s-a obținut.⁷

Busuiocul cerbilor, mentă sau busuioc?

Numele „busuiocul cerbilor” induce în eroare: planta nu e un busuioc, ci o mentă, și nu trebuie încurcată nici cu menta obișnuită. În română, numele de busuioc a fost dat mai multor plante. DEX-ul îl dă pentru Ocimum basilicum, iar busuiocul-sălbatic și busuiocul-roșu sunt alte plante: Prunella vulgaris, respectiv Amaranthus caudatus.⁶ Dicționarul de sinonime adaugă că busuiocul cerbilor se numește regional și busuioc-de-câmp.⁶

Surse: Flora of China; Agenția Europeană a Medicamentului, declarația din 2016 și lista plantelor din 2026; Ordinul 244/2005. Cifra de 0,5-4,6% privește uleiurile de mentă piperată și de Mentha arvensis.^{1, 3, 8, 9}

Dacă cauți o mentă pentru digestie, cea recunoscută în Europa este menta piperată. Agenția Europeană a Medicamentului îi recunoaște frunza, pe baza utilizării tradiționale, pentru neplăcerile digestive, precum dispepsia și flatulența, și are o monografie separată pentru uleiul esențial.^{10, 11} Busuiocul cerbilor nu are așa ceva.⁸

Izma-broaștei nu e busuiocul cerbilor. Dicționarele o dau pentru Mentha aquatica, o mentă de locuri mlăștinoase.⁶ Iar dacă citești în engleză despre pennyroyal, află că numele acoperă și o altă plantă, Hedeoma pulegioides: uleiul ei are cam 30% pulegonă, față de 85-97% la busuiocul cerbilor.³

Denumiri populare și nume în alte limbi

În română, planta are mai multe nume, iar unele se încurcă între ele. Dicționarul de sinonime notează izmă proastă, busuioc-de-câmp, busuiocul-cerbilor și, în Transilvania, polei.⁶ Scriban, în 1939, descria poleiul ca pe un fel de mintă care crește prin bălți și se folosește în medicină ca stimulent și stomahic, și îl numea și busuiocul cerbilor.⁶ Atenție la izma proastă: în alt dicționar, CADE, același nume desemnează mentă sălbatică, Mentha silvestris.⁶

Surse: dexonline, pentru română, franceză, italiană, germană și maghiară; Agenția Europeană a Medicamentului, pentru engleză; Rijksmuseum, pentru olandeză și latină; Flora Danica, pentru daneză.^{6, 3, 12, 13}

Ce parte se folosește și sub ce forme

În tradiție se folosește partea aeriană a plantei, adică tulpinile cu frunze și flori, proaspătă sau uscată.^{4, 5} Din ea se fac mai multe preparate:

• Ceaiul: o infuzie din planta uscată. Un articol de sinteză din 2024 spune că ceaiurile din busuiocul cerbilor nu sunt recomandate, din cauza toxicității pentru ficat.⁴
• Uleiul esențial: se obține prin distilare cu vapori de apă.¹⁴ E forma cea mai periculoasă, iar Agenția Europeană a Medicamentului notează că nu se mai folosește ca medicament.³ În China, unde se cultivă, planta e sursă de ulei de pennyroyal, folosit la săpunuri și la fabricarea mentolului sintetic.¹
• Extractele: preparate concentrate, făcute cu alcool. Singurul studiu clinic găsit a folosit un extract din frunze, în etanol apos 70%.¹⁵
• Lichiorurile: în regiunea Mediteranei, planta intră în lichioruri din ierburi.¹⁶
• Frunzele ca repelent: frunzele proaspete și uscate resping insectele.⁴

Pentru niciuna dintre aceste forme nu există monografie europeană.⁸

7 lucruri surprinzătoare despre busuiocul cerbilor

1. Nu e busuioc, ci mentă. Dicționarul de sinonime îl trece sub numele de izmă proastă, busuioc-de-câmp, busuiocul-cerbilor și, în Transilvania, polei.⁶
2. Numele latin vine probabil de la purici. Cuvântul pulegium se leagă probabil de pulex, puricele, pentru că planta era folosită ca să alunge puricii.¹⁷ Dicționarul latin al lui Lewis și Short îl traduce prin „fleabane” și „fleawort”, nume englezești care înseamnă „ucigașul puricilor” și „iarba puricilor”.¹⁸
3. Numele englezesc nu vine de la bani. Pennyroyal pare o deformare, după penny, a vechiului cuvânt anglo-normand puliol royal, care vine tot din latinescul pulegium.¹⁷
4. Un desen din anii 1600 îi spune „pulegium cervinum”. Un desen în acuarelă din 1596-1610, dintr-un album comandat de împăratul Rudolf al II-lea, scrie numele plantei în patru limbi, între care latinescul Pulegium cervinum. Cervinum înseamnă „de cerb”, ca „cerbilor” din numele românesc.¹²
5. Uleiul nu are mereu aceeași chimie. Agenția Europeană dă 85-97% pulegonă în uleiul de busuiocul cerbilor,³ dar într-o probă din Maroc pulegona a fost 40,98%.¹⁴ În Sicilia au fost găsite două tipuri chimice, unul cu pulegonă și unul cu piperitonă.⁷
6. Un ulei de pennyroyal a ucis un câine tratat contra puricilor. Stăpânul unui câine i-a pus ulei de pennyroyal, cumpărat dintr-un magazin naturist, ca să scape de purici. Câinele a început să vomite în două ore și a murit în 48 de ore.¹⁹
7. Ceaiul ei scade absorbția fierului. Într-un studiu pe adulți, ceaiul de busuiocul cerbilor a redus cu 73% absorbția fierului dintr-o masă cu pâine, față de masa luată cu apă. Ceaiul de mentă piperată a redus-o cu 84%.²⁰

Ce conține busuiocul cerbilor

Partea cea mai studiată a plantei este uleiul esențial. Planta uscată conține 1-2% ulei, iar în ulei pulegona e componentul principal, cu 60-90%, după declarația din 2005 a Agenției Europene a Medicamentului.²¹ Pentru uleiul propriu-zis, declarația din 2016 dă 85-97%.³ Cifrele diferă pentru că plantele diferă.

Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, 2005 și 2016; Bouyahya și colab., 2017; Caputo și colab., 2021; Amtaghri și colab., 2024.^{21, 3, 14, 7, 4}

Cifrele descriu uleiul, nu cana de ceai. Documentele consultate nu spun cât din pulegonă ajunge într-o infuzie.

Pulegona: de ce este periculoasă

Pulegona este substanța care face din busuiocul cerbilor o plantă riscantă. În organism, ficatul o transformă în mentofuran și în alți compuși reactivi, care atacă celulele ficatului.³ În studiile pe rozătoare, țintele sunt ficatul și rinichii, iar leziunile apar când se golesc rezervele de glutation, substanța care protejează celulele.³

La oameni, cele mai bine documentate intoxicații au fost cu uleiul. Într-o trecere în revistă a cazurilor publicate, 10 ml de ulei de pennyroyal, cu 62-97% pulegonă, au dus la toxicitate moderată până la severă, iar peste 15 ml au dus la moarte, cu necroză masivă a ficatului, edem pulmonar și hemoragii interne.³ O altă analiză, a 18 cazuri publicate, a găsit toxicitate moderată până la severă la cei care luaseră cel puțin 10 ml de ulei.²²

Uleiul de busuiocul cerbilor nu se ia niciodată pe cale internă. Un articol de sinteză din 2024 spune că uleiul este foarte toxic chiar în doze mici și poate fi mortal.⁴

Limita stabilită pentru medicamente

Pentru medicamentele din plante, Agenția Europeană a Medicamentului a stabilit în 2016 o expunere acceptabilă de 0,75 mg de pulegonă și mentofuran la kilogram corp pe zi. La un adult de 50 kg asta înseamnă 37,5 mg pe zi, pe toată viața, iar pentru tratamente de sub un an, 75 mg pe zi. Pentru un copil de 20 kg, limitele sunt de 15 mg, respectiv 30 mg pe zi.³ Limita de 75 mg e de 72-120 de ori mai mică decât doza estimată care a dat toxicitate moderată până la severă în cazurile cu ulei.³

Agenția nu spune cât din pulegonă ajunge într-o cană de ceai. Se știe doar că planta uscată are 1-2% ulei esențial, iar în ulei pulegona e 60-90%.²¹ Cantitatea diferă de la o plantă la alta. Într-un studiu pe lichioruri tradiționale cu busuiocul cerbilor, cele făcute prin infuzie în apă, infuzie hidroalcoolică, macerare sau percolare au avut pulegonă în concentrații care i-au îngrijorat pe autori.¹⁶

Tumorile de la rozătoare

În studiile pe animale, pulegona a produs tumori la șoareci, în ficat, și la femelele de șobolan, în vezica urinară. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului a clasat-o în grupa 2B, posibil cancerigenă pentru om. Agenția Europeană a Medicamentului a concluzionat că toxicitatea și cancerigenitatea pulegonei au un prag și că tumorile de la rozătoare probabil nu sunt relevante pentru om, pentru că ar cere o expunere îndelungată la doze care nu se întâlnesc la oameni.³

Ce spun studiile

Despre busuiocul cerbilor există puține studii pe oameni, iar cele mai multe date privesc toxicitatea. Un singur studiu clinic randomizat a testat un extract din frunze, nu ceaiul.

Surse: Khonche și colab., 2017; Hurrell și colab., 1999; Agenția Europeană a Medicamentului, 2016.^{15, 20, 3}

La oameni: un singur studiu clinic, cu extract

În Iran, un extract standardizat din frunze de busuiocul cerbilor, în etanol apos 70%, a fost dat de trei ori pe zi, timp de 2 luni, la 50 de pacienți cu dispepsie funcțională, în plus față de câte o tabletă de famotidină de 40 mg pe zi. Rezultatele au fost comparate cu cele ale unui grup placebo, tot de 50 de pacienți.¹⁵

Scorul total al dispepsiei a scăzut mai mult în grupul cu extract decât la placebo (P=0,011). Au scăzut mai mult și durerea de stomac, balonarea din partea de sus a abdomenului și eructațiile, iar calitatea vieții a crescut. Infecția cu H. pylori, măsurată prin testul ureazei, a fost mai rară în grupul cu extract. Hemoleucograma și probele hepatice și renale nu s-au schimbat, iar pacienții nu au raportat efecte adverse.¹⁵

Rezultatul vine dintr-un singur studiu, mic, de 2 luni, cu un preparat concentrat. Nu se poate trece asupra ceaiului și nu arată ce se întâmplă pe termen lung.

Ceaiul și fierul

Un studiu elvețian a măsurat, la adulți, cât fier se absoarbe dintr-o masă cu pâine, cu fier radioactiv, după diferite băuturi. Ceaiul de busuiocul cerbilor a redus absorbția cu 73%, cel de mentă piperată cu 84%, iar ceaiul negru cu 79-94%.²⁰ Autorii arată că ceaiurile din plante pot fi inhibitori puternici ai absorbției fierului și că proprietatea trebuie luată în calcul în sfaturile despre fier.²⁰ Pentru cine are deficit de fier, asta înseamnă că ceaiurile din plante nu se beau odată cu masa.

În laborator și pe animale

Un studiu din Maroc a distilat uleiul din busuiocul cerbilor și l-a testat în eprubetă: a avut activitate antioxidantă, antibacteriană și antileishmaniană.¹⁴ Un alt studiu, pe șobolani gestanți, a arătat că un extract din plantă, dat timp de trei zile începând din ziua 15 de gestație, a afectat dezvoltarea fetușilor, prin perturbarea țesutului uterin și placentar, sau chiar a întrerupt sarcina. Autorii spun că lucrarea confirmă capacitatea abortivă a plantei.²³

Niciunul dintre aceste rezultate nu arată că ceaiul de busuiocul cerbilor ar fi sigur sau eficient pentru oameni.

Precauții și siguranță

La busuiocul cerbilor, precauțiile sunt partea cea mai importantă a fișei. Cele mai multe date grave vin din cazuri cu ulei, dar și un ceai făcut în casă a îmbolnăvit grav doi sugari.²⁴ Un articol de sinteză din 2024 spune că ceaiurile, deși nu s-a dovedit că ar dăuna adulților sănătoși în doze mici, nu sunt recomandate din cauza toxicității pentru ficat.⁴

• Uleiul esențial: nu se ia pe cale internă și nu se pune pe animale. Trecerile în revistă ale cazurilor de intoxicație vorbesc despre ulei, în cantități de 10 ml sau mai mari.^{3, 22} Un câine tratat cu ulei împotriva puricilor a murit în 48 de ore.¹⁹
• Sarcina și alăptarea: planta nu se folosește. Uleiul a fost folosit ca să provoace avortul și a dat intoxicații grave, uneori mortale.^{3, 25} La Montevideo, dintre 86 de cazuri de infuzii luate cu intenția de a provoca avortul, un produs din ierburi cu busuiocul cerbilor în amestec a fost asociat cu insuficiență multiplă de organe și cu un deces.²⁶ Pentru alăptare nu există date de siguranță în sursele consultate, așa că nu se recomandă.
• Copiii și sugarii: nu. Doi sugari au avut afectarea ficatului și a sistemului nervos după un ceai de mentă făcut în casă, din plante care conțineau ulei de pennyroyal, iar unul dintre ei a murit.²⁴ Același articol din 2024 spune că pentru sugari și copii consumul poate fi fatal.⁴
• Ficatul și rinichii: sunt organele-țintă ale pulegonei.³ Cine are boli de ficat sau de rinichi are un motiv în plus să evite planta.
• Convulsiile: uleiurile esențiale ale 11 plante, între care cel de pennyroyal, sunt convulsivante puternice, din cauza unor cetone monoterpenice reactive, între care pulegona.²⁷
• Fierul: ceaiul scade absorbția fierului din masă. Cine are anemie sau deficit de fier nu bea ceaiuri din plante odată cu masa.²⁰
• Dacă s-a înghițit ulei: se sună imediat la 112. Intoxicația cu ulei se tratează în spital, nu acasă.

Agenția Europeană a Medicamentului nu a stabilit nicio doză de ceai de busuiocul cerbilor, pentru că nu are monografie pentru plantă.⁸

Ce spune legea

În România, genul Mentha, trecut în Ordinul nr. 244/2005 ca „Mentha spp.”, este pe Lista nr. 3, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Busuiocul cerbilor nu este pe Lista nr. 1, a plantelor periculoase pentru consumul uman.⁹

Agenția Europeană a Medicamentului nu are monografie pentru busuiocul cerbilor.⁸ În 2005 a notat că nici Farmacopeea Europeană nu are o monografie pentru plantă sau pentru uleiul ei.²¹ Pentru medicamentele care conțin pulegonă și mentofuran, declarația publică din 2016 fixează limitele de mai sus, iar firmele trebuiau să le respecte în cel mult doi ani de la publicare.³

În alimente și în băuturi aromatizate, pulegona și mentofuranul au limite stabilite prin reglementările europene și nu se adaugă ca substanțe pure.³ Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru busuiocul cerbilor.²⁸

Faptul că o plantă nu e pe Lista nr. 1 nu înseamnă că e sigură. Ordinul stabilește ce se poate vinde și cum, nu cât de sigură e o plantă pentru fiecare om.

Busuiocul cerbilor de-a lungul timpului

Planta e veche în cultura europeană. Cuvântul latin pulegium, sau puleium, apare la Pliniu cel Bătrân, la Cicero și la Columella.¹⁸ Pe la 1600, desenatori din Praga și din Delft au pictat-o într-un album comandat de împăratul Rudolf al II-lea, cu numele în patru limbi.¹² În 1823, Flora Danica i-a dedicat planșa 1755.¹³

În medicina populară, planta a fost socotită stomahică și stimulentă.⁶ În China, unde se cultivă, e sursă de ulei folosit la săpunuri și la mentol sintetic, iar planta se folosea pentru colici cu gaze și pentru stomac.¹ Cărțile românești de fitoterapie o descriau pentru stomac și pentru căile respiratorii și, pe cale externă, pentru răni și afecțiuni ale pielii.⁵

Literatura medicală modernă o cunoaște mai ales din cazurile de intoxicație. În 1955, revista The Lancet publica un caz mortal de intoxicație cu pennyroyal.²⁹ În 1979, JAMA descria intoxicația cu ulei și afectarea ficatului,³⁰ iar în 1980 a publicat trei cazuri de intoxicație gravă după folosirea uleiului ca să provoace avortul.²⁵ În 1996, un studiu a raportat primele date cantitative despre pulegonă și metaboliții ei la oameni, în patru cazuri de ingestie.²² Declarațiile Agenției Europene a Medicamentului despre pulegonă datează din 2005, iar versiunea revizuită, din 2016.^{21, 3}

Întrebări frecvente

Referințe

1. Wu Z.Y., Raven P.H. (ed.). Mentha Linnaeus, în Flora of China, vol. 17 (Lamiaceae), Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 1994, efloras.org.
2. Hedge I.C. Mentha pulegium L., în Flora of Pakistan, familia Labiatae, p. 257, efloras.org.
3. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Public statement on the use of herbal medicinal products containing pulegone and menthofuran, EMA/HMPC/138386/2005 Rev. 1, 12 iulie 2016.
4. Amtaghri S., Slaoui M., Eddouks M. Mentha pulegium: a plant with several medicinal properties. Endocrine, Metabolic & Immune Disorders: Drug Targets, 2024, 24(3):302-320.
5. Pop M., Bojor O. Fitoterapia în folosul tuturor. Editura Medicală, 2010.
6. dexonline.ro, articolele „busuiocul-cerbilor”, „busuioc”, „apărătoare”, „polei”, „izmă”, „izma-broaștei” și „pulegium”, după DEX ’09, MDA2, DER, DAR, CADE, DFL, dicționarul de sinonime (M. și L. Seche, 2002), Scriban (1939) și Șăineanu.
7. Caputo L., Cornara L., Raimondo F.M. și colab. Mentha pulegium L.: a plant underestimated for its toxicity to be recovered from the perspective of the circular economy. Molecules, 2021, 26(8):2154.
8. European Medicines Agency. Herbal medicines for human use, lista substanțelor din plante evaluate sau aflate în evaluare la Comitetul pentru medicamente din plante (HMPC), ema.europa.eu, generată pe 23 septembrie 2026.
9. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
10. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Mentha x piperita L., folium, revizia 1, EMA/HMPC/572705/2014, 15 ianuarie 2020.
11. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Mentha x piperita L., aetheroleum, revizia 1, EMA/HMPC/522410/2013, 15 ianuarie 2020.
12. Rijksmuseum, Amsterdam. Polei (Mentha pulegium). Herts Poleije / Pulegium Cervinum / Pouliot, desen în acuarelă, 1596-1610, Anselmus Boëtius de Boodt și Elias Verhulst, album comandat de împăratul Rudolf al II-lea, RP-T-BR-2017-1-10-76, prin Wikimedia Commons.
13. Flora Danica, fascicula 30, planșa 1755, Mentha pulegium L., 1823, Biblioteca Regală din Copenhaga, prin Wikimedia Commons.
14. Bouyahya A., Et-Touys A., Bakri Y. și colab. Chemical composition of Mentha pulegium and Rosmarinus officinalis essential oils and their antileishmanial, antibacterial and antioxidant activities. Microbial Pathogenesis, 2017, 111:41-49.
15. Khonche A., Fallah Huseini H., Abdi H., Mohtashami R., Nabati F., Kianbakht S. Efficacy of Mentha pulegium extract in the treatment of functional dyspepsia: a randomized double-blind placebo-controlled clinical trial. Journal of Ethnopharmacology, 2017, 206:267-273.
16. Rodríguez-Solana R., Esteves E., Mansinhos I. și colab. Influence of elaboration process on chemical, biological, and sensory characteristics of European pennyroyal liqueurs. Journal of the Science of Food and Agriculture, 2021, 101(10):4076-4089.
17. Wiktionary. Articolele pulegium și pennyroyal, en.wiktionary.org.
18. Lewis C.T., Short C. A Latin Dictionary, Clarendon Press, Oxford, 1879, articolul puleium, perseus.tufts.edu.
19. Sudekum M., Poppenga R.H., Raju N., Braselton W.E. Jr. Pennyroyal oil toxicosis in a dog. Journal of the American Veterinary Medical Association, 1992, 200(6):817-818.
20. Hurrell R.F., Reddy M., Cook J.D. Inhibition of non-haem iron absorption in man by polyphenolic-containing beverages. British Journal of Nutrition, 1999, 81(4):289-295.
21. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Public statement on the use of herbal medicinal products containing pulegone and menthofuran, EMEA/HMPC/138386/2005, 23 noiembrie 2005.
22. Anderson I.B., Mullen W.H., Meeker J.E., Khojasteh-Bakht S.C., Oishi S., Nelson S.D., Blanc P.D. Pennyroyal toxicity: measurement of toxic metabolite levels in two cases and review of the literature. Annals of Internal Medicine, 1996, 124(8):726-734.
23. El-Gazar A.A., Emad A.M., Ragab G.M., Rasheed D.M. Mentha pulegium L. (pennyroyal, Lamiaceae) extracts impose abortion or fetal-mediated toxicity in pregnant rats; evidenced by the modulation of pregnancy hormones, miR-520, miR-146a, TIMP-1 and MMP-9 protein expressions, inflammatory state, certain related signaling pathways, and metabolite profiling via UPLC-ESI-TOF-MS. Toxins, 2022, 14(5):347.
24. Bakerink J.A., Gospe S.M. Jr, Dimand R.J., Eldridge M.W. Multiple organ failure after ingestion of pennyroyal oil from herbal tea in two infants. Pediatrics, 1996, 98(5):944-947.
25. Gold J., Cates W. Jr. Herbal abortifacients. JAMA, 1980, 243(13):1365-1366.
26. Ciganda C., Laborde A. Herbal infusions used for induced abortion. Journal of Toxicology: Clinical Toxicology, 2003, 41(3):235-239.
27. Burkhard P.R., Burkhardt K., Haenggeli C.A., Landis T. Plant-induced seizures: reappearance of an old problem. Journal of Neurology, 1999, 246(8):667-670.
28. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
29. Vallance W.B. Pennyroyal poisoning: a fatal case. The Lancet, 1955, 269(6895):850-851.
30. Sullivan J.B. Jr, Rumack B.H., Thomas H. Jr, Peterson R.G., Bryson P. Pennyroyal oil poisoning and hepatotoxicity. JAMA, 1979, 242(26):2873-2874.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Pentru busuiocul cerbilor nu există monografie europeană, iar uleiul lui nu se ia niciodată pe cale internă. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli. Dacă ai înghițit ulei de busuiocul cerbilor sau ai o reacție după un ceai din această plantă, sună la 112.