Cicoare (Cichorium intybus): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Cicoarea (Cichorium intybus) e planta cu flori albastre de pe marginea drumurilor, cu o rădăcină groasă care, prăjită și măcinată, se bea ca înlocuitor de cafea. Din rădăcină se extrage și inulina, o fibră folosită în alimente. Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște rădăcina, pe baza utilizării tradiționale, pentru tulburările digestive ușoare și pentru pierderea temporară a poftei de mâncare. Pentru părțile aeriene, din care e făcut ceaiul nostru, nu există monografie europeană. Mai jos afli cum o recunoști, prin ce se deosebește de andive, ce conține, ce spun studiile și cum se folosește.

Ce este cicoarea

Cicoarea e o plantă perenă din familia Asteraceae, cu rădăcină pivotantă groasă și cu tulpină dreaptă, de obicei una singură, ramificată. Ajunge la 40-110 cm înălțime.^{1, 2} Genul Cichorium are șase specii, după raportul european, iar Flora of China numără circa șapte.^{1, 2}

Numele latin are o origine discutată. Raportul european îl explică prin greacă: Cichorium ar veni de la un cuvânt pentru „câmp”, adică de la locurile unde crește planta, iar intybus de la „tăiat”, din cauza frunzelor, și de la un cuvânt latin pentru „tub”, din cauza tulpinii goale pe dinăuntru. Flora of North America îl socotește, în schimb, un nume arab vechi.^{2, 3} Cuvântul românesc „cicoare” vine din latină, prin cichoria, și e atestat în dicționare încă din secolul al XVII-lea, la Dosoftei.⁴

Din magazinul Hypericum: Ceai Cicoare vrac.

Cum arată cicoarea

Cicoarea se recunoaște după florile ei albastre, cu marginea franjurată, așezate pe tulpini subțiri și ramificate, și după rădăcina groasă, pivotantă. Florile sunt de obicei albastre, rar roz sau albe.^{1, 3}

Cum o recunoști

• Rădăcina: pivotantă, cărnoasă, lungă de până la 75 cm. Sucul ei lăptos conține lactonele amare.²
• Tulpina: dreaptă, de obicei una singură, cu ramuri care pornesc oblic în sus.¹
• Frunzele de la bază: în rozetă, alungite, de 15-34 cm lungime și 2-4 cm lățime, cu marginea dințată și cu 3-6 perechi de lobi triunghiulari. Cele de pe tulpină sunt mai mici, mai puțin crestate, și cuprind tulpina cu baza.¹
• Capitulele: au involucrul cilindric, de 0,9-1,4 cm, și 15-20 de flori. Stau câte unul sau câteva, la subsuoara frunzelor și în vârful ramurilor, sesile sau pe un cotor gros, puțin umflat spre vârf.¹
• Florile: albastre, rar roz sau albe. Pigmenții din flori sunt antociani: cianidină, delfinidină și petunidină.^{1, 5}
• Fructul: o achenă brună, de 2-3 mm, cu o coroniță mică de solzi albi în vârf, de 0,2-0,3 mm.¹
• Înflorirea: lungă. Flora of China o dă din mai până în octombrie.¹

Unde crește cicoarea

Cicoarea e originară din Europa, nordul Africii și Asia, iar în România crește spontan.^{3, 6} Omul a dus-o apoi în America, în Africa de Sud și în Australia.^{3, 6} În America de Nord, de exemplu, crește azi în Canada și în multe state americane, în locuri deranjate de om, până la 1.500 m altitudine.³

În China, Flora of China o descrie pe lângă ape, pe terenuri virane de lângă țărm, pe pante și pe lângă șanțuri, în zone joase.¹ În multe părți ale lumii a scăpat din cultură și crește ca buruiană.¹ La noi, un exemplu din Dicționarul limbii române literare contemporane o pune pe marginea drumului, cu florile „închise de căldură”.⁴ Ca plantă medicinală, se cultivă sau se culege pentru rădăcină.⁷

Cicoare, andive și radicchio

Din cicoare s-au făcut, de-a lungul timpului, mai multe plante de cultură. Raportul european spune că membri ai speciei se cultivă în Europa pentru frunze de salată, pentru chicons, adică muguri albiți, sau pentru rădăcini, care se prăjesc, se macină și se folosesc ca înlocuitor de cafea sau ca adaos la ea.² Un review din 2013 le împarte în patru grupe, după folosire.⁵

Sursa: Street și colab., 2013.⁵

Chiconii se fac din rădăcini scoase la sfârșitul primului an de creștere și forțate.⁵ Cuvântul „andivă” încurcă lucrurile. În DEX ’09, andiva e Cichorium endivia, numită și „cicoare de grădină”, dar Dicționarul gastronomic explicativ spune că andivele albe se obțin din rădăcina de cicoare, Cichorium intybus, ținută la întuneric.⁴ Andiva propriu-zisă se deosebește de cicoare, după Flora of North America, prin flori violete și printr-un puf de solzi mai lung la fruct, de 0,6 mm sau mai mult, față de cel mult 0,2 mm la cicoare.³

Denumiri populare și nume în alte limbi

În română, planta se numește cicoare. Dicționarele dau și variante ale cuvântului: cicoară, cicorie, țicorie și ciucoare. Cuvântul are și alte sensuri. Regional, „cicoare-de-grădină” e andiva, „cicoare-de-iarnă” e odoleanul, iar cicoare se mai spune și păpădiei. Același cuvânt, cicoare, e și numele unei insecte, cicada.⁴

Surse: dexonline, pentru română; GBIF și monografia Agenției Europene a Medicamentului, pentru celelalte limbi.^{4, 6, 8}

Ce parte se folosește

Părțile cicoarei se folosesc diferit, iar diferența contează. Monografia europeană privește rădăcina, nu părțile aeriene din care e făcut ceaiul nostru.

• Rădăcina: are monografie europeană, sub numele Cichorii intybi radix, ca rădăcină mărunțită pentru ceai, ca infuzie sau decoct.⁸
• Părțile aeriene: o monografie a Comisiei E germane descrie iarba, partea de deasupra pământului, și/sau rădăcina pentru dispepsie și lipsa poftei de mâncare, cu o doză medie de 3 g pe zi. Agenția Europeană a socotit însă datele pentru frunze și iarbă insuficiente pentru o monografie proprie.²
• Florile: în uz tradițional, Cichorii flos se folosește ca tonic și pentru pofta de mâncare. Nu au monografie europeană.⁵
• Rădăcina prăjită: se macină și se folosește ca înlocuitor de cafea sau ca adaos la ea. E un aliment, nu un medicament.^{2, 3}
• Inulina: se extrage din rădăcină și se folosește în alimente și în suplimente.⁵

7 lucruri surprinzătoare despre cicoare

1. Cicoare e și o insectă. În DEX, cuvântul are un al doilea sens: cicada (Cicada orni), cu aripi străvezii și țârâit puternic, numită regional și greier-de-toamnă. Numele ei vine din latinescul cicala, nu de la plantă.⁴
2. Albastrul ei a intrat în literatură. Dicționarul limbii române literare contemporane notează că „cicoare” se folosește adesea ca termen de comparație pentru albastru, în special pentru ochi, și dă exemple de la Coșbuc, Sadoveanu și Macedonski.⁴
3. Cafeaua de cicoare nu are cofeină. Rădăcina prăjită și măcinată se bea în loc de cafea sau amestecată cu cafea.^{2, 3} Autorii unui studiu clinic o descriu ca o cafea de cicoare fără cofeină, spre deosebire de cafeaua obișnuită, care are circa 1-2% cofeină.^{9, 10}
4. Un singur medicament cu rădăcină de cicoare ca unic ingredient e înregistrat în Uniunea Europeană. La revizuirea din 2021-2022, Agenția a găsit doar un ceai din Polonia, cu primul certificat de înregistrare din 1992, pe baza unei legi poloneze din 1987.¹¹
5. Andivele albe cresc din rădăcini ținute la întuneric. Chiconul, lăstarul alb pe care îl cumperi de la raionul de legume, se obține din rădăcini de cicoare scoase la sfârșitul primului an și forțate.^{4, 5}
6. Se cultivă special pentru inulină. În anii 1970 s-a aflat că rădăcina poate avea până la 40% inulină, iar de atunci s-au creat soiuri noi. În cultură, conținutul de inulină e în medie de 15% din greutatea rădăcinii proaspete.⁵
7. Se cultivă de pe vremea Egiptului antic. Autorii unui review din 2013 scriu că egiptenii antici o cultivau ca plantă medicinală și ca legumă.⁵

Ce conține cicoarea

Rădăcina de cicoare conține în primul rând inulină, o fibră solubilă, și lactone amare, care îi dau gustul. În flori sunt antociani, în frunze acizi fenolici și flavonoide, iar în tulpină cumarine.^{2, 5}

Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, raportul de evaluare din 2013; Street și colab., 2013; Harshitha și colab., 2025.^{2, 5, 10}

Cifrele descriu planta, nu cana de ceai. Rădăcina de cicoare nu e descrisă în Farmacopeea Europeană.²

Cicoare sau inulină?

Inulina nu e altă plantă, ci o fibră din rădăcina de cicoare. E o fibră care nu se digeră, clasificată ca prebiotic: hrană pentru anumite bacterii din intestin.¹² Cicoarea e una dintre cele mai importante surse de inulină, pentru că are o rădăcină mare și bogată în ea.⁵

• În rădăcină: în medie 15% din greutatea proaspătă, în cultură.⁵
• În extractul industrial: „inulina nativă de cicoare” e un amestec nefracționat de monozaharide (sub 10%), dizaharide și fructani de tip inulină, cu grad mediu de polimerizare de cel puțin 9.¹³
• În mențiunea europeană: „inulina de cicoare contribuie la funcția intestinală normală prin creșterea frecvenței scaunelor”, dar numai la alimente care dau cel puțin 12 g de inulină nativă de cicoare pe zi.¹³
• În ceai: monografia europeană descrie 2-4 g de rădăcină mărunțită pe zi.⁸ Chiar dacă rădăcina ar fi inulină 100%, 2-4 g nu ajung la 12 g.

Mențiunea europeană se referă la 12 g de inulină pe zi, nu la ceaiul de cicoare. Pe o etichetă contează forma: ceaiul din rădăcină, rădăcina prăjită și un extract de inulină sunt lucruri diferite.¹³

Ce spun studiile

Despre cicoare s-au scris multe lucrări, dar puține la oameni. Raportul european a găsit doar două studii clinice cu rădăcină, ambele de tip pilot, și le-a socotit insuficiente pentru o utilizare bine stabilită.² Pentru părțile aeriene, din care e făcut ceaiul nostru, a găsit doar două surse care le descriu folosite singure, niciuna cu o doză sau o indicație clară.²

Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, 2013; Regulamentul (UE) 2015/2314; Micka și colab., 2017; Nagy și colab., 2023.^{2, 13, 14, 15}

Digestia și pofta de mâncare

Recunoașterea europeană pentru digestie și pofta de mâncare se sprijină pe folosirea îndelungată, nu pe studii clinice. Comitetul a ținut cont de utilizarea bine documentată în cărți de specialitate, începând cu Madaus, în 1938, de faptul că rădăcina conține substanțe amare, care pot stimula pofta de mâncare, și de un studiu pe șobolani, în care un extract apos din rădăcină prăjită a crescut secreția de bilă.^{2, 7} Cele două studii clinice găsite nu au privit digestia.

Într-unul, 27 de voluntari sănătoși au băut zilnic 300 ml de cafea de cicoare, timp de o săptămână. Viscozitatea sângelui a scăzut, dar efectele asupra agregării trombocitelor au variat.^{2, 9} În celălalt, un studiu de fază 1 cu extract de rădăcină nespecificat, 40 de pacienți cu artroză au luat 600, 1.200 sau 1.800 mg pe zi, timp de o lună. În grupul cu doza cea mai mare, 9 din 10 pacienți au avut o ameliorare de cel puțin 20% față de 4 din 8 la placebo, o diferență care nu a ajuns la semnificație statistică (p = 0,06).²

Inulina și funcția intestinală

Studiile cu inulină de cicoare, în grame și nu în ceai, au rezultate mixte. În cel din 2017, 44 de voluntari cu constipație au luat pe rând, câte patru săptămâni, 3 × 4 g de inulină și maltodextrină, ca placebo. Scaunele au fost mai frecvente cu inulină, 4,0 pe săptămână, față de 3,0 la placebo (mediane, p = 0,038).¹⁴ În două studii mici cu 10 g pe zi, timp de cinci săptămâni, unul (10 voluntari) a arătat 4,9 scaune pe săptămână cu inulină, față de 3,6 la placebo, iar celălalt (20 de voluntari) nu a găsit o diferență semnificativă. În grupul comun al celor 16 voluntari cu frecvență mică, scaunele au crescut de la 4,1 la 5,0 pe săptămână.¹⁶

La 12 bărbați sănătoși, 20 g de inulină pe zi, trei săptămâni, nu au crescut greutatea scaunelor și nu au accelerat tranzitul, dar au crescut flatulența.¹² O meta-analiză din 2023 a găsit că 3-20 g pe zi de inulină de cicoare au crescut numărul de bifidobacterii din intestin, iar funcția intestinală s-a îmbunătățit la persoanele sănătoase.¹⁵ Printre autorii studiului din 2017 și ai sintezei din 2024 sunt angajați ai producătorului de inulină BENEO.^{14, 17}

Inulina și greutatea

O sinteză din 2024, cu 32 de studii randomizate, a găsit că inulina de cicoare a scăzut greutatea în medie cu 0,97 kg față de placebo, iar circumferința taliei cu 1,03 cm. E o diferență mică. Sinteza privește inulina ca supliment, nu ceaiul de cicoare.¹⁷

În laborator și pe animale

Pe șobolani cu ficatul afectat de substanțe toxice, extracte din semințe și din rădăcini, date prin injecție, au scăzut enzimele ficatului. La animale au apărut efecte și asupra glicemiei și colesterolului, dar numai la doze foarte mari.² O sinteză din 2021 despre cicoare și diabet a găsit doar 23 de studii, 3 la oameni și 20 pe animale. În două dintre studiile la oameni, cicoarea nu a avut efect asupra glicemiei.¹⁸ Rezultatele de laborator nu arată ce se întâmplă la oameni.

Ceaiul de cicoare nu tratează boli și nu înlocuiește tratamentul prescris de medic.

Precauții și siguranță

În uzul tradițional, raportul european nu a găsit probleme de siguranță: nu au fost raportate reacții adverse grave, iar monografia notează că efecte nedorite nu se cunosc. Datele sunt însă puține. Studiile cu ceai sau cu decoct din rădăcină lipsesc, iar multe teste de toxicitate s-au făcut cu extracte în alcool.^{2, 8}

• Alergia: nu o folosesc cei alergici la cicoare sau la alte plante din familia Asteraceae. În literatură sunt descrise cazuri de alergie și de dermatită de contact, mai ales la cei care o manipulează profesional.^{2, 8}
• Vârsta: nu se recomandă sub 12 ani, din lipsa datelor.⁸
• Sarcina și alăptarea: siguranța nu a fost stabilită, iar monografia nu recomandă folosirea. Într-un studiu mai vechi pe șobolani, un extract din rădăcină, în alcool de 50%, dat în sarcină, a dus la pierderea fetușilor în 24 din 30 de cazuri. Rezultatul nu se poate aplica direct ceaiului.^{2, 8}
• Fertilitatea: monografia nu are date. La șoareci, 8,7 g/kg de cafea de cicoare au afectat tuburile seminifere, iar 4,35 g/kg nu. Raportul european consideră puțin probabil ca ceaiul să aibă același efect.^{2, 8}
• Durata: dacă neplăcerile durează mai mult de 2 săptămâni sau se agravează, e nevoie de medic.⁸
• Medicamentele: monografia nu raportează interacțiuni. Într-un studiu pe porci, rădăcina uscată dată 16 zile a crescut activitatea unor enzime ale ficatului care prelucrează medicamente (CYP1A2 și 2A). Nu se știe ce înseamnă asta la oameni. Cine ia medicamente întreabă medicul sau farmacistul.^{2, 8}
• Inulina: în cantități mari poate produce gaze. La 20 g pe zi, flatulența a crescut semnificativ.¹²

Ce spune legea

În Uniunea Europeană, rădăcina de cicoare are din 2013 o monografie a Agenției Europene a Medicamentului, de utilizare tradițională. Ea acoperă ameliorarea simptomelor tulburărilor digestive ușoare, precum senzația de plenitudine, balonarea și digestia lentă, și pierderea temporară a poftei de mâncare, și se sprijină pe folosirea îndelungată, nu pe studii clinice.^{7, 8} Revizuirea din 2021-2022 a lăsat monografia neschimbată: cele 124 de referințe noi nu au justificat o modificare.¹¹ Pentru frunze și pentru iarbă, raportul din 2013 a socotit datele insuficiente pentru o monografie.²

Inulina de cicoare are o mențiune de sănătate autorizată în Uniunea Europeană, în vigoare din 1 ianuarie 2016: contribuie la funcția intestinală normală prin creșterea frecvenței scaunelor, cu condiția unui aport de 12 g pe zi de inulină nativă de cicoare. În primii cinci ani, mențiunea a fost rezervată unui singur solicitant. Ea se referă la inulină, nu la ceaiul de cicoare.¹³

În România, cicoarea (Cichorium intybus) e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Nu e pe lista plantelor periculoase.¹⁹

Cicoarea de-a lungul timpului

Cicoarea are o istorie lungă. Autorii unui review din 2013 scriu că egiptenii antici o cultivau ca plantă medicinală și ca legumă.⁵ Folosirea ceaiului din rădăcină pentru digestie și pierderea poftei de mâncare e documentată din 1938, la Madaus, iar monografia germană a Comisiei E a descris iarba și rădăcina pentru aceleași scopuri.²

În Franța, rădăcina e inclusă într-un ghid pentru producători din 1990, iar farmacopeea franceză și cea italiană au descris un amestec de frunze și rădăcini. În Cehia, o monografie din 1993 a înlocuit un standard din 1967.² În Polonia, un ceai din rădăcină e înregistrat din 1992, pe baza unei legi din 1987.¹¹

La noi, cuvântul cicoare apare în dicționare încă de la Dosoftei, în secolul al XVII-lea. Într-o culegere de datini din 1903, citată de dicționarul CADE, se fierbe ciucoare, forma populară a cuvântului, pentru a fi pusă la cafea.⁴ În sursele etnobotanice românești din 1860-1970, cicoarea e pomenită printre plantele din medicina populară pentru copii.²⁰

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu cicoare

Până aici ai citit despre cicoare. De aici încolo, despre produsele noastre. Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște rădăcina de cicoare, pe baza utilizării tradiționale, pentru ameliorarea tulburărilor digestive ușoare și a pierderii temporare a poftei de mâncare.^{7, 8} Ceaiul nostru e din părți aeriene, nu din rădăcină, așa că monografia nu se aplică lui. Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli.

Ceai Cicoare vrac

• Părți aeriene de cicoare (Cichorium intybus), recoltate manual din flora spontană, în iulie-august, la începutul înfloririi
• Vrac, 20 g
• Pe etichetă: infuzie, 2 lingurițe la 200 ml de apă fierbinte, 10-15 minute sub capac, 1-2 căni pe zi; sau decoct, 1-2 lingurițe la 250 ml de apă, fiert 5-10 minute, 2-3 căni pe zi
• Monografia europeană, pentru rădăcină, descrie 2-4 g la 250 ml de apă clocotită, ca infuzie, sau la 250 ml de apă, ca decoct, o dată pe zi⁸

8,56 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Tot cu cicoare: capsule cu extract din rădăcină

Nu avem ceai din rădăcină de cicoare. Un extract din rădăcină, standardizat la minimum 90% inulină, se găsește în Capsulele Longevibiotic, alături de șapte tulpini de bacterii. Pe etichetă, cele trei capsule dintr-o zi conțin 867 mg de inulină, față de cei 12 g din mențiunea europeană.¹³ Monografia europeană se referă la rădăcina mărunțită pentru ceai, nu la extracte.⁸ În alte produse ale noastre, cicoarea e una dintre multele plante dintr-un amestec, iar pentru amestecuri nu există monografie europeană.

Adăugați la lista de dorințe

Capsule Longevibiotic

79,99 lei

Adaugă în coș

Aceeași folosire, altă plantă

Pentru pierderea temporară a poftei de mâncare și pentru tulburările digestive ușoare, Agenția Europeană a Medicamentului are monografii de utilizare tradițională și pentru iarba de țintaură și pentru iarba de coada-șoricelului. Pentru dispepsia cu senzație de plenitudine, balonare și flatulență, are una și pentru frunza de anghinare.^{21, 22, 23} Țintaura nu se folosește în ulcer peptic, iar anghinarea nu se ia la pietre la fiere sau la boli ale căilor biliare ori ale ficatului. Coada-șoricelului și anghinarea, ca și cicoarea, sunt din familia Asteraceae și nu sunt pentru cei alergici la aceste plante.^{21, 22, 23}

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Tintaura vrac

8,56 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Coada Soricelului vrac

9,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Anghinare vrac

9,99 lei

Adaugă în coș

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește	De reținut
Ceai Cicoare, vrac	Infuzie: 2 lingurițe la 200 ml de apă fierbinte, 10-15 minute sub capac, 1-2 căni pe zi; decoct: 1-2 lingurițe la 250 ml de apă, fiert 5-10 minute, 2-3 căni pe zi	Din părți aeriene; monografia europeană, pentru rădăcină: 2-4 g la 250 ml, o dată pe zi; pe etichetă, pauză de o săptămână la fiecare 3 săptămâni de folosire neîntreruptă
Capsule Longevibiotic	Pe etichetă, pentru adulți: 3 capsule pe zi, câte una după fiecare masă, cu suficient lichid, în cure prelungite	Extract din rădăcină, 321,2 mg pe capsulă, cu minimum 90% inulină, și 7 tulpini de bacterii; nu se asociază cu alcool sau cu băuturi fierbinți
Ceai Țintaură, vrac	1 lingură de plantă la 250 ml de apă fierbinte, lăsată acoperită câteva minute și strecurată; 2 căni pe zi, înaintea meselor principale	Monografia: 1-4 g la 200 ml, de până la 4 ori pe zi, doar adulți; nu în ulcer peptic
Ceai Coada-șoricelului, vrac	1-2 lingurițe la 200 ml de apă clocotită, acoperit, apoi strecurat; 2-3 căni pe zi, între mesele principale	Monografia: 1,5-4 g la 150-250 ml, de 3-4 ori pe zi, între mese; nu sub 12 ani
Ceai Anghinare, vrac	1-2 lingurițe la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac, apoi strecurat; 2 căni pe zi, cu 30 de minute înainte de mesele principale	Monografia: 1,5 g la 150 ml, de 4 ori pe zi, sau 3 g la 150 ml, de 1-2 ori pe zi; nu la pietre la fiere

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor, pentru uz intern. Monografia de cicoare se referă doar la rădăcină, la adolescenți, adulți și vârstnici, și nu o recomandă sub 12 ani, în sarcină și în alăptare. Dacă neplăcerile durează peste 2 săptămâni sau se agravează, e nevoie de medic.^{8, 21, 22, 23}

Întrebări frecvente

Referințe

1. Zhu S., Kilian N. Cichorium Linnaeus și Cichorium intybus Linnaeus, în Flora of China, vol. 20-21, Science Press și Missouri Botanical Garden Press, 2011, efloras.org.
2. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Assessment report on Cichorium intybus L., radix, EMA/HMPC/113041/2010, 15 ianuarie 2013.
3. Strother J.L. Cichorium și Cichorium intybus, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 19, Oxford University Press, 2006, efloras.org.
4. dexonline.ro, articolele „cicoare”, „andivă” și „păpădie”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a), Dicționarul limbii române literare contemporane (1955-1957), Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească” (1926-1931), dicționarul lui Scriban, Dicționarul etimologic român, Dicționarul gastronomic explicativ (A.M. Gal, 2003) și Dicționarul de sinonime.
5. Street R.A., Sidana J., Prinsloo G. Cichorium intybus: traditional uses, phytochemistry, pharmacology, and toxicology. Evidence-Based Complementary and Alternative Medicine, 2013, 2013:579319.
6. GBIF Secretariat. Cichorium intybus L., GBIF Backbone Taxonomy: distribuție (după Cichorieae Systematics Portal) și nume comune, gbif.org, consultat în octombrie 2026.
7. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Herbal medicine: summary for the public. Chicory root, EMA/HMPC/286842/2013, 12 iulie 2013.
8. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Cichorium intybus L., radix, EMA/HMPC/121816/2010, adoptată pe 15 ianuarie 2013.
9. Schumacher E., Vigh E., Molnár V. și colab. Thrombosis preventive potential of chicory coffee consumption: a clinical study. Phytotherapy Research, 2011, 25(5):744-748.
10. Harshitha M.N., Sirisha K.L., Shafia S., Murthy P.S. Coffee and chicory blend: properties, nutrition, and health implications. Journal of Food Science and Technology, 2025, 62(7):1213-1227.
11. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Addendum to Assessment report on Cichorium intybus L., radix, EMA/HMPC/639126/2021, 26 ianuarie 2022.
12. Slavin J., Feirtag J. Chicory inulin does not increase stool weight or speed up intestinal transit time in healthy male subjects. Food & Function, 2011, 2(1):72-77.
13. Regulamentul (UE) 2015/2314 al Comisiei din 7 decembrie 2015 de autorizare a unei mențiuni de sănătate înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor, și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 432/2012.
14. Micka A., Siepelmeyer A., Holz A., Theis S., Schön C. Effect of consumption of chicory inulin on bowel function in healthy subjects with constipation: a randomized, double-blind, placebo-controlled trial. International Journal of Food Sciences and Nutrition, 2017, 68(1):82-89.
15. Nagy D.U., Sándor-Bajusz K.A., Bódy B. și colab. Effect of chicory-derived inulin-type fructans on abundance of Bifidobacterium and on bowel function: a systematic review with meta-analyses. Critical Reviews in Food Science and Nutrition, 2023, 63(33):12018-12035.
16. Watson A.W., Houghton D., Avery P.J. și colab. Changes in stool frequency following chicory inulin consumption, and effects on stool consistency, quality of life and composition of gut microbiota. Food Hydrocolloids, 2019, 96:688-698.
17. Reimer R.A., Theis S., Zanzer Y.C. The effects of chicory inulin-type fructans supplementation on weight management outcomes: systematic review, meta-analysis, and meta-regression of randomized controlled trials. The American Journal of Clinical Nutrition, 2024, 120(5):1245-1258.
18. Nasimi Doost Azgomi R., Karimi A., Tutunchi H., Moini Jazani A. A comprehensive mechanistic and therapeutic insight into the effect of chicory (Cichorium intybus) supplementation in diabetes mellitus: a systematic review of literature. International Journal of Clinical Practice, 2021, 75(12):e14945.
19. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
20. Petran M., Dragoș D., Gilca M. Historical ethnobotanical review of medicinal plants used to treat children diseases in Romania (1860s-1970s). Journal of Ethnobiology and Ethnomedicine, 2020, 16:15.
21. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Centaurium erythraea Rafn. s.l., herba, EMA/HMPC/277493/2015, adoptată pe 24 noiembrie 2015.
22. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Achillea millefolium L., herba, revizia 1, EMA/HMPC/376416/2019, adoptată pe 23 septembrie 2020.
23. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Cynara cardunculus L. (syn. Cynara scolymus L.), folium, EMA/HMPC/194014/2017, adoptată pe 27 martie 2018.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai alergie la plantele din familia Asteraceae, urmezi un tratament sau ești însărcinată, discută cu medicul înainte de a folosi cicoare.