Cimbru (Thymus vulgaris): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Cimbrul (Thymus vulgaris) e un subarbust mic și foarte aromat, din familia Lamiaceae, cu frunze mărunte și flori mici, albe sau roz. Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște iarba de cimbru, adică frunzele și florile lui, pe baza utilizării tradiționale, pentru tusea productivă asociată răcelii. În română, cuvântul „cimbru” poate însemna însă trei plante diferite, așa că mai jos afli și prin ce se deosebește de cimbrișor și de cimbrul de grădină, ce conține, ce spun studiile și cum se folosește.

Ce este cimbrul

Cimbrul e un subarbust aromat și peren, înalt de 10-40 cm, din familia Lamiaceae. E originar din vestul bazinului mediteranean.¹ Dicționarul gastronomic explicativ îl descrie ca pe o plantă cultivată în țările mediteraneene și cunoscută la noi doar ca plantă de cultură.²

Genul Thymus are sute de specii: 300-400 după Flora of China, peste 500 după o sinteză din 2020.^{3, 1} În farmacopee, „iarba de cimbru” vine din Thymus vulgaris, din Thymus zygis, o specie înrudită, sau dintr-un amestec al lor.⁴

Numele genului vine din greacă, după sinteza din 2020, dintr-un verb care înseamnă „a parfuma”, aluzie la mirosul puternic și plăcut al plantei.¹ Numele românesc „cimbru” e mai încurcat, pentru că dicționarele îl dau și altor plante, cum vezi mai jos.²

Din magazinul Hypericum: Ulei esential de Cimbru 10ml.

Cum arată cimbrul

Cimbrul e un tufiș mic și des, cu multe ramuri drepte și lemnoase, brune sau acoperite de un puf alb. Frunzele sunt înguste și foarte mici, iar florile apar la vârful ramurilor. Mirosul e puternic și plăcut.¹

Cum îl recunoști

• Talia: un tufiș de 10-40 cm, cu ramuri numeroase, lemnoase, drepte și dese.¹
• Frunzele: liniare sau alungite, de 3-8 mm, cu codița sau marginea cu perișori și albicioase pe dos.¹
• Florile: mici, grupate la vârful ramurilor.¹ La genul Thymus, caliciul e tubular, cu 10-13 nervuri, în două buze, corola are tot două buze, iar staminele sunt patru.³
• Fructul: brun, se desface în patru nucule netede.^{1, 3}
• Mirosul: intens și plăcut, de unde și numele genului.¹

Unde crește cimbrul

Cimbrul crește în sălbăticie în vestul bazinului mediteranean, pe soluri uscate și însorite. Preferă solurile calcaroase sau argiloase și mai rar pe cele silicioase, de la nivelul mării până la 1.800 m altitudine.¹

Rezistă la ger și la secetă, dar nu suportă apa stătută și umezeala în exces.¹

Cimbru, cimbrișor sau cimbru de grădină?

În limba română, cuvântul „cimbru” se leagă de trei plante, iar dicționarele nu se pun de acord între ele. Dicționarul gastronomic explicativ le desparte clar: cimbrul-de-grădină e Satureja hortensis, cimbrul adevărat sau lămâioara e Thymus vulgaris, iar cimbrul-de-câmp sau cimbrișorul e Thymus serpyllum. DEX ’09 dă însă „cimbru” pentru Satureja hortensis, iar MDA2 dă „cimbru-de-câmp” pentru Thymus vulgaris.²

Sursele etnobotanice românești din anii 1860-1970 despre bolile copiilor pun „cimbru” pentru Thymus vulgaris, „cimbru de grădină” pentru Satureja hortensis și „cimbrișor de câmp” pentru Thymus serpyllum.⁵ Textele Agenției Europene a Medicamentului în română numesc „iarbă de cimbru” specia Thymus vulgaris.⁶ Tabelul arată ce înseamnă fiecare nume în sursele citate.

Surse: dexonline, după DGE, DEX ’09, MDA2 și CADE; Petran și colab., 2020; Agenția Europeană a Medicamentului, rezumatul public pentru iarba de cimbru.^{2, 5, 6}

Cimbrul de grădină nu e o formă de cimbru, ci o plantă din alt gen, Satureja, din aceeași familie.² Tabelul pune alături ce se poate verifica în surse.

Surse: Nieto, 2020; dexonline; Agenția Europeană a Medicamentului, monografiile și lista de plante cu monografii din 23.09.2026; Ordinul nr. 244/2005.^{1, 2, 4, 7, 8, 9}

Cimbrișorul are fișa lui: e o plantă târâtoare, care crește spontan, iar monografia europeană pentru tuse nu îl acoperă.^{2, 8} Pe orice pachet, numele latin arată despre ce plantă e vorba: Thymus vulgaris, Thymus serpyllum sau Satureja hortensis.

Denumiri populare și nume în alte limbi

În română, planta are mai multe nume, iar unele se potrivesc și altor plante, după dicționare. Numele din alte limbi sunt cele din lista monografiei europene.^{2, 4}

Surse: dexonline, pentru română; Agenția Europeană a Medicamentului, monografia din 2013, pentru celelalte limbi.^{2, 4}

Ce parte se folosește

Se folosește iarba de cimbru: frunzele și florile, desprinse de pe tulpinile uscate.¹⁰

• Cât trebuie să conțină: Farmacopeea Europeană cere cel puțin 1,2% ulei volatil, cu cel puțin 40% timol și carvacrol. Planta uscată are până la 2,5% ulei volatil.¹⁰
• Doar un tip de cimbru intră în definiție: cel cu timol. Planta are cel puțin șase chemotipuri, adică variante cu uleiuri de compoziții diferite.¹⁰
• Forme recunoscute de monografie: iarba mărunțită pentru ceai, extractele lichide, moi și uscate și tincturile, în forme lichide sau solide pentru uz oral.⁴
• Uleiul esențial: are monografie separată, cu alte doze și alte precauții, descrise mai jos.⁷

7 lucruri surprinzătoare despre cimbru

1. Cimbrul din farmacopee e doar un tip de cimbru. Planta are cel puțin șase chemotipuri, cu uleiuri de compoziții diferite, iar farmacopeea acceptă doar tipul cu timol.¹⁰
2. Are trei monografii europene. Una pentru iarbă, una pentru uleiul esențial și una pentru combinația dintre iarba de cimbru și rădăcina de primulă.^{4, 7, 11}
3. Rezistă la secetă și la ger, dar nu la umezeală. Nu suportă apa stătută și nici umezeala în exces.¹
4. Un studiu a pus siropul de cimbru față în față cu bromhexina. La 60 de pacienți cu tuse productivă, după 5 zile, nu a ieșit nicio diferență semnificativă între ele, în ameliorarea simptomelor raportată de pacienți. Studiul era însă prea mic și fără grup cu placebo pentru concluzii ferme.¹⁰
5. Timolul nu a ajuns ca atare în sânge. La 12 voluntari sănătoși care au luat o tabletă cu extract de cimbru și primulă, echivalentă cu 1,08 mg de timol, timolul nu s-a găsit nici în sânge, nici în urină. Au apărut derivații lui, sulfatul și glucuronatul de timol, iar sulfatul de timol s-a putut măsura în sânge până la 41 de ore.¹²
6. Apa de gură cu timol nu a bătut apa simplă. Într-o comparație citată de Agenția Europeană a Medicamentului, apa de gură cu timol nu a diferit de apa simplă la sângerarea gingiilor și la placa dentară.¹⁰
7. Cercetătorii îl studiază și pentru conservarea cărnii. Uleiul de cimbru și timolul sunt cercetate ca aditivi naturali care frânează microorganismele nedorite din carne, deși aroma lor puternică și eficiența variabilă fac folosirea dificilă.¹³

Ce conține cimbrul

Iarba de cimbru conține în primul rând ulei volatil, cu timol și carvacrol. Mai conține flavonoide, acizi fenolici, polizaharide și triterpene.¹⁰

Sursa: Agenția Europeană a Medicamentului, raportul de evaluare din 2013, după Czygan și colab., 2004, și Hänsel și colab., 1994.¹⁰

Timolul e un fenol monoterpenic, izomer cu carvacrolul. În uleiul esențial de cimbru poate ajunge între 10 și 64%, de aceea contează tipul de cimbru.¹⁴ Cifrele descriu iarba uscată, nu o ceașcă de ceai anume.

Ce spun studiile

Cimbrul e folosit de mult, dar a fost studiat puțin. Raportul Agenției Europene a Medicamentului din 2013 spune că nu există studii cu placebo pentru preparate cu cimbru ca unic ingredient activ, de aceea toate preparatele se încadrează la utilizare tradițională.¹⁰

Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, 2013; Kemmerich, 2007; Wagner și colab., 2015.^{10, 15, 16}

Tusea asociată răcelii

Studiul randomizat cu cimbru ca unic ingredient activ, citat de Agenție, a comparat un sirop de cimbru cu bromhexina la 60 de pacienți, timp de 5 zile, fără o diferență semnificativă. Era prea mic, fără placebo și cu un preparat prost descris.¹⁰

Combinațiile cu rădăcină de primulă au fost studiate mai bine. La 150 de adulți cu bronșită acută, un amestec de extract lichid de cimbru și tinctură de primulă, 30 de picături de 5 ori pe zi, a scăzut scorul de severitate al bronșitei de la 12,0 la 1,0 puncte, față de scăderea de la 11,7 la 6,5 cu placebo. La sfârșitul tratamentului, fără simptome erau 58,7% dintre cei care au luat amestecul și 5,3% dintre cei cu placebo.¹⁷

Într-un alt studiu, la 361 de adulți cu bronșită acută, o tabletă cu extracte uscate de cimbru și primulă, de trei ori pe zi, timp de 11 zile, a redus accesele de tuse din timpul zilei cu 67,1% în zilele 7-9, față de 51,3% cu placebo.¹⁵

O meta-analiză din 2015 a adunat 34 de studii randomizate, cu 7.083 de pacienți, asupra plantelor pentru tusea din infecțiile căilor respiratorii superioare. Patru dintre ele au testat combinații cu iederă, primulă sau cimbru, iar grupul acesta a ieșit mai bun decât placebo (RR 1,40; interval de încredere 95%: 1,23-1,60).¹⁶

Aceste studii privesc extracte standardizate, de multe ori combinate cu alte plante. Ele nu arată cum se comportă ceaiul din cimbru. De aceea, pentru iarba de cimbru singură, Agenția păstrează doar recunoașterea de utilizare tradițională.¹⁰ Pentru anumite combinații de extracte de cimbru și primulă, o monografie separată acceptă și utilizare bine stabilită, ca expectorant în tusea productivă.¹¹

Un studiu recent, la copii cu astm

La 60 de copii de 5-12 ani cu exacerbare ușoară sau moderată de astm, un sirop din pulbere de cimbru, 20 mg/kg la fiecare 8 ore, timp de o săptămână, adăugat tratamentului obișnuit, a scăzut tusea la efort mai mult decât placeboul (p = 0,042). Respirația șuierătoare și lipsa de aer nu s-au schimbat semnificativ. Autorii îl socotesc cel mult un tratament adjuvant.¹⁸ Astmul se tratează la medic, iar ceaiul de cimbru nu se recomandă sub 12 ani.⁴

În organism și în laborator

După o tabletă cu extract de cimbru și primulă, sulfatul de timol a atins maximul în sânge după aproximativ 2 ore și a avut un timp de înjumătățire de 10,2 ore. În 24 de ore, prin urină s-a eliminat 16,2% din doză.¹²

În eprubetă și pe animale, extractele de cimbru au redus contracțiile mușchilor netezi, la trahee de șobolan și la trahee și intestin de cobai. Au frânat și o tulpină de Candida albicans rezistentă la clotrimazol, au scăzut aderența bacteriei Streptococcus mutans de celulele din obraz și au redus infectivitatea unui virus herpetic în culturi de celule. Agenția notează însă că majoritatea efectelor au apărut la concentrații mai mari decât cele din folosirea tradițională și că datele de laborator pentru indicațiile propuse sunt foarte limitate.¹⁰ Rezultatele de laborator nu arată ce se întâmplă la oameni.

Cimbrul nu tratează bronșita și nu înlocuiește tratamentul prescris de medic.

Precauții și siguranță

Raportul Agenției spune că administrarea orală a preparatelor din iarbă de cimbru poate fi socotită sigură, mai ales la dozele propuse, din cauza folosirii îndelungate. În studiile clinice, reacțiile adverse au fost ușoare.¹⁰ Monografia europeană menționează doar tulburări gastrice, cu frecvență necunoscută.⁴

• Alergia: nu îl folosesc cei alergici la cimbru sau la alte plante din familia Lamiaceae, precum menta, salvia sau busuiocul.^{4, 3}
• Semnele de alarmă: dacă apar lipsa de aer, febră sau spută cu puroi, e nevoie de medic. Dacă simptomele se agravează sau durează mai mult de o săptămână, tot medicul.⁴
• Vârsta: ceaiul din iarbă mărunțită nu se recomandă sub 12 ani, pentru că lipsesc datele. Doar unele extracte lichide au doze pentru copiii de 4-12 ani, iar sub 4 ani nu se recomandă.⁴
• Sarcina și alăptarea: nu se recomandă, din lipsă de date despre siguranță. Nu s-au raportat efecte adverse în folosirea ca medicament în sarcină și alăptare, dar siguranța nu a fost stabilită.^{4, 10}
• Medicamentele: monografia nu menționează interacțiuni. În eprubetă, un extract apos de cimbru a frânat mai multe enzime CYP450, care prelucrează medicamente, dar Agenția nu consideră aceste rezultate relevante pentru folosirea medicinală. Dacă iei medicamente, întreabă medicul sau farmacistul.^{4, 10}
• Alcoolul din tincturi: tincturile și extractele cu alcool nu sunt potrivite pentru cine nu are voie să consume alcool.⁴
• Ce nu se știe: nu s-au făcut teste adecvate de toxicitate asupra reproducerii, de genotoxicitate și de carcinogenitate pentru preparatele din iarbă de cimbru.⁴

Uleiul esențial de cimbru

Uleiul esențial se obține din Thymus vulgaris sau din Thymus zygis și are o monografie europeană separată de cea a ierbii, cu alte doze și alte precauții.⁷ Uleiul esențial nu e același lucru cu ceaiul.

• Ce recunoaște monografia: pe baza utilizării tradiționale, uleiul ca expectorant în tusea asociată răcelii, pentru uz oral, și pentru ameliorarea simptomelor de tuse și răceală, pentru uz pe piele și ca aditiv de baie.⁷
• Doze descrise: pentru uz oral, 0,2-0,25 ml, de 3-5 ori pe zi, doar la adulți și vârstnici; pe piele, în concentrații de până la 10%, de cel mult 3 ori pe zi; ca aditiv de baie, 0,007-0,025 g la litru.⁷ Sunt doze pentru medicamente cu compoziție controlată, nu pentru uleiul de aromaterapie.
• Uz intern: uleiul esențial de aromaterapie se ia pe gură doar sub supravegherea unui fitoterapeut sau farmacist.
• Precauții: uleiul a provocat reacții de hipersensibilitate și, pe piele, iritații. Nu se recomandă sub 18 ani, în sarcină și în alăptare. Nu se aplică pe fața sugarilor și a copiilor sub 2 ani, din cauza riscului de laringospasm. Ca aditiv de baie nu se folosește sub 3 ani.⁷
• Băile calde complete: sunt contraindicate în caz de răni mari, boli acute ale pielii, febră mare, infecții severe, tulburări circulatorii severe și insuficiență cardiacă. În hipertensiune, o baie completă se face cu grijă.⁷

Pe piață, „ulei de cimbru” poate însemna uleiuri din plante diferite. Numele latin de pe etichetă arată ce e în flacon: Thymus vulgaris sau altă specie, cum e Satureja hortensis.²

Ce spune legea

În Uniunea Europeană, iarba de cimbru are monografie a Agenției Europene a Medicamentului, de utilizare tradițională, pentru tusea productivă asociată răcelii. Prima variantă a fost adoptată în 2007, iar cea actuală, pe 12 noiembrie 2013, după prima revizuire sistematică.⁴ Monografia se sprijină pe folosirea îndelungată, cel puțin 30 de ani, din care cel puțin 15 în Uniunea Europeană, nu pe studii clinice.⁶

Uleiul esențial are monografia lui, din 8 iulie 2020, iar combinația dintre iarba de cimbru și rădăcina de primulă, una din 5 aprilie 2016.^{7, 11} Iarba și uleiul au monografii și în Farmacopeea Europeană.^{4, 7} Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru cimbru.¹⁹

În România, genul Thymus e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Pe aceeași listă e și genul Satureja. Cimbrul nu e pe lista plantelor periculoase.⁹

Cimbrul de-a lungul timpului

Extractele și tincturile de cimbru apar de zeci de ani în farmacopeile europene: în cea austriacă, cu o monografie neschimbată cel puțin din 1960, în cea germană, din 1968, în cea cehă, din 1970, și în Farmacopeea britanică a plantelor, din 1973. O referință a Comisiei E germane datează din 1984. Ceaiul din iarbă mărunțită se vinde ca produs medicinal în Austria cel puțin din 1977.¹⁰

Cu mult înainte, cimbrul era desenat în ierbare. O pagină din Flora Danica, tipărită în 1648, îl arată sub numele Thymus, cu trimiteri la autori mai vechi, printre care Bauhin, Dodoens și Clusius. În 1887, atlasul lui Köhler, făcut ca însoțitor al mai multor farmacopei, îl desena cu floarea, staminele, caliciul și semințele detaliate.

La noi, sursele etnobotanice din anii 1860-1970 despre bolile copiilor pomenesc cimbrul (Thymus vulgaris) pentru crampe digestive.⁵

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu cimbru

Până aici ai citit despre cimbru. De aici încolo, despre produsele noastre. Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște iarba de cimbru (Thymus vulgaris sau Thymus zygis), pe baza utilizării tradiționale, pentru tusea productivă asociată răcelii.⁴ Noi nu avem ceai, capsule sau tinctură din Thymus vulgaris. Cimbrul apare la noi doar ca ingredient în amestecuri și în câteva produse cosmetice, iar ceaiul nostru de cimbru e din cimbrișor, o altă specie. Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli.

Ulei de cimbru și alte produse cu cimbru

Ceaiul de cimbrișor (Thymus serpyllum) e descris în fișa cimbrișorului, iar monografia europeană pentru cimbru nu i se aplică.^{4, 8} Uleiul esențial vândut sub numele „de cimbru” are pe etichetă Satureja hortensis, cimbrul de grădină, deci nici monografia europeană pentru uleiul de cimbru nu i se aplică.⁷ Hyper Șampon cu Bicarbonat conține ulei de cimbru (Thymus vulgaris), alături de uleiuri de rozmarin, arbore de ceai și salvie; e un produs cosmetic.

Adăugați la lista de dorințe

Ulei esential de Cimbru 10ml

21,41 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Hyper Sampon cu Bicarbonat 250ml

24,27 lei

Adaugă în coș

Și alte plante pentru tusea asociată răcelii

Agenția Europeană a Medicamentului are monografii de utilizare tradițională și pentru fructul de anason, ca expectorant în tusea asociată răcelii; pentru frunza de pătlagină-îngustă, pentru ameliorarea tusei asociate răcelii; și pentru floarea de lumânărică, pentru durerea de gât asociată cu tusea uscată și cu răceala.^{20, 21, 22}

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Lumanarica vrac

11,41 lei

Adaugă în coș

Fierbinte

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Anason vrac

9,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Patlagina vrac

8,56 lei

Adaugă în coș

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește	De reținut
Ulei esențial de Cimbru, 10 ml	Aromaterapie: 3-5 picături în 30 ml de apă; masaj: 3-5 picături dizolvate în ulei vegetal; inhalații: 2-3 picături în apă fierbinte	Pe etichetă: Satureja hortensis; uz intern doar sub supravegherea unui fitoterapeut sau farmacist
Hyper Șampon cu Bicarbonat	Se aplică pe părul umed, se masează ușor scalpul pentru a forma spumă, apoi se clătește abundent cu apă	Produs cosmetic, pentru uz extern
Ceai Lumânărică, vrac	1 linguriță la 200 ml de apă fierbinte, câteva minute sub capac; 2 căni pe zi	Monografia europeană: 1,5-2 g la 150 ml, de 3-4 ori pe zi; nu sub 12 ani
Ceai Anason, vrac	1-2 lingurițe de fructe la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac; 2-3 căni pe zi	Monografia europeană: 1-3,5 g la 150 ml, de 3 ori pe zi, cel mult 2 săptămâni; nu sub 12 ani
Ceai Pătlagină, vrac	1-2 lingurițe la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac; 2-3 căni pe zi, îndulcite cu miere	Monografia europeană: 1,4-2 g la 150-250 ml, de 2-3 ori pe zi; nu sub 12 ani

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Monografiile europene nu recomandă ceaiurile sub 12 ani și nici în sarcină și alăptare, din lipsă de date. Dacă simptomele durează mai mult de o săptămână sau se agravează, e nevoie de medic.^{4, 22, 20, 21}

Întrebări frecvente

Referințe

1. Nieto G. A review on applications and uses of Thymus in the food industry. Plants, 2020, 9(8):961.
2. dexonline.ro, articolele „cimbru”, „cimbrișor”, „lămâioară”, „timian” și „sărpun”, după DEX ’09, MDA2, CADE și Dicționarul gastronomic explicativ (DGE, A.M. Gal, Editura Gemma Print, 2003).
3. Li X.-W., Hedge I.C. Lamiaceae, în Wu Z.Y., Raven P.H. (ed.), Flora of China, vol. 17, Science Press și Missouri Botanical Garden Press, 1994, p. 50, și genul Thymus, p. 233, efloras.org.
4. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Thymus vulgaris L. and Thymus zygis L., herba, EMA/HMPC/342332/2013, 12 noiembrie 2013.
5. Petran M., Dragoș D., Gilca M. Historical ethnobotanical review of medicinal plants used to treat children diseases in Romania (1860s-1970s). Journal of Ethnobiology and Ethnomedicine, 2020, 16:15.
6. European Medicines Agency. Medicament din plante: rezumat destinat publicului. Iarbă de cimbru, Thymus vulgaris L. și Thymus zygis L., herba, EMA/307113/2016, 20 septembrie 2016.
7. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Thymus vulgaris L., Thymus zygis L., aetheroleum, revizia 1, EMA/HMPC/59032/2017, 8 iulie 2020.
8. European Medicines Agency. Herbal medicines for human use, lista substanțelor vegetale cu monografii, export din 23 septembrie 2026, ema.europa.eu.
9. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
10. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Assessment report on Thymus vulgaris L., Thymus zygis L., herba, EMA/HMPC/342334/2013, 12 noiembrie 2013.
11. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Thymus vulgaris L. or Thymus zygis L., herba and Primula veris L. or Primula elatior (L.) Hill, radix, EMA/HMPC/84990/2015 Corr.1, 5 aprilie 2016.
12. Kohlert C., Schindler G., März R.W. și colab. Systemic availability and pharmacokinetics of thymol in humans. Journal of Clinical Pharmacology, 2002, 42(7):731-737.
13. Posgay M., Greff B., Kapcsándi V., Lakatos E. Effect of Thymus vulgaris L. essential oil and thymol on the microbiological properties of meat and meat products: a review. Heliyon, 2022, 8(10):e10812.
14. Salehi B., Mishra A.P., Shukla I. și colab. Thymol, thyme, and other plant sources: health and potential uses. Phytotherapy Research, 2018, 32(9):1688-1706.
15. Kemmerich B. Evaluation of efficacy and tolerability of a fixed combination of dry extracts of thyme herb and primrose root in adults suffering from acute bronchitis with productive cough. A prospective, double-blind, placebo-controlled multicentre clinical trial. Arzneimittel-Forschung, 2007, 57(9):607-615.
16. Wagner L., Cramer H., Klose P. și colab. Herbal medicine for cough: a systematic review and meta-analysis. Forschende Komplementärmedizin, 2015, 22(6):359-368.
17. Gruenwald J., Graubaum H.J., Busch R. Efficacy and tolerability of a fixed combination of thyme and primrose root in patients with acute bronchitis. A double-blind, randomized, placebo-controlled clinical trial. Arzneimittel-Forschung, 2005, 55(11):669-676.
18. Eskandarpour E., Ahadi A., Jazani A.M. și colab. Thymus vulgaris ameliorates cough in children with asthma exacerbation: a randomized, triple-blind, placebo-controlled clinical trial. Allergologia et Immunopathologia, 2024, 52(1):9-15.
19. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
20. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Pimpinella anisum L., fructus, EMA/HMPC/321184/2012, 12 noiembrie 2013.
21. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Plantago lanceolata L., folium, revizia 1, EMA/HMPC/887979/2022, 9 iulie 2025.
22. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Verbascum thapsus L., V. densiflorum Bertol. (V. thapsiforme Schrad) and V. phlomoides L., flos, EMA/HMPC/611537/2016, 27 martie 2018.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai o boală sau urmezi un tratament, discută cu medicul înainte de a folosi cimbru.