Coacăz roșu (Ribes rubrum): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Coacăzul roșu (Ribes rubrum) e un arbust de 0,5-1,5 m, fără spini, cu frunze cu cinci lobi și ciorchini de boabe roșii, acre. Soiurile cu boabe roz sau albe sunt, de regulă, tot coacăz roșu. Spre deosebire de frunza coacăzului negru, el nu are monografie europeană, iar pentru coacăzul roșu singur nu am găsit studii clinice la oameni. Mai jos afli cum îl recunoști, prin ce se deosebește de coacăzul negru și de agriș, ce spun dicționarele despre numele lui, ce conțin boabele și cum apare în siropurile noastre multifruct.

Ce este coacăzul roșu

Coacăzul roșu e un arbust din familia Grossulariaceae, cu tulpini drepte, fără spini la noduri și fără ghimpi între ele.¹ Face parte din genul Ribes, care are circa 160 de specii: coacăzele, agrișii și rudele lor.² Linné a descris specia în 1753, în Species Plantarum, la pagina 200, aceeași pagină pe care apare și genul.^{1, 2}

Numele științific al genului vine din arabă: ribas însemna rubarbă, iar cuvântul a fost aplicat greșit coacăzelor.² În română, „coacăz” înseamnă, în dicționare, tocmai acest arbust, Ribes rubrum, cultivat pentru fructele lui comestibile, iar fructul se numește coacăză.³

Se folosesc boabele, care sunt comestibile.³ Pentru ele nu există o monografie europeană de plantă medicinală.⁴ Coacăzul negru e o altă plantă din același gen, cu propria lui fișă pe site, iar frunza lui are monografie europeană.⁴

Cum arată coacăzul roșu

Coacăzul roșu se recunoaște după ciorchinii de boabe roșii, care atârnă de un ax subțire, și după frunzele cu cinci lobi. Nu miroase puternic, spre deosebire de coacăzul negru.^{1, 5}

Cum îl recunoști

• Tufa: are 0,5-1,5 m, cu tulpini drepte, aproape fără peri, fără spini la noduri și fără ghimpi între ele. Dicționarul dendrofloricol dă până la 2 m.^{1, 3}
• Frunzele: au codiță de 3-6 cm și limbul aproape rotund, cu 5 lobi tăiați până la o treime sau o jumătate din drumul spre nervura din mijloc, lung de 2,5-4,5 cm. Marginea e dințată, fără glande. Pe dos au câțiva peri pe nervuri, iar fața de sus e fără peri.¹
• Ciorchinii de flori: sunt lungi de 2-6 cm și au 8-20 de flori. Stau de la ridicați până la atârnați. Codița fiecărei flori are o articulație și până la 6 mm.¹
• Florile: sunt mici, cu sepale verzi sau verzui-brune, de 2-2,5 mm, și petale crem până la roz, de doar 0,3-1 mm.¹
• Boabele: sunt rotunde, roșii-aprinse, acre, de 6-10 mm, fără peri.¹
• Înflorirea: are loc în aprilie-mai.¹

Unde crește coacăzul roșu

După Flora of North America, coacăzul roșu e originar din vestul Europei și e cultivat și naturalizat în toată Europa.¹ În America de Nord a fost adus de om. Acolo crește prin păduri deranjate, tufărișuri, pe marginea drumurilor și lângă casele vechi, de la 0 până la 2.200 m altitudine, dar multe dintre semnalările de acolo sunt, probabil, plante scăpate din culturi, nu populații naturalizate.¹

La noi, dicționarele îl descriu ca arbust cultivat pentru fructele lui comestibile.³ Dicționarul dendrofloricol îl trece cu flori mici, verzi-gălbui, în ciorchini care atârnă, și cu fructe bace roșii, comestibile.³

Coacăz roșu, negru, auriu sau agriș?

Coacăzul roșu și coacăzul negru sunt rude apropiate, din același gen, dar sunt două plante diferite.^{1, 5} Coacăzul negru e mai înalt, de 1-2 m, are frunze de 5-10 cm, acoperite cu glande lucioase, rășinoase, și ciorchini care atârnă, cu doar 4-10 flori.⁵ Boabele lui sunt negre și au 12-15 mm, față de 6-10 mm la coacăzul roșu.^{1, 5} Frunzele coacăzului roșu au 2,5-4,5 cm, fără glande, iar ciorchinii au 8-20 de flori.¹ Mirosul și culoarea boabelor sunt cele mai sigure semne: coacăzul negru miroase puternic și neplăcut, coacăzul roșu nu.^{1, 5}

Surse: Flora of North America; USDA FoodData Central; Agenția Europeană a Medicamentului, lista monografiilor din 23 septembrie 2026.^{1, 4, 5, 6}

Coacăzul auriu (Ribes aureum) are flori galbene, cu un tub lung de 6-20 mm, în ciorchini de 5-18 flori, și frunze mici, de 1,6-3,6 cm. Fructele lui, de 5,2-10 mm, sunt de obicei roșii, portocalii, brune sau negre. E originar din America de Nord.⁷

Agrișul (Ribes uva-crispa) are spini la noduri, de 5-10 mm, și ghimpi între noduri, iar fructele lui sunt verzui, ovale, de 10-20 mm, cu peri moi.⁸ Deosebirea dintre coacăze, mai ales fără spini și cu codițe articulate, și agrișuri, cu spini la noduri și cu codițe nearticulate, se face cel puțin din vremea lui Teofrast.² Regional, coacăzul roșu mai e numit și agriș-roșu, ceea ce încurcă lucrurile.³

Coacăze roșii, roz sau albe?

Coacăzele nu sunt doar roșii. Există soiuri cu boabe roz sau albe. Un studiu din 2017 a comparat trei soiuri ale speciei Ribes rubrum: „Jonkheer van Tets”, roșu, „Pink Champagne”, roz, și „Zitavia”, alb.⁹ Coacăzele albe și cele roz sunt, de regulă, tot coacăz roșu, cu mai puțin pigment.

Culoarea roșie vine de la antociani. Soiul roșu a ajuns la cel mult 890 mg de antociani la kilogram de fructe proaspete, la sfârșitul coacerii. Soiul roz a crescut, în ultimele trei săptămâni, de la 14 la 105 mg la kilogram, iar soiul alb nu a avut deloc antociani, dar a avut cel mai ridicat raport între zahăr și acizi dintre cele trei.⁹ Un raport mai mic între zahăr și acizi înseamnă un gust mai acru: într-un alt studiu, din 2012, coacăzele roșii, cele albe, cele negre și agrișele albe au avut cel mai mic raport dintre cele 25 de specii de fructe de pădure și de grădină analizate.¹⁰

Bazele de date cu nume comune, precum GBIF, trec „white currant” și „weiße Johannisbeere” tot la Ribes rubrum.¹¹

Denumiri populare și nume în alte limbi

În română, planta se numește coacăz sau coacăz roșu, iar fructul, coacăză sau coacăze roșii. În dicționare, „coacăz” e arbustul, iar „coacăză”, fructul lui comestibil.³ Regional, coacăzul roșu mai are multe nume: păltinele, ribizli, rișiță, rozinchin, agriș-roșu, strugurași sau strugurei, în Moldova și în Bucovina pomușoară sau smorodin, iar în Transilvania gonghicitoare.³

Pentru „ribizli”, Micul dicționar academic dă ca origine cuvintele din maghiară, germană și sârbă.³ Despre „coacăză” dicționarele nu se înțeleg: DEX îl compară cu albanezul kokëzë, Șăineanu îl socotește diminutiv de la „coacă”, boabă, iar Scriban îl derivă tot din „coacă”.³

Surse: dexonline, pentru română; GBIF, nume comune din Catalogue of Life, GRIN Taxonomy, DAISIE, Flora Helvetica și alte baze de date, pentru celelalte limbi.^{3, 11}

Ce parte se folosește

Se folosește fructul, adică boaba. Botanic, e o bacă, un fruct cu pulpă și mai multe semințe: rotundă, de 6-10 mm, roșie-aprinsă și acră.^{1, 3}

• Proaspete: boabele coapte se pot mânca ca atare. Datele de compoziție de mai jos descriu fructul crud.⁶
• Prelucrate: în studii, boabele au fost făcute suc, iar boabele și sucul au fost păstrate la -18 °C.¹² În siropurile noastre multifruct intră extract apos din fructe, între care și coacăzul roșu.
• Frunza și floarea: pentru coacăzul roșu nu există monografie europeană, nici pentru fruct, nici pentru frunză. Frunza coacăzului negru, în schimb, are.⁴

7 lucruri surprinzătoare despre coacăzul roșu

1. „Coacăz” fără alt cuvânt înseamnă coacăzul roșu. DEX definește „coacăz” ca Ribes rubrum, iar coacăzul negru apare în dicționare sub numele „struguri-negri”.³
2. Numele științific vine de la rubarbă. Cuvântul arab ribas însemna rubarbă și a fost aplicat greșit coacăzelor.²
3. Coacăzele albe sunt, de regulă, tot coacăz roșu. Soiul alb „Zitavia” nu avea deloc antociani, pigmenții roșii, iar soiul roz „Pink Champagne” avea mult mai puțini decât cel roșu.⁹
4. E printre cele mai acre fructe de pădure și de grădină. Dintre 25 de specii analizate într-un studiu din 2012, coacăzele roșii, cele albe, cele negre și agrișele albe au avut cel mai mic raport între zahăr și acizi, deci cel mai acru gust.¹⁰
5. Soiurile de grădină ar putea veni dintr-o încrucișare. Coacăzele roșii cultivate ar putea proveni din Ribes rubrum încrucișat cu Ribes spicatum, o specie rară din nordul Britaniei.¹
6. Vitamina C depinde de soi și scade la păstrare. În 11 soiuri de coacăz roșu cultivate în Serbia, vitamina C a variat între 50,5 și 71,6 mg la 100 g de fructe proaspete. După păstrarea îndelungată a boabelor la -18 °C, a scăzut cu până la 49%.¹²
7. În dicționare, „coacăză” a numit și alte plante. Cuvântul apare și ca nume pentru afină („coacăză ciorască”), pentru agriș („coacăză sălbatică”, „albă” sau „verde”), pentru dârmoz (Viburnum lantana) și pentru merișor („coacăză de munte”).³

Ce conțin coacăzele roșii

Coacăzele roșii sunt, în primul rând, apă. Restul sunt zaharuri, fibre, acizi organici, vitamina C și polifenoli, printre care antocianii care le dau culoarea.^{6, 9, 10}

Surse: USDA FoodData Central, „Currants, red and white, raw”, SR Legacy, 2019; Djordjević și colab., 2010; Zorenc și colab., 2017; Mikulic-Petkovsek și colab., 2012.^{6, 9, 10, 12}

La vitamina C, 41 mg la 100 g înseamnă mai puțin decât la portocală, cu 53,2 mg, și de peste patru ori mai puțin decât la coacăzele negre, cu 181 mg.⁶ Cifrele descriu fructul proaspăt, nu sucul, extractul sau siropul. Cantitatea de vitamina C diferă de la un soi la altul și scade la păstrarea îndelungată.¹² În fructele de pădure studiate, principalii acizi organici au fost acidul malic și acidul citric.¹⁰

Ce spun studiile

Despre coacăzul roșu s-au făcut multe analize de fruct, dar aproape niciun studiu pe oameni. În octombrie 2026, am căutat în PubMed studii clinice, sinteze și meta-analize cu „Ribes rubrum”, „red currant” și „redcurrant”. Nu am găsit niciun studiu clinic cu coacăze roșii singure.¹³

Surse: PubMed, octombrie 2026; USDA FoodData Central; Djordjević și colab., 2010; Zorenc și colab., 2017.^{6, 9, 12, 13}

La oameni

Singurul studiu randomizat găsit în care apar coacăzele roșii, din 2005, a folosit o băutură cu trei concentrate: struguri negri, 81 g pe litru, zmeură, 93 g pe litru, și coacăz roșu, 39 g pe litru. Au participat 26 de cicliști moderat antrenați, 13 cu băutura și 13 cu placebo, iar băutura s-a dat înainte și în timpul unui efort de 90 de minute. După efort, carbonilii, un semn al stresului oxidativ, au scăzut cu 29% în grupul cu băutura, iar un alt marker, eliminat prin urină, a crescut cu 21% în grupul cu placebo. Pentru un al treilea marker, TBARS, nu a fost nicio diferență semnificativă.¹⁴ Băutura era un amestec, așa că rezultatul nu se poate atribui coacăzului roșu.

Pentru tensiune, glicemie, colesterol sau alte boli nu există studii pe oameni cu coacăz roșu. Coacăzele roșii sunt un aliment, nu un tratament.

Pe animale și în laborator

La șobolani cu diabet provocat prin streptozotocină, un extract din coacăze roșii, în etanol, dat timp de 14 zile, a scăzut doar nesemnificativ glicemia, la doza de 100 mg pe kg. La ambele doze, de 100 și de 500 mg pe kg, a scăzut semnificativ P-selectina, un marker al activării trombocitelor. Extractul a normalizat și nivelurile de TNF-α, un marker al inflamației, în sânge și în pancreas. Autorii au descris la șobolani efecte antiinflamatoare și antiplachetare ale extractului.¹⁵

Într-un studiu din 2025, sucul de coacăze roșii și un extract din resturile de la presare au fost încercate, în laborator, pe contracțiile unor fragmente de intestin subțire, spontane sau provocate prin mai multe substanțe. Sucul a relaxat mai bine aceste contracții. Tot în laborator, sucul a captat mai bine radicalii liberi, iar extractul din resturi a oprit mai bine oxidarea grăsimilor.¹⁶ Rezultatele de laborator și cele de pe animale nu arată ce se întâmplă la om.

Ce arată analizele fructelor

Cele mai solide date sunt analizele de compoziție. În 11 soiuri de coacăz roșu din Serbia, soiul „Redpoll” a avut cei mai mulți polifenoli, 153,4 mg echivalent acid galic la 100 g de fructe proaspete, și cei mai mulți antociani, 19,3 mg la 100 g. După păstrarea îndelungată la -18 °C, vitamina C din boabe a scăzut cu până la 49%, iar antocianii au crescut cu până la 85%.¹²

Precauții și siguranță

Coacăzele roșii sunt un aliment obișnuit, dar pentru ele nu există o evaluare de siguranță a Agenției Europene a Medicamentului, fiindcă nu au monografie.⁴ Nici în sursele folosite pentru această pagină nu am găsit avertismente specifice despre ele. Asta nu înseamnă lipsa oricărui risc, ci lipsa datelor.

• Alergia: cine a avut reacții după coacăze sau după alte fructe de pădure, precum mâncărimi în gură, urticarie sau umflarea buzelor, nu le mai folosește, nici ca fruct, nici ca sirop, și întreabă medicul.
• Siropurile multifruct: sunt suplimente alimentare, cu extract din șapte fructe. Lista completă de ingrediente, cu îndulcitorii și conservantul, e pe pagina fiecărui produs. Cine are diabet sau ține un regim fără zahăr citește eticheta și întreabă medicul. Ce se știe despre fruct nu se poate trece automat asupra siropului.
• Medicamentele: pentru coacăzul roșu nu există date despre interacțiuni cu medicamente. Dacă iei medicamente, întreabă medicul sau farmacistul înainte de a folosi siropuri sau alte suplimente.
• Copiii, sarcina și alăptarea: pentru coacăzul roșu nu există date. Pe eticheta siropurilor sunt trecute doze pentru adulți și pentru copii. Pentru sarcină și alăptare, întreabă medicul.

Ce spune legea

Pentru coacăzul roșu nu există o monografie a Agenției Europene a Medicamentului. Lista monografiilor europene, exportată de pe site-ul agenției pe 23 septembrie 2026, cuprinde pentru genul Ribes doar frunza de coacăz negru, Ribis nigri folium.⁴ Pentru ea, Agenția a concluzionat, pe baza folosirii îndelungate, că poate fi folosită, la adulți, pentru dureri articulare minore și pentru neplăceri urinare minore.¹⁷ Nimic din acestea nu se aplică fructului coacăzului roșu.

Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru coacăzul roșu. Pentru vitamina C există mențiuni autorizate, dar ele se referă la vitamină, nu la plantă.¹⁸

În România, Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele, are intrarea „Ribex”, scrisă așa, fără specie. După locul ei în ordinea alfabetică, e probabil genul Ribes. Genul nu apare pe Lista nr. 1, a plantelor periculoase.¹⁹

Coacăzul roșu de-a lungul timpului

Linné a descris coacăzul roșu în 1753, în Species Plantarum.¹ Botaniștii deosebesc de mult coacăzele de agrișuri, după spini și după codițe: diferența se face cel puțin din vremea lui Teofrast.² În dicționarele românești, cuvintele pentru coacăz au legături cu limbile vecine: „ribizli” e legat de cuvinte din maghiară, germană și sârbă, iar „agriș” vine din maghiară, de la egres.³

În secolul al XIX-lea și la începutul secolului XX, coacăzele erau desenate în flore și în albume de fructe, de la planșa din The American Flora, din 1855, până la albumul Chase, din 1922, cu soiuri cu nume, precum Wilder, White Grape și Perfection.

Astăzi, coacăzul roșu se cultivă în soiuri cu boabe roșii, roz sau albe, precum „Jonkheer van Tets”, „Pink Champagne” și „Zitavia”.⁹ Într-un studiu din Serbia au fost comparate 11 soiuri; „Redpoll”, „Jonkheer” și „London Market” au fost numite de autori surse bune de substanțe vegetale utile.¹²

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu coacăz roșu

Până aici ai citit despre coacăzul roșu. De aici încolo, despre produsele noastre. Pentru coacăzul roșu nu există o monografie europeană și nici o mențiune de sănătate autorizată.^{4, 18} Siropurile sunt suplimente alimentare, adică alimente: nu tratează și nu previn boli.

Coacăzul roșu în siropurile multifruct

Nu avem un produs doar din coacăz roșu. Îl găsești în două siropuri multifruct, unul cu zahăr și unul fără zahăr, făcute dintr-un extract natural apos, de minimum 70%, din șapte fructe: căpșuni, 50%, zmeură, mure, merișor și soc, câte 10%, coacăz negru, 5%, și coacăz roșu, 5%. Lista completă de ingrediente, cu îndulcitorii și conservantul, e pe pagina fiecărui produs. Pentru amestecuri nu există monografie europeană.⁴ Despre coacăzul negru, care are și produse proprii, citești pe pagina Coacăz negru (Ribes nigrum).

Adăugați la lista de dorințe

Sirop multifruct cu zahar 500ml

18,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Sirop Multifruct fara zahar 500ml

20,99 lei

Adaugă în coș

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește	De reținut
Sirop Multifruct cu zahăr, 500 ml	Adulți: 3-4 linguri pe zi, dizolvate în apă minerală; cure de 6 săptămâni; se agită bine înainte de folosire	Extract din 7 fructe, cu 5% coacăz roșu
Sirop Multifruct fără zahăr, 500 ml	Adulți: 3-4 linguri pe zi, dizolvate în apă minerală; cure de 6 săptămâni; se agită înainte de folosire	Extract din 7 fructe, cu 5% coacăz roșu; citește lista de ingrediente, cu îndulcitorii

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor, care trec și doze pentru copii. Pentru coacăzul roșu nu există o doză europeană de referință. Dacă iei medicamente sau ai o boală, mai ales diabet, întreabă medicul sau farmacistul.⁴

Întrebări frecvente

Referințe

1. Flora of North America Editorial Committee (ed.). Ribes rubrum Linnaeus, în Flora of North America North of Mexico, vol. 8, Oxford University Press, 2009, efloras.org.
2. Flora of North America Editorial Committee (ed.). Ribes Linnaeus, în Flora of North America North of Mexico, vol. 8, Oxford University Press, 2009, efloras.org.
3. dexonline.ro, articolele „coacăz”, „coacăză”, „ribizli” și „agriș”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a), Dicționarul enciclopedic ilustrat CADE (Candrea), Dicționarul limbii române literare contemporane (DLRLC), Dicționarul limbii române moderne (DLRM), Noul dicționar explicativ (NODEX), dicționarele lui Șăineanu și Scriban, Dicționarul etimologic român (Ciorănescu), Dicționarul de sinonime (Seche) și Dicționarul dendrofloricol (Milea Preda, 1989), consultat în octombrie 2026.
4. European Medicines Agency. Herbal medicines for human use, lista substanțelor din plante evaluate sau aflate în evaluare la Comitetul pentru medicamente din plante (HMPC), ema.europa.eu, generată pe 23 septembrie 2026.
5. Flora of North America Editorial Committee (ed.). Ribes nigrum Linnaeus, în Flora of North America North of Mexico, vol. 8, Oxford University Press, 2009, efloras.org.
6. U.S. Department of Agriculture, Agricultural Research Service. FoodData Central, SR Legacy: „Currants, red and white, raw” (FDC ID 173964), „Currants, european black, raw” (173963) și „Oranges, raw, all commercial varieties” (169097), fdc.nal.usda.gov, date publicate în aprilie 2019.
7. Flora of North America Editorial Committee (ed.). Ribes aureum Pursh, în Flora of North America North of Mexico, vol. 8, Oxford University Press, 2009, efloras.org.
8. Flora of North America Editorial Committee (ed.). Ribes uva-crispa Linnaeus, în Flora of North America North of Mexico, vol. 8, Oxford University Press, 2009, efloras.org.
9. Zorenc Z., Veberic R., Koron D., Miosic S., Hutabarat O.S., Halbwirth H., Mikulic-Petkovsek M. Polyphenol metabolism in differently colored cultivars of red currant (Ribes rubrum L.) through fruit ripening. Planta, 2017, 246(2):217-226.
10. Mikulic-Petkovsek M., Schmitzer V., Slatnar A., Stampar F., Veberic R. Composition of sugars, organic acids, and total phenolics in 25 wild or cultivated berry species. Journal of Food Science, 2012, 77(10):C1064-C1070.
11. GBIF Secretariat. Ribes rubrum L., GBIF Backbone Taxonomy, nume comune (Catalogue of Life, GRIN Taxonomy, DAISIE, Flora Helvetica și alte baze de date), gbif.org, consultat în octombrie 2026.
12. Djordjević B., Savikin K., Zdunić G., Janković T., Vulić T., Oparnica C., Radivojević D. Biochemical properties of red currant varieties in relation to storage. Plant Foods for Human Nutrition, 2010, 65(4):326-332.
13. National Library of Medicine. PubMed, căutări cu „Ribes rubrum”, „red currant” și „redcurrant”, combinate cu termeni de studiu clinic, sinteză, meta-analiză și participanți, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, efectuate în octombrie 2026.
14. Morillas-Ruiz J., Zafrilla P., Almar M., Cuevas M.J., López F.J., Abellán P., Villegas J.A., González-Gallego J. The effects of an antioxidant-supplemented beverage on exercise-induced oxidative stress: results from a placebo-controlled double-blind study in cyclists. European Journal of Applied Physiology, 2005, 95(5-6):543-549.
15. Gülmez G. și colab. The antioxidant, anti-inflammatory, and antiplatelet effects of Ribes rubrum L. fruit extract in the diabetic rats. Journal of Food Biochemistry, 2022, 46(7):e14124.
16. Cvetković M., Miladinović B., Branković S. și colab. Red currant (Ribes rubrum L.) fruit waste extract and juice as potential spasmolytic agents. Plants (Basel), 2025, 14(2):234.
17. European Medicines Agency. Herbal medicine: summary for the public. Blackcurrant leaf, Ribes nigrum L., folium, EMA/643910/2017, 30 ianuarie 2018.
18. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
19. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai o boală sau urmezi un tratament, discută cu medicul înainte de a folosi siropuri sau alte suplimente.