Fasole (Phaseolus vulgaris): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Fasolea (Phaseolus vulgaris) e o plantă anuală din familia leguminoaselor, cu tulpină agățătoare sau pitică, frunze din trei foliole și păstăi cu mai multe boabe. E originară din America și azi se cultivă în toată lumea. În fitoterapie nu se folosesc boabele, ci tecile, adică păstăile uscate, golite de boabe. Agenția Europeană a Medicamentului le recunoaște, pe baza utilizării tradiționale, pentru creșterea cantității de urină, ca să spele căile urinare, în neplăcerile urinare ușoare. Pentru glicemie sau slăbit, ceaiul din teci nu are nicio recunoaștere, iar boabele crude sau prea puțin fierte sunt toxice. Mai jos afli cum o recunoști, de unde vine numele, ce spun studiile și cum se folosește.

Ce este fasolea

Fasolea e o plantă erbacee anuală din familia leguminoaselor (Fabaceae), cu frunze compuse din trei foliole și cu flori albe, galbene, violete sau roșii. Se cultivă pentru păstăile și pentru boabele ei, folosite în alimentație.^{1, 2} Genul Phaseolus are cam 50 de specii, toate originare din America tropicală.¹

Numele științific al fasolei de grădină e Phaseolus vulgaris L. În engleză i se spune common bean, kidney bean sau French bean.³ În fitoterapie se folosesc tecile: păstăile uscate, din care s-au scos boabele. Monografia europeană le numește Phaseoli fructus sine semine, adică fructul fără semințe.⁴ Cuvântul „teacă” e un alt nume pentru păstaie.²

Din magazinul Hypericum: Ceai Fasole vrac.

Cum arată fasolea

Fasolea e o plantă anuală, cu tulpini păroase la început, care se încolăcesc în jurul unui suport sau stau drepte, în tufă. Frunzele au trei foliole late, cu vârful ascuțit. Florile sunt albe, galbene, violete sau roșii, iar păstăile, lungi și ușor curbate, se termină cu un cioc.¹

Cum o recunoști

• Tulpina: agățătoare sau semidreaptă, cu peri fini, care dispar odată cu vârsta.¹
• Frunzele: din trei foliole larg ovale sau romboidale, lungi de 4-16 cm și late de 2,5-11 cm, păroase, cu marginea întreagă și vârful ascuțit.¹
• Florile: albe, galbene, violete sau roșii, câteva în vârful unui ciorchine mai scurt decât frunzele. Carena, adică petalele de jos, are vârful răsucit în spirală.¹
• Păstăile: lungi de 10-15 cm și late de 1-1,5 cm, ușor curbate, umflate, fără peri, cu un cioc la capăt.¹
• Boabele: câte 4-10 într-o păstaie, albe, brune, albastre sau pestrițe, lungi de 0,9-2 cm.¹

Fasolea poate fi agățătoare, caz în care se urcă pe araci sau pe pari, sau pitică, cu tulpina scurtă, care se ține singură. Dicționarele vechi o numesc pe cea pitică fasole-oloagă sau fasole-pitică.²

De unde vine și unde se cultivă fasolea

Fasolea e originară din America tropicală.¹ Analizele genetice ale formelor sălbatice arată că fasolea își are originea în Mesoamerica.⁵ Oamenii au domesticit-o de două ori, independent: o dată în Mesoamerica și o dată în Anzi, din două grupuri de plante sălbatice despărțite încă dinainte ca omul să ajungă acolo.⁶

Azi e cea mai importantă leguminoasă cultivată pentru boabe, în alimentația omului.⁶ La noi e o plantă de cultură: se seamănă în grădini și pe câmp, în soiuri agățătoare, care se urcă pe araci sau pe pari, și în soiuri pitice.²

Dicționarul din 1926-1931 notează soiurile cele mai răspândite atunci în țară: fasolea oușoară, cultivată mai ales în Moldova, fasolea obădată, în Muntenia, fasolea lătăreață, în formă de rinichi, și fasolea țucără, cu păstaia lungă și galbenă.²

Fasolea comună sau fasolea mare?

În grădinile de la noi se mai întâlnește o fasole, cu flori roșii: fasolea mare, Phaseolus coccineus. E din același gen și se cultivă adesea ca plantă de ornament, dar și pentru hrană.^{1, 2} Dicționarele o numesc fasole-mare, fasole-spaniolă sau păstaie-pentru-flori și o descriu ca pe o plantă cu flori mari, de un roșu aprins sau albe.²

Surse: Flora of China; Agenția Europeană a Medicamentului, monografia din 2013.^{1, 4}

Al treilea Phaseolus din Flora Chinei, P. lunatus, are păstăi scurte, de 5-10 cm, cu 2-4 boabe.¹ Și soia a fost numită în limba română fasole-japoneză sau fasole-soia.² Monografia europeană privește numai tecile fasolei comune.

Denumiri populare și nume în alte limbi

În română, planta se numește fasole, cuvânt venit din neogreacă, de la fasóli.² Cea mai veche atestare din Micul dicționar academic e din 1793, în Uricariul.² Regional apar și forme ca fasolă, fasulă, fasule sau păsulă.²

Surse: dexonline, pentru română; Agenția Europeană a Medicamentului, monografia din 2013 și raportul de evaluare, pentru celelalte limbi.^{2, 4, 3}

Micul dicționar academic înșiră 81 de nume compuse, după culoare, formă sau loc, de la fasole-albă și fasole-verde până la fasole-metru, fasole-gura-rândunicii și fasole-oul-păsării. Mai sunt și sinonime regionale, precum bob, bob-turcesc, mazăre, păsoi sau tecă, așa că numele nu spune mereu despre ce plantă e vorba.²

Fasolea pitică apare în dicționarele vechi ca Phaseolus nanus, iar fasolea mare ca Phaseolus multiflorus. Azi, primul nume e socotit sinonim al fasolei comune, iar al doilea, al fasolei mari.^{7, 1, 2}

Atenție la numele cu „fasole” care nu sunt fasole. „Fasolea-cioarei”, de exemplu, e un nume regional al remfului (Aristolochia clematitis), o plantă de pe Lista nr. 1, „Plante periculoase pentru consumul uman”, din Ordinul nr. 244/2005, iar dicționarul academic mai dă pentru el și alte nume care încep cu „fasole”.^{2, 8}

Ce parte se folosește

Se folosesc tecile, nu boabele. Monografia europeană descrie materia primă ca păstaia golită de semințe, uscată și mărunțită, pentru ceai.^{4, 3}

• Cum arată tecile: bucăți subțiri, ușor răsucite, alb-gălbui, de până la 15 cm lungime. Pe dinafară sunt galben-pal și ușor zbârcite, iar pe dinăuntru au o membrană albicioasă, lucioasă. Nu au miros, iar gustul e ușor mucilaginos.³
• Cât de curate trebuie să fie: monografia cere ca materia primă să respecte Deutscher Arzneimittel-Codex, codexul german al medicamentelor din 1986, cu cel mult 4% fragmente de semințe și 2% impurități.^{4, 3}
• Și boabele? Nu fac parte din monografie. Raportul european spune că tecile au altă compoziție decât boabele și că datele de toxicitate din literatură privesc boabele, nu tecile.³
• Forme recunoscute: doar tecile mărunțite, pentru ceai. Monografia nu are extracte, tincturi sau capsule.⁴

7 lucruri surprinzătoare despre fasole

1. Fasolele sunt dinții. În limba populară, „fasole” înseamnă și dinte, iar „a-și arăta fasolele” înseamnă a râde. „A bate ca la fasole” înseamnă a bate fără milă.²
2. A fost domesticită de două ori. Oamenii au domesticit-o independent în Mesoamerica și în Anzi, din două grupuri genetice care se despărțiseră înainte să ajungă omul acolo.⁶
3. Efectul urinar al păstăilor e notat din 1608. Dodoens le descria atunci ca diuretice și le compara cu sparanghelul.³
4. Numele latin a însemnat și o corăbioară. Scriban spune că latinescul phaselus a însemnat „un fel de fasole” și „corăbioară lungăreață” și vine din grecescul phaselos.²
5. Țucără vine din germană. Fasolea țucără, cu păstaia lungă și galbenă, are numele luat din germanul Zucker(bohne), adică „fasole de zahăr”.²
6. Are 81 de nume compuse. Micul dicționar academic le înșiră pe toate, de la fasole-albă la fasole-metru și fasole-oul-păsării.²
7. Cea mai toxică lectină din plantele comestibile obișnuite e în fasolea crudă. Fitohemaglutinina din boabe nu mai e o problemă după înmuiere și fierbere în regulă.⁹

Ce conțin tecile și boabele de fasole

Tecile și boabele au compoziții diferite. Despre teci se știu puține lucruri cifrate: raportul european enumeră câțiva compuși, fără cantități, și cerințele de calitate ale materiei prime.³

Sursa: Agenția Europeană a Medicamentului, raportul de evaluare din 2013, după Deutscher Arzneimittel-Codex din 1986 și Codexul farmaceutic ceh din 1993.³

Cifrele din tabel descriu calitatea tecilor uscate, nu cana de ceai. Într-un studiu de laborator din 2021, un extract din teci, făcut cu etanol și apă, s-a dovedit bogat în flavonoide, mai ales rutină, și în derivați de soiasaponine.¹⁰

Sursa: USDA FoodData Central, baza SR Legacy, 2019.¹¹

Boabele uscate se înmoaie și se fierb înainte de a fi mâncate,⁹ așa că în farfurie ele au multă apă în plus față de cifrele din tabel. Boabele conțin și lectine, printre care fitohemaglutinina, și inhibitori ai tripsinei, ambele sensibile la căldură: gătitul le reduce activitatea.³

Ce spun studiile

Despre fasole s-au făcut multe studii, dar cele pe oameni privesc mai ales boabele sau extractele din boabe, nu tecile din ceai. Raportul european spune că studiile clinice disponibile s-au făcut cu preparate din boabe, nu cu teci, așa că folosirea tecilor nu e susținută de studii clinice. Recunoașterea se sprijină pe folosirea îndelungată.^{3, 4}

Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, 2013 și 2019; Shi și colab., 2026.^{12, 3, 13}

Căile urinare: fără studii clinice

Folosirea tecilor pentru urină are la bază tradiția. Agenția Europeană a Medicamentului a găsit descrieri din 1608, dar niciun studiu clinic pe oameni cu neplăceri urinare.^{3, 12} Într-un studiu de laborator din 2021, un extract din teci, în etanol și apă, a redus lipirea unei tulpini de Escherichia coli care provoacă infecții urinare de celulele vezicii urinare umane, la concentrații de 0,5-2 mg/ml.¹⁰ Rezultatul vine din eprubetă și nu arată ce se întâmplă la om.

Glicemia: animale și un studiu mic

Între 1908 și 1937, cercetători din Germania, Polonia și Austria au încercat ceaiul și extractele din teci, pe animale și pe oameni, și au publicat rezultate contradictorii. Într-un caz, ceaiul a scăzut glicemia la oamenii sănătoși, dar nu și la diabetici; în altele, ceaiul sau extractul n-au avut un efect sigur.³ În studii pe iepuri și pe șobolani, decoctul și extractul din teci au scăzut glicemia, dar la doze mari, de până la 500 mg de extract pe kilogram, greu de transpus la om.³

Un studiu cu placebo, citat de raportul european, pe 18 voluntari sănătoși, n-a găsit niciun efect semnificativ al unui extract uscat din teci asupra toleranței la glucoză, luat cu 30 de minute înainte de o probă cu 50 g de glucoză.³ Revizuirea din 2019 a găsit alte studii pe animale și de laborator, cu efecte asupra glicemiei, a grăsimilor din sânge, a bacteriilor și a antioxidanților, dar niciun studiu clinic nou.¹⁴

Ceaiul din teci de fasole nu tratează diabetul și nu înlocuiește medicamentele prescrise de medic.

Extractul din boabe albe și slăbitul

Extractele studiate pentru slăbit nu sunt din teci, ci din boabe de fasole albă, bogate în inhibitori ai α-amilazei, care ar putea încetini digestia carbohidraților.¹³ O sinteză din 2011 a găsit șase studii, toate cu defecte metodologice serioase, și o diferență de greutate față de placebo care n-a fost semnificativă statistic.¹⁵ Meta-analiza din 2026, pe opt studii cu 543 de adulți supraponderali sau obezi, a găsit o scădere în greutate cu 1,6 kg mai mare decât la placebo, în medie, fără diferențe la glicemie, trigliceride sau insulină și fără reacții adverse grave. Autorii cer studii mai mari și mai lungi.¹³

În 2019, EFSA a evaluat un extract apos de fasole albă și a concluzionat că dovezile nu sunt suficiente pentru a stabili o legătură între extract și scăderea în greutate.¹⁶ Extractul din boabe nu e același lucru cu ceaiul din teci.

Fasolea în farfurie

Boabele, ca aliment, au fost studiate împreună cu celelalte leguminoase uscate, nu singure. O sinteză din 2014, pe 26 de studii randomizate, cu 1.037 de participanți, a găsit că o porție pe zi, cam 130 g, de leguminoase (fasole, năut, linte și mazăre) a scăzut colesterolul LDL cu 0,17 mmol/l față de o dietă fără ele.¹⁷ O altă sinteză, pe 41 de studii, a găsit că leguminoasele, singure sau în diete cu indice glicemic mic ori bogate în fibre, îmbunătățesc markerii controlului glicemiei, cu diferențe mari între studii.¹⁸

Precauții și siguranță

Raportul european nu a găsit reacții adverse la teci și le socotește sigure, pentru că nu conțin compuși îngrijorători și se folosesc de mult ca aliment. Tot el spune că toxicitatea lor nu a fost cercetată.³ Monografia nu enumeră niciun efect nedorit cunoscut.⁴ Riscul real ține de boabele crude sau fierte insuficient.

• Boabele crude sau fierte insuficient: fitohemaglutinina, o lectină din boabe, e, după EFSA, cea mai toxică lectină din plantele comestibile obișnuite. Provoacă greață, vărsături, dureri abdominale și diaree.⁹ În Marea Britanie, între 1976 și 1989, au fost raportate 50 de intoxicații suspecte cu fasole roșie. În nouă dintre ele, confirmate prin detectarea lectinei în boabe, greața, vărsăturile și diareea au apărut în 1-7 ore de la masă. În multe cazuri, fasolea fusese mâncată crudă sau gătită insuficient.¹⁹
• Cum se gătesc boabele: EFSA recomandă înmuierea în apă 6-12 ore, până se înmoaie, schimbarea apei și fierberea cel puțin o jumătate de oră la 100°C. Aburul, cuptorul cu microunde și prăjirea sunt mai puțin eficiente.⁹
• Diabetul și medicamentele: monografia nu menționează interacțiuni, dar raportul european spune că, teoretic, o interacțiune cu medicamentele pentru diabet e posibilă, din cauza efectului asupra glicemiei. Cine ia insulină sau antidiabetice orale cere sfatul medicului.^{4, 3}
• Alergia: monografia contraindică ceaiul celor hipersensibili la plantă.⁴ Raportul european citează, pentru boabe, un caz de anafilaxie după fasole fiartă, la o femeie de 23 de ani fără istoric alergic, și un băiat de 7 ani care a făcut angioedem după ce a inhalat aburii de la fasole albă gătită.³
• Vârsta: nu se recomandă sub 18 ani, din lipsa datelor.⁴
• Sarcina și alăptarea: siguranța nu a fost stabilită, iar monografia nu recomandă folosirea în aceste perioade.⁴
• Simptomele urinare: dacă durează peste 2 săptămâni sau se agravează, e nevoie de medic.⁴ Febra, usturimea la urinat, crampele sau sângele în urină cer medic, nu ceai: așa cer monografiile europene pentru alte plante cu aceeași folosire, precum frunza de mesteacăn.²⁰

Ce spune legea

În Uniunea Europeană, tecile de fasole au din 2013 o monografie a Agenției Europene a Medicamentului, de utilizare tradițională. Ea acoperă creșterea cantității de urină, pentru spălarea căilor urinare, ca ajutor în neplăcerile urinare ușoare, la adulți și vârstnici, și se sprijină pe folosirea îndelungată, nu pe studii clinice.^{4, 3} O primă revizuire, adoptată pe 16 ianuarie 2019, a lăsat monografia neschimbată.¹⁴ Între 15 martie și 15 iunie 2026, Agenția a cerut date științifice noi, pentru revizuirea periodică a monografiei.²¹

Regulamentul (UE) nr. 432/2012, care enumeră mențiunile de sănătate permise pe alimente, nu are nicio intrare pentru fasole.²² Pentru un extract din fasole albă, EFSA a concluzionat în 2019 că dovezile nu sunt suficiente.¹⁶ În 2026, EFSA a evaluat riscurile lectinelor din alimente și a găsit o problemă de sănătate pentru toate grupele de vârstă în cazul fasolei prea puțin gătite. Comisia Europeană și statele membre vor lua în calcul măsuri de informare și de protecție a consumatorilor.⁹

În România, fasolea e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Nu e pe lista plantelor periculoase.⁸

Fasolea de-a lungul timpului

În Europa, fasolea apare într-o carte de plante din 1543, a lui Leonhart Fuchs, sub numele german Welsch Bonen.

Efectul diuretic al păstăilor e notat prima dată în 1608, la Dodoens, care le compara cu sparanghelul.^{3, 10} În prima jumătate a secolului al XX-lea, ceaiul și extractele din teci au fost încercate mai ales ca remedii pentru diabet, pe animale și pe oameni, cu rezultate contradictorii.³

În 1993, tecile au intrat în Codexul farmaceutic ceh, cu o doză de 3 g, sub formă de decoct.³ În 2013, Agenția Europeană a Medicamentului a adoptat monografia, în 2019 a confirmat-o după prima revizuire, iar în 2026 a început a doua.^{4, 14, 21}

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu fasole

Până aici ai citit despre fasole. De aici încolo, despre produsele noastre. Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște tecile de fasole, pe baza utilizării tradiționale, pentru creșterea cantității de urină, ca să spele căile urinare, ca ajutor în neplăcerile urinare ușoare.^{4, 12} Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli.

Ceai Fasole

• 100% teci de fasole fără semințe (Phaseolus vulgaris)
• Vrac, 20 g
• Pe etichetă: decoct din 3 linguri de teci la 700 ml de apă rece, fierte 10 minute și strecurate; se bea în cursul zilei, în 3 prize
• Monografia europeană descrie 2,5 g de teci mărunțite la 150 ml de apă clocotită, ca infuzie, de 2-6 ori pe zi⁴

8,56 lei Prețul inițial a fost: 8,56 lei.5,99 leiPrețul curent este: 5,99 lei.Economisești 2,57 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Tot cu fasole: un gel de uz extern

Extractul de fasole se găsește la noi și într-un produs cosmetic, de uz extern: Balsam Gel Gheara Diavolului, cu extract din rădăcină de gheara-diavolului și din alte 14 plante, printre care fasole. Se aplică local, prin masaj, și nu are legătură cu monografia europeană, care privește doar ceaiul din teci.⁴ Gelul conține și extract de sunătoare. Luată pe gură, sunătoarea poate slăbi efectul unor medicamente. Dacă urmezi un tratament, întreabă medicul sau farmacistul.²³

-30%

Adăugați la lista de dorințe

Balsam Gel Gheara Diavolului 500ml

35,70 lei Prețul inițial a fost: 35,70 lei.24,99 leiPrețul curent este: 24,99 lei.Economisești 10,71 lei

Adaugă în coș

Și alte plante pentru spălarea căilor urinare

Pentru aceeași folosire, Agenția Europeană a Medicamentului are monografii de utilizare tradițională și pentru frunza de mesteacăn, frunza de urzică, coada-calului și splinuță.^{20, 24, 25, 26}

-30%

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Mesteacan vrac

8,56 lei Prețul inițial a fost: 8,56 lei.5,99 leiPrețul curent este: 5,99 lei.Economisești 2,57 lei

Adaugă în coș

-30%

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Urzica vrac

9,99 lei Prețul inițial a fost: 9,99 lei.6,99 leiPrețul curent este: 6,99 lei.Economisești 3,00 lei

Adaugă în coș

-30%

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Coada Calului vrac

9,99 lei Prețul inițial a fost: 9,99 lei.6,99 leiPrețul curent este: 6,99 lei.Economisești 3,00 lei

Adaugă în coș

-30%

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Splinuta vrac

8,56 lei Prețul inițial a fost: 8,56 lei.5,99 leiPrețul curent este: 5,99 lei.Economisești 2,57 lei

Adaugă în coș

Pentru pietre la rinichi, infecții urinare sau umflarea picioarelor, mergi întâi la medic. Niciun ceai nu tratează aceste probleme.

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește	De reținut
Ceai Fasole, vrac	Decoct din 3 linguri de teci la 700 ml de apă rece, fierte 10 minute și strecurate; se bea în cursul zilei, în 3 prize; la cure lungi, pauză de 3 săptămâni la fiecare 3 luni	Monografia europeană: 2,5 g la 150 ml de apă clocotită, de 2-6 ori pe zi; nu sub 18 ani
Balsam Gel Gheara Diavolului	Se aplică local, masând ușor până la absorbție; doar uz extern	Cosmetic; 15 extracte din plante, printre care fasole și sunătoare
Ceai Mesteacăn, vrac	Infuzie din 2-3 lingurițe la 200 ml de apă clocotită; 2-3 căni pe zi	Bea suficiente lichide; monografia recomandă 2-4 săptămâni
Ceai Urzică, vrac	Infuzie la 200 ml de apă fierbinte, 5-10 minute la acoperit; 2-3 căni pe zi	Frunze de urzică
Ceai Coada Calului, vrac	Infuzie din 1-2 lingurițe la 200 ml de apă fierbinte; 2-3 căni pe zi; cure de o lună	Părți aeriene de coada-calului
Ceai Splinuță, vrac	Infuzie din 1-2 lingurițe la 200 ml de apă fierbinte; 2-3 căni pe zi	Vârfuri înflorite de splinuță

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Pentru tecile de fasole, monografia europeană recomandă 2,5 g la 150 ml de apă clocotită, de 2-6 ori pe zi, doar la adulți, și cere medic dacă simptomele durează peste 2 săptămâni sau se agravează. Pentru frunza de mesteacăn, frunza de urzică, coada-calului și splinuță, monografiile nu recomandă ceaiul sub 12 ani și cer medic la febră, usturime la urinat, crampe sau sânge în urină.^{4, 20, 24, 25, 26}

Întrebări frecvente

Referințe

1. Wu D., Thulin M. Phaseolus Linnaeus, inclusiv Phaseolus vulgaris Linnaeus, P. coccineus Linnaeus și P. lunatus Linnaeus, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 10, Science Press, Beijing și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2010, efloras.org.
2. dexonline.ro, articolele „fasole”, „păstaie”, „teacă”, „mazăre” și „remf”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a), Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească” (1926-1931), dicționarul lui Scriban și Dicționarul de sinonime.
3. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Assessment report on Phaseolus vulgaris L., fructus sine semine, EMA/HMPC/317317/2012, 12 noiembrie 2013.
4. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Phaseolus vulgaris L., fructus sine semine, EMA/HMPC/317319/2012, 12 noiembrie 2013.
5. Bitocchi E., Nanni L., Bellucci E. și colab. Mesoamerican origin of the common bean (Phaseolus vulgaris L.) is revealed by sequence data. Proceedings of the National Academy of Sciences, 2012, 109(14), doi:10.1073/pnas.1108973109.
6. Schmutz J., McClean P.E., Mamidi S. și colab. A reference genome for common bean and genome-wide analysis of dual domestications. Nature Genetics, 2014, 46(7):707-713.
7. GBIF Secretariat. Phaseolus vulgaris L. și Phaseolus nanus L., GBIF Backbone Taxonomy, gbif.org, consultat în octombrie 2026.
8. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
9. EFSA Panel on Contaminants in the Food Chain (CONTAM). Risks for human health related to the presence of plant lectins in food. EFSA Journal, 2026, 24(1), doi:10.2903/j.efsa.2026.9850; European Food Safety Authority. Lectins in food: undercooked beans pose health risk, says EFSA, 28 ianuarie 2026.
10. Popowski D., Pawłowska K.A., Deipenbrock M. și colab. Antiadhesive activity of hydroethanolic extract from bean pods of Phaseolus vulgaris (common bean) against uropathogenic E. coli and permeability of its constituents through Caco-2 cells monolayer. Journal of Ethnopharmacology, 2021, 274:114053.
11. U.S. Department of Agriculture, Agricultural Research Service. FoodData Central, baza SR Legacy, intrările „Beans, snap, green, raw” (FDC 169961) și „Beans, kidney, red, mature seeds, raw” (FDC 173744), aprilie 2019, fdc.nal.usda.gov.
12. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Green bean pods: Phaseolus vulgaris L., fructus sine semine, summary for the public, EMA/166144/2019, 15 mai 2019.
13. Shi N., Wang R., Cao X., Huang Z., Lin F., Xu R., Zhang Q. White kidney bean extract reduces body weight and adiposity with acceptable safety in adults with overweight and obese: a systematic review and meta-analysis. Nutrition Research, 2026, 150:49-61.
14. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Addendum to Assessment report on Phaseolus vulgaris L., fructus sine semine, EMA/HMPC/554879/2018, 16 ianuarie 2019.
15. Onakpoya I., Aldaas S., Terry R., Ernst E. The efficacy of Phaseolus vulgaris as a weight-loss supplement: a systematic review and meta-analysis of randomised clinical trials. British Journal of Nutrition, 2011, 106(2):196-202.
16. EFSA Panel on Nutrition, Novel Foods and Food Allergens (NDA). GlycoLite™ and helps to reduce body weight: evaluation of a health claim pursuant to Article 13(5) of Regulation (EC) No 1924/2006. EFSA Journal, 2019, 17(6):5715.
17. Ha V., Sievenpiper J.L., de Souza R.J. și colab. Effect of dietary pulse intake on established therapeutic lipid targets for cardiovascular risk reduction: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. CMAJ, 2014, 186(8):E252-E262.
18. Sievenpiper J.L., Kendall C.W.C., Esfahani A. și colab. Effect of non-oil-seed pulses on glycaemic control: a systematic review and meta-analysis of randomised controlled experimental trials in people with and without diabetes. Diabetologia, 2009, 52(8):1479-1495.
19. Rodhouse J.C., Haugh C.A., Roberts D., Gilbert R.J. Red kidney bean poisoning in the UK: an analysis of 50 suspected incidents between 1976 and 1989. Epidemiology and Infection, 1990, 105(3):485-491.
20. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Betula pendula Roth and/or Betula pubescens Ehrh. as well as hybrids of both species, folium, EMA/HMPC/573241/2014, 24 noiembrie 2014.
21. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Call for scientific data for the periodic review of the monograph on Phaseoli fructus (sine semine), EMA/HMPC/57285/2026, 4 martie 2026.
22. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
23. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Hypericum perforatum L., herba, revizia 1, EMA/HMPC/7695/2021, publicată în 2023.
24. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Urtica dioica L.; Urtica urens L., folium, EMA/HMPC/508015/2007, 14 ianuarie 2010.
25. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Equisetum arvense L., herba, EMA/HMPC/278091/2015, 2 februarie 2016.
26. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Solidago virgaurea L., herba, EMEA/HMPC/285758/2007, 4 septembrie 2008.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai diabet, o boală de rinichi sau urmezi un tratament, discută cu medicul înainte de a folosi ceai din teci de fasole.