Iasomie-de-pădure (Philadelphus coronarius): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Iasomia-de-pădure (Philadelphus coronarius) e un arbust cu flori albe-crem, cu patru petale, foarte parfumate, care înfloresc din mai până în iulie.^{1, 2} În română i se spune și lămâiță sau sirinderică, iar Dicționarul dendrofloricol, de arbori și flori ornamentale, o numește „falsă iasomie”: nu e rudă cu iasomia adevărată (Jasminum).² Agenția Europeană a Medicamentului nu are o monografie pentru ea, iar studiile despre efectele ei sunt puține și toate de laborator.^{3, 4} Mai jos afli cum o deosebești de iasomia adevărată, ce este de fapt „ceaiul de iasomie” din comerț, ce conțin florile, ce s-a cercetat și ce nu, și cum se folosește ceaiul nostru.

Ce este iasomia-de-pădure

Iasomia-de-pădure e un arbust cu frunze căzătoare, înalt de 1-4 m, cu tulpini drepte, ramuri drepte până la arcuite și scoarță roșiatică, care se desprinde în fâșii sau în solzi.¹ Face parte din genul Philadelphus, cu circa 25 de specii.¹ Unele dicționare românești o trec încă la familia saxifragaceelor, dar botaniștii de azi o așază în familia Hydrangeaceae, familia hortensiei.^{2, 10}

Linné a descris specia în 1753.¹ În dicționare, „iasomie” înseamnă mai întâi iasomia adevărată, din genul Jasminum, dar Micul dicționar academic trece cuvântul și ca sinonim al lămâiței, adică al plantei de pe această pagină.² Pentru ceaiul nostru se folosesc florile.

Din magazinul Hypericum: Ceai Iasomie vrac.

Cum arată iasomia-de-pădure

Se recunoaște vara, după florile ei albe-crem, cu patru petale și cu un smoc de stamine galbene în mijloc. Sunt grupate câte 5-7, uneori până la 9, în raceme, iar mirosul lor e puternic.^{1, 2}

Cum o recunoști

• Portul: arbust de 1-4 m, cu tulpini drepte și ramuri drepte până la arcuite. Scoarța e roșiatică și se desprinde în fâșii sau în solzi.¹
• Frunzele: simple, așezate față în față, late, de la ovale până la lanceolate, lungi de 3-10 cm și late de 2-6 cm, cu marginea întreagă sau dințată.¹
• Florile: 4 sepale, 4 petale albe până la crem, 20-50 de stamine și 4 stiluri lipite la bază, în raceme cu 5-7 flori.¹
• Fructul: o capsulă de 7-11 mm, cu semințe mici, de 3 mm. Planta înflorește din mai până în iulie, iar fructele se coc din iulie până în septembrie.¹
• Mirosul: puternic. În engleză, planta se numește „mock orange”, adică „falsă portocală”.^{2, 1}

Unde crește iasomia-de-pădure

Nu se știe sigur unde e plantă sălbatică. Unii botaniști o socotesc originară din sudul Europei și din Caucaz. Un specialist citat de Flora of North America spune însă că, în Europa, sunt foarte puține locuri unde crește cu siguranță de la sine, și că poate fi nativă doar în Caucaz, de unde a fost adusă devreme în Europa, ca plantă ornamentală.¹ Dicționarul academic o dă drept originară din Europa Meridională și cultivată la noi pentru ornament și pentru miros.²

E o plantă de grădină răspândită, care a ajuns și în sălbăticie. În America de Nord, de exemplu, crește pe locurile unde au fost case vechi, prin păduri din jurul orașelor și pe malul apelor, între 0 și 1.000 m altitudine.¹ Florile și frunzele din studiul din 2022 au fost culese din grădina Facultății de Medicină și Farmacie din Oradea.⁸

Iasomie adevărată sau iasomie-de-pădure?

Mulți caută „iasomie” și ajung la altă plantă decât cea pe care o au în minte. Iasomia adevărată (Jasminum officinale) și iasomia-de-pădure seamănă prin florile albe și prin parfum, dar nu sunt rude: prima e un arbust agățător din familia măslinului, a doua un arbust drept din familia hortensiei.^{5, 1}

Surse: Flora of North America; Flora of China; dexonline; Ordinul nr. 244/2005.^{1, 5, 2, 11}

Cel mai simplu semn: iasomia-de-pădure are 4 petale și zeci de stamine, iar iasomia adevărată are 5 lobi și doar 2 stamine.

Nici „iasomie sălbatică” nu înseamnă iasomia-de-pădure: în DEX, e o altă specie de iasomie adevărată, Jasminum fruticans, cu flori galbene.² Iar „lămâiță” e un cuvânt care ia mai multe înțelesuri: în dicționare trimite și la verbina lămâioasă (Lippia citriodora), iar dicționarele de sinonime îl leagă și de roiniță, cimbru și melisă.² Dacă citești „ceai de lămâiță”, verifică despre ce plantă e vorba.

Ce este, de fapt, ceaiul de iasomie

În literatura de specialitate, „jasmine tea” înseamnă un ceai parfumat cu flori de iasomie, nu o infuzie din flori. Se face parfumând ceai verde, negru, oolong sau de alt fel: ceaiul absoarbe aroma pe care o eliberează florile.^{12, 6} Flora of China notează că iasomia Jasminum sambac se cultivă pentru florile ei foarte parfumate, folosite la aromatizarea ceaiului și în parfumuri.⁵

Sintezele recente despre ceaiul de iasomie descriu pe larg procesul de parfumare și aromele lui. Una dintre ele are în titlu „beneficii potențiale pentru sănătate”, iar rezumatul ei nu vorbește de studii clinice.⁶

Ceaiul nostru de iasomie nu e un astfel de ceai. Eticheta lui trece un singur ingredient, florile de iasomie-de-pădure, fără ceai verde. Ceaiul de iasomie din comerț și ceaiul din flori de iasomie-de-pădure sunt două lucruri diferite.

Denumiri populare și nume în alte limbi

În română, planta are mai multe nume, unele doar regionale; le găsești în tabel. Cuvântul „sirinderică” pare, după Șăineanu, o alterare populară a francezului seringat, numele plantei în franceză.² Numele „iasomie-de-pădure” e cel de pe eticheta ceaiului nostru.

Surse: dexonline, pentru română; Flora of North America, pentru engleză; GBIF, pe baza Catalogue of Life, DAISIE, Flora Helvetica și TAXREF, pentru celelalte limbi.^{2, 1, 13}

Ce parte se folosește

Ceaiul nostru e făcut din flori. În studiile de laborator s-au folosit florile, petalele, frunzele și ramurile. Pentru nicio parte a plantei nu există monografie europeană.³

• Florile: au fost analizate într-un studiu din 2022, sub formă de extract liofilizat într-un amestec de apă și etanol de 30%, nu ca ceai.⁸
• Petalele: au fost testate în 2004 pentru capacitatea de a neutraliza radicalii liberi, în eprubetă.¹⁴
• Frunzele și ramurile: au fost cercetate în Slovacia, în 1999 și în 2001, pentru compoziție.^{15, 16}

7 lucruri surprinzătoare despre iasomia-de-pădure

1. E rudă cu hortensia, nu cu iasomia. Iasomia-de-pădure face parte din familia Hydrangeaceae, alături de hortensie, iar iasomia adevărată, din familia Oleaceae, e rudă cu măslinul, liliacul și frasinul.^{10, 5, 2}
2. Numele latin înseamnă „iubitor de frați”. Philadelphus vine din grecescul phil-, „iubitor”, și adelphos, „frate”. Se crede, fără o bază sigură, că e o omagiere a lui Ptolemeu Filadelful, regele Egiptului elenistic.¹
3. Nu se știe sigur de unde e. E posibil să fie originară doar din Caucaz și adusă devreme în Europa, ca plantă ornamentală.¹
4. Are multe nume în română. Lămâiță, sirinderică, pomul-raiului, sipică, scumpină, zevios și altele sunt nume date aceleiași plante.²
5. În mai multe limbi, e „falsa iasomie”. Germanii îi spun Falscher Jasmin și portughezii falso-jasmim, adică „iasomie falsă”, iar italienii gelsomino dei frati, adică „iasomia fraților”.¹³ Un dicționar dendrofloricol românesc o numește și el „falsă iasomie”.²
6. Același compus ca la salcâm. În florile ei, ca și în cele de salcâm, se formează 2-aminobenzaldehida, pe aceeași cale chimică: acid antranilic, apoi indol.¹⁷
7. Floarea e mai bogată decât frunza. Într-un studiu din 2022, în extractul din floare s-au identificat 17 compuși, față de 8 în extractul din frunză.⁸

Ce conțin florile de iasomie-de-pădure

Despre compoziția florilor știm aproape tot dintr-un singur studiu, din 2022, făcut la Debrecen, în Ungaria, cu colaboratori de la Sibiu și Oradea și cu plante culese la Oradea. Autorii au preparat un extract din flori într-un amestec de apă și etanol de 30%, l-au liofilizat și au identificat 17 compuși prin cromatografie, comparându-i cu substanțe de referință. Frunza a avut doar 8 dintre ei.⁸

Sursa: Pető și colab., 2022. Cifrele sunt din extractul liofilizat, nu din ceai, și vin dintr-un singur laborator.⁸

În frunze, un alt grup a găsit triterpene, între care uvaolul, cumarine, între care umbeliferona și scopolina, și un sterol legat de glucoză.¹⁶ Într-un studiu din 1999, frunzele au avut 0,63% flavonoide și 3,25% substanțe fenolice, iar ramurile 0,01% și 0,70%.¹⁵ În flori se formează și 2-aminobenzaldehida.¹⁷ Cifrele descriu extracte de laborator, nu cana de ceai.

Ce spun studiile

Iasomia-de-pădure a fost puțin studiată. O căutare în PubMed, făcută pe 7 octombrie 2026, găsește 14 lucrări care o pomenesc. Șapte privesc compoziția sau efectele plantei, toate în laborator, iar niciuna nu e un studiu pe oameni.⁴ Autorii studiului din 2022 notează că planta se folosește în medicina populară, dar că literatura științifică despre ea e foarte limitată.⁸

Surse: PubMed, 7 octombrie 2026; Pető și colab., 2022.^{4, 8}

Antioxidanți, în eprubetă

În studiul din 2022, extractul de floare a avut o capacitate antioxidantă mai ridicată decât extractul de frunză în două teste din patru, ABTS și CUPRAC. În celelalte două, DPPH și FRAP, diferența nu a fost semnificativă. Autorii pun diferența pe seama acidului galic și a quercetinei, găsite doar în floare.⁸ Un studiu din 2004 a testat petalele cu două metode de laborator pentru radicali liberi, fără cifre în rezumat.¹⁴ Testele acestea se fac în eprubetă și nu arată ce se întâmplă în corp.

Bacterii și inflamație, în laborator

Într-un test cu extract de floare, în concentrație de 5%, viabilitatea bacteriei Escherichia coli a scăzut la 46,4%, dar extractul nu a avut efect asupra bacteriilor Staphylococcus aureus și Pseudomonas aeruginosa și nici asupra ciupercii Candida albicans. Extractul de frunză a coborât viabilitatea lui S. aureus la 68,6% și pe a lui E. coli la 41,5%. În testul mai exigent, care urmărește evoluția în timp, niciuna dintre probe nu a atins pragul de 99,9% de microbi omorâți, ci doar o scădere limitată. Pe celule de piele în cultură, extractul de floare nu a scăzut semnificativ interleukina 4, o substanță implicată în inflamație.⁸

Un studiu din 2000 a pus iasomia-de-pădure printre cele șapte plante cu cel mai bun efect antibacterian dintre cele testate. Inhibarea creșterii bacteriilor a fost însă de cel mult 41,8%, la toate extractele.¹⁸

Efectele observate sunt slabe și de laborator: nu arată că iasomia-de-pădure dezinfectează, tratează o infecție sau înlocuiește tratamentul prescris de medic.

La oameni

Nu am găsit niciun studiu în care oameni să fi băut ceai din flori de iasomie-de-pădure și să fi fost măsurat un efect. Nu am găsit studii la oameni nici despre folosirea pe piele sau în spălături. În studiul din 2022, toate probele au avut o viabilitate celulară de peste 70% în testele pe celule de piele în cultură, deci nu au fost toxice pentru celulele din test; asta nu e o dovadă de siguranță pentru ceai.⁸

Precauții și siguranță

Pentru iasomia-de-pădure nu există monografie europeană și nici studii clinice, deci nu există o doză sau o durată de folosire cu siguranța dovedită.^{3, 4} De aceea, precauția contează mai mult decât la plantele bine studiate.

• Furocumarinele: în floare, studiul din 2022 a găsit bergapten și izopimpinelină, două furocumarine. Bergaptenul e cunoscut pentru fototoxicitate, adică pentru că poate face pielea sensibilă la lumina ultravioletă, și are efecte complexe asupra enzimelor metabolice ale ficatului.^{8, 9} Identificarea s-a făcut într-un singur laborator, iar cât bergapten ajunge în ceai nu se știe.
• Sarcina, alăptarea și copiii: eticheta ceaiului nostru spune că nu se recomandă în sarcină și alăptare și că nu se dă copiilor sub 3 ani.
• Medicamentele: cine urmează un tratament sau e sub supraveghere medicală întreabă medicul înainte, după cum scrie și pe etichetă. Interacțiunile nu au fost studiate.
• Alergiile: nu îl folosesc cei care reacționează la vreunul dintre ingredientele produsului.
• Confuzia dintre plante: verifică numele latin de pe etichetă. „Iasomie” și „lămâiță” sunt nume date mai multor plante.
• Folosirea externă: eticheta descrie și o folosire externă. Pentru ea nu am găsit studii la oameni. La orice disconfort sau infecție la nivel genital, mergi la medic.

Ce spune legea

În Uniunea Europeană, iasomia-de-pădure nu are monografie a Agenției Europene a Medicamentului: planta nu figurează în lista monografiilor. Nici iasomia adevărată nu figurează.³ Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru iasomie.⁷

În România, Ordinul nr. 244/2005 are o listă a plantelor periculoase, Lista 1, și o listă a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, Lista 3. Iasomia-de-pădure nu figurează nici pe Lista 1, nici pe Lista 3. Iasomia adevărată, Jasminum officinale, e pe Lista 3.¹¹ Un produs predozat, precum capsulele, care conține o plantă neînscrisă pe Lista 3 nu se poate fabrica sau vinde fără o notificare prealabilă la Institutul de Bioresurse Alimentare.¹¹

Iasomia-de-pădure de-a lungul timpului

Linné a descris specia în 1753, în Species Plantarum.¹ În 1797, planșa 391 din Curtis’s Botanical Magazine o arăta cu numele englezesc „mock-orange”, la zece ani după planșa iasomiei adevărate din același jurnal.

La noi, cuvântul „sirinderică” e atestat într-o lucrare de floră a lui Grecescu, după Micul dicționar academic, iar planta se cultivă ca plantă ornamentală și pentru mirosul florilor.²

Cercetarea științifică a plantei e puțină și relativ nouă. Cercetători din Bratislava au publicat între 1999 și 2001 lucrări despre compoziția frunzelor și ramurilor și despre efectul antibacterian al extractelor.^{15, 16, 18} În 2022, o echipă a Universității din Debrecen, cu colaboratori de la Oradea și Sibiu, a analizat florile și frunzele și a preparat din extractele lor unguente de laborator.⁸

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu iasomie-de-pădure

Până aici ai citit despre iasomia-de-pădure. De aici încolo, despre produsele noastre. Planta nu are monografie europeană și nici mențiune de sănătate autorizată, așa că nu o prezentăm ca remediu pentru nimic. Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli.

Ceai Iasomie vrac

• Flori de iasomie-de-pădure (Philadelphus coronarius), uscate și mărunțite, singurul ingredient
• Vrac, 20 g, în cutie de carton
• Pe etichetă: 1-2 lingurițe de flori la 200 ml de apă clocotită, 5 minute sub capac, apoi se strecoară; 1-2 căni pe zi
• Planta nu are monografie europeană, deci nici doză europeană de referință³

7,99 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Pentru ceaiul de seară: plante cu monografie europeană

Mulți caută „ceai de iasomie seara”. Nu am găsit studii despre somn sau liniște pentru iasomia-de-pădure. Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște însă, pe baza utilizării tradiționale, trei plante pentru ameliorarea simptomelor ușoare de stres psihic și ca ajutor pentru somn: rădăcina de valeriană, florile de hamei și frunza de roiniță.^{19, 20, 21} Ceaiul verde, unul dintre ceaiurile folosite la parfumarea cu iasomie, conține cofeină, iar monografia europeană a ceaiului verde nu îl recomandă înainte de culcare, pentru că poate da tulburări de somn.^{6, 22}

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Valeriana doze

7,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Hamei vrac

7,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Roinita vrac

6,99 lei

Adaugă în coș

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește	De reținut
Ceai Iasomie, vrac	1-2 lingurițe de flori la 200 ml de apă clocotită, 5 minute sub capac, apoi se strecoară; 1-2 căni pe zi	Pe etichetă, nu în sarcină și alăptare și nu sub 3 ani; fără monografie europeană
Ceai Valeriană, doze	1-2 pliculețe la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac; în cursul zilei sau seara, înainte de culcare	Nu sub 12 ani; nu în sarcină și alăptare
Ceai Hamei, vrac	1 linguriță la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac; 2-3 căni pe zi	Nu sub 12 ani; nu în sarcină și alăptare
Ceai Roiniță, vrac	1-2 lingurițe la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac; 2 căni pe zi	Nu sub 12 ani; nu în sarcină și alăptare

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Monografiile europene ale valerianei, hameiului și roiniței nu le recomandă sub 12 ani și nici în sarcină și alăptare. Dacă neplăcerile durează peste 2 săptămâni sau se agravează, e nevoie de medic.^{19, 20, 21}

Întrebări frecvente

Referințe

1. Weakley A.S., Henrickson J. Philadelphus Linnaeus și Philadelphus coronarius Linnaeus, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 12, Oxford University Press, 2016, efloras.org.
2. dexonline.ro, articolele „iasomie”, „lămâiță”, „sirinderică”, „iasmin”, „falsă iasomie” și „hortensie”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a), Dicționarul dendrofloricol (Preda, 1989), Dicționarul general de sinonime (Cobeț și Manea, 2013), dicționarele lui Șăineanu (ed. a VI-a), Scriban și Ciorănescu (DER) și dicționarele de sinonime.
3. European Medicines Agency. Herbal medicines, lista plantelor medicinale evaluate de Comitetul pentru medicamente din plante, export de pe ema.europa.eu din 23 septembrie 2026.
4. National Library of Medicine. PubMed, căutarea „Philadelphus coronarius”, 14 rezultate, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, consultat la 7 octombrie 2026.
5. Jasminum Linnaeus, Jasminum officinale Linnaeus și Jasminum sambac (Linnaeus) Aiton, p. 307, 313 și 318, precum și lista genurilor familiei Oleaceae, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 15 (Myrsinaceae through Loganiaceae), Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 1996, efloras.org.
6. Wang J., Yi G., Zhao T. și colab. Jasmine tea: unveiling the secrets of processing, flavor characteristics, and potential health benefits. Critical Reviews in Food Science and Nutrition, 2026, 66(9):1752-1769.
7. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
8. Pető Á., Kósa D., Haimhoffer Á. și colab. Topical dosage formulation of lyophilized Philadelphus coronarius L. leaf and flower: antimicrobial, antioxidant and anti-inflammatory assessment of the plant. Molecules, 2022, 27(9):2652.
9. Liang Y., Xie L., Liu K. și colab. Bergapten: a review of its pharmacology, pharmacokinetics, and toxicity. Phytotherapy Research, 2021, 35(11):6131-6147.
10. Hydrangeaceae, lista genurilor familiei (printre ele Deutzia, Hydrangea și Philadelphus), în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 12, Oxford University Press, 2016, efloras.org.
11. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
12. Chen H.Y., Ying J.Q., An H.M. și colab. Chinese jasmine tea: the harmonious intertwining of tea and jasmine fragrance. Comprehensive Reviews in Food Science and Food Safety, 2025, 24(4):e70210.
13. GBIF Secretariat. Philadelphus coronarius L., GBIF Backbone Taxonomy, nume comune (Catalogue of Life, DAISIE, Flora Helvetica, TAXREF, Info Flora și altele), gbif.org, consultat în octombrie 2026.
14. Klecáková J., Chobot V., Jahodár L., Laakso I., Víchová P. Antiradical activity of petals of Philadelphus coronarius L. Central European Journal of Public Health, 2004, 12 (supl.):S39-S40.
15. Grancai D., Mucaji P., Nagy M. Determination of selected secondary metabolites and extracts of Philadelphus coronarius L. (articol în slovacă). Česká a Slovenská Farmacie, 1999, 48(6):265-267.
16. Mucaji P., Grancai D., Nagy M., Czigleová S., Budĕsínský M., Ubik K. Nonpolar components of the leaves of Philadelphus coronarius L. (articol în slovacă). Česká a Slovenská Farmacie, 2001, 50(6):274-276.
17. Spiteller P., Steglich W. Biosynthesis of 2-aminobenzaldehyde in flowers of Robinia pseudoacacia and Philadelphus coronarius. Phytochemistry, 2001, 57(3):361-363.
18. Jantová S., Nagy M., Ruzeková L., Grancai D. Antibacterial activity of plant extracts from the families Fabaceae, Oleaceae, Philadelphaceae, Rosaceae and Staphyleaceae. Phytotherapy Research, 2000, 14(8):601-603.
19. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Valeriana officinalis L., radix, revizia 1, EMA/HMPC/150848/2015, Corr.1, adoptată pe 2 februarie 2016; prima versiune, EMEA/HMPC/340719/2005, a fost adoptată pe 13 iulie 2006.
20. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Humulus lupulus L., flos, revizia 1, EMA/HMPC/682384/2013, adoptată pe 6 mai 2014; prima versiune, EMEA/HMPC/513617/2006, a fost adoptată pe 8 mai 2008.
21. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Melissa officinalis L., folium, EMA/HMPC/196745/2012, adoptată pe 14 mai 2013; prima versiune, EMEA/HMPC/5341/2007, a fost adoptată pe 31 octombrie 2007.
22. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Camellia sinensis (L.) Kuntze, non fermentatum folium, EMA/HMPC/283630/2012, adoptată pe 12 noiembrie 2013.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ești însărcinată, alăptezi sau urmezi un tratament, discută cu medicul înainte de a folosi iasomie-de-pădure.