Patchouli (Pogostemon cablin): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Patchouli (Pogostemon cablin), numit în română și paciuli, e o plantă tropicală din familia mentei, cu frunze late, păroase, și flori mici, în spice. Din frunzele ei uscate se distilează uleiul esențial de patchouli, un ingredient clasic în parfumerie, săpunuri și cosmetice. În China, planta se folosește în medicina tradițională încă din vremea dinastiei Han de Est. Agenția Europeană a Medicamentului nu are o monografie pentru ea, iar studiile pe oameni sunt puține. Mai jos afli cum arată, de unde vine, ce înseamnă „paciuli”, cum se obține uleiul, ce conține, ce spun studiile, ce spune legea și cum se folosește uleiul nostru.

Ce este patchouli

Patchouli e o plantă perenă, aromată, din familia Lamiaceae, aceeași din care fac parte menta, salvia, busuiocul și levănțica.⁹ Are tulpini drepte, de 30-100 cm, acoperite cu fire fine, și face parte din genul Pogostemon, cu aproximativ 40-60 de specii în Africa și în Asia.^{1, 10}

Numele științific actual, Pogostemon cablin (Blanco) Benth., datează din 1848. Cu 11 ani mai devreme, în 1837, Blanco o descrisese în Flora Filipinelor sub numele Mentha cablin, adică drept o mentă.^{1, 8}

Importanța ei comercială vine din ulei, care se obține din frunze.² În medicina tradițională chineză se folosește și partea aeriană uscată, numită Pogostemonis herba.³

Din magazinul Hypericum: Ulei Esential de Patchouli 10ml.

Cum arată patchouli

Patchouli arată ca o tufă mică și aromată, cu tulpini drepte și frunze late, de un verde închis. Frunzele sunt păroase, mai ales pe dos, iar uleiul se adună în fire glandulare de pe ele.^{1, 2}

Cum o recunoști

• Tulpina: dreaptă, înaltă de 30-100 cm după Flora Chinei, acoperită cu fire fine. Alte surse dau până la 1-1,2 m.^{1, 2}
• Frunzele: de la rotunde la larg ovale, de 2-10,5 cm lungime și 1-8,5 cm lățime, verde închis pe fața de sus, cu fire rare, și păroase pe dos. Marginea e tăiată neregulat, iar codița are 1-6 cm.¹
• Florile: mici, grupate în spice de 4-6,5 cm, la capătul tulpinii și în axila frunzelor. Corola, de circa 1 cm, e purpurie, cu lobii păroși pe dinafară, iar staminele sunt păroase.¹ Alte surse descriu florile ca alb-roz, pale.² Flora Chinei dă înflorirea în aprilie.¹
• Caliciul: tubular, de 7-9 mm, acoperit cu fire dese. În determinatorul Florei Chinei, patchouli se deosebește de celelalte specii de Pogostemon după caliciul de peste 6 mm, des păros pe dinafară, după frunzele de la rotunde la larg ovale și după faptul că e plantă cultivată.^{1, 10}

Unde crește patchouli

Patchouli e originar din Filipine, după o sinteză din 2015, și crește sălbatic în mai multe țări din sudul Asiei.² Flora Chinei o dă ca plantă cultivată în Fujian, Guangdong, Guangxi, Hainan și Taiwan și o notează și în India, Indonesia, Malaezia, Filipine și Sri Lanka.¹

Azi se cultivă pe scară comercială în India, Indonesia, Malaezia, China, Singapore, Africa de Vest și Vietnam.² E o plantă perenă, adaptată la climat cald și umed, iar dicționarele o descriu drept plantă tropicală.^{2, 7} Planta din primele două fotografii crește în grădina botanică din Heidelberg, printre exemplarele tropicale.

Patchouli sau paciuli? Nume în alte limbi

Cuvântul patchouli se scrie așa în franceză și în engleză. În română, dicționarele dau forma paciuli, cu varianta paciulie. Cuvântul se pronunță pa-ciu-li și vine din franțuzescul patchouli.⁷ Pe etichete și în magazine, uleiul apare de obicei ca „patchouli”, iar forma românească din dicționare e „paciuli”.

Planta a avut și alte nume științifice. Pe lângă Mentha cablin, în lucrări mai vechi apare ca Pogostemon patchouly Pelletier, nume care azi e sinonim al lui Pogostemon cablin.^{1, 8} Dicționarele românești o trec, uneori, ca Pogostemon patchouli.⁷

Surse: dexonline, pentru română; GBIF, pentru limbile europene, chineză și vietnameză; Swamy și Sinniah, 2015, pentru indoneziană, malaeză, tamilă și hindi.^{7, 8, 2}

Epitetul științific cablin vine, după sinteza din 2015, de la cabalam, un nume local al plantei în Filipine.²

Ce parte se folosește și cum se obține uleiul

Se folosesc frunzele. Uleiul se adună în fire glandulare de pe frunze și se obține, de obicei, prin distilare cu vapori din frunze uscate la umbră.²

• Uleiul esențial: distilarea cu vapori e metoda obișnuită. Ea poate strica prin încălzire o parte din compuși, de aceea s-au încercat și extracția cu dioxid de carbon supercritic, distilarea moleculară și extracția asistată de microunde.²
• Cât ulei dau frunzele: într-un studiu din Hainan, în China, frunzele recoltate în iunie, iulie și august au dat 0,8%, 0,7% și respectiv 0,6% ulei esențial, iar cel mai mult patchoulol s-a găsit în iunie.²
• De ce diferă uleiurile: compoziția depinde de locul de cultură, de momentul recoltării și de felul în care e prelucrată planta.²
• Planta uscată: în medicina tradițională chineză se folosește partea aeriană uscată, Pogostemonis herba, numită acolo guanghuoxiang.³

Uleiul are un miros dulce, ierbos, aromat și picant, descris și ca lemnos și camforat.^{2, 3} În parfumerie nu e sursa principală de parfum, dar se amestecă bine cu alte uleiuri, dă o bază cu caracter durabil, are proprietăți fixative și încetinește evaporarea. De aceea se folosește la parfumuri, săpunuri, loțiuni de corp, șampoane și detergenți.^{2, 3}

În aromaterapie, uleiul se folosește în difuzor, în masaj și în inhalații, după cum scrie și pe eticheta produsului nostru. Sinteza din 2015 enumeră utilizări populare, precum liniștirea nervilor, dar astfel de efecte nu sunt confirmate de studii clinice, iar sinteza din 2021 cere asemenea studii.^{2, 13}

7 lucruri surprinzătoare despre patchouli

1. Prima dată a fost descrisă ca o mentă. În 1837, Blanco a publicat-o în Flora Filipinelor sub numele Mentha cablin. Abia în 1848 a fost mutată în genul Pogostemon.¹
2. Numele ei vine dintr-un cuvânt filipinez. Epitetul cablin derivă din cabalam, un nume local al plantei în Filipine.²
3. Frunzele uscate se pisau pentru haine. Dicționarul limbii române literare contemporane notează că frunzele uscate și pulverizate se foloseau pentru a parfuma îmbrăcămintea sau pentru a o apăra de insecte.⁷ Flora Chinei spune că planta a servit la parfumarea covoarelor și a șalurilor.¹
4. În teste pe țânțari, uleiul de patchouli a fost cel mai toxic dintre cele încercate, dar tot foarte slab. A fost de aproximativ 1.700 de ori mai puțin toxic decât cel mai slab piretroid sintetic testat, pentru țânțarii Aedes aegypti, și de 685 de ori, pentru Anopheles gambiae.¹⁴
5. Are peste 140 de compuși identificați. O sinteză din 2015 numără peste 140 de compuși izolați și identificați din plantă, printre ei terpenoide, steroli vegetali, flavonoide, acizi organici, alcooli și aldehide.²
6. E plantă de leac în China din vremea dinastiei Han de Est. Acolo se numește guanghuoxiang și intră în preparate chinezești, precum soluția orală Huoxiang Zhengqi și tabletele Baoji.¹³
7. Parfumerii londonezi o vindeau în sticle încă din 1881. Într-o reclamă din 7 mai 1881, Piesse & Lubin enumerau „patchouly” printre parfumurile lor, la 2 șilingi și 6 pence sticla.¹⁵

Ce conține uleiul de patchouli

Uleiul de patchouli e bogat în sesquiterpene, mai ales în patchoulol, un alcool numit și alcool de patchouli.² Patchoulolul e o sesquiterpenă triciclică, cu formula C15H26O, și e folosit în China drept marker de calitate pentru ulei și pentru planta uscată.³

Sursa: Swamy și Sinniah, 2015, după analize ale uleiului din frunze de la Gaoyao, în Guangdong, și din Vietnam.²

Cifrele descriu probe analizate în studii, nu un produs anume: compoziția uleiului diferă după locul de cultură, momentul recoltării și metoda de prelucrare.² Pe lângă uleiul volatil, în plantă s-au găsit și alte substanțe, precum flavonoide, steroli vegetali și acizi organici.^{2, 13}

Ce spun studiile

Despre patchouli s-a publicat mult, dar aproape tot în laborator și pe animale. O sinteză din 2021 notează că studiile farmacologice s-au făcut mai ales pe celule și pe animale mici și că sunt necesare urgent studii pe oameni.¹³ Dintre studiile pe oameni pe care le-am citit, două privesc mirosul uleiului la adulți sănătoși.

Surse: Swamy și Sinniah, 2015; Haze și colab., 2002; Trellakis și colab., 2012; Norris și colab., 2015.^{2, 5, 6, 14}

Mirosul și corpul

În 2002, un studiu din Japonia a măsurat, la adulți sănătoși, activitatea simpatică, adică partea sistemului nervos care ne pregătește de efort, prin analiza fluctuațiilor tensiunii arteriale. După inhalarea uleiurilor de piper, tarhon, fenicul sau grapefruit, activitatea relativă a crescut de 1,5-2,5 ori față de un solvent fără miros. După inhalarea uleiului de trandafir sau de patchouli, a scăzut cu 40%.⁵ Uleiul de trandafir a scăzut și adrenalina din sânge cu 30%; pentru patchouli, rezumatul studiului nu dă o astfel de cifră.⁵ E o măsurătoare de laborator, nu o boală. Primul autor lucra la o companie de cosmetice.⁵

În 2012, un studiu pilot din Essen a expus 32 de voluntari, fără să știe, 30 de minute, la un ulei „stimulant” (grapefruit, fenicul sau piper), la aer fără miros sau la un ulei „relaxant” (lavandă, patchouli, trandafir), în trei vizite. Activitatea neutrofilelor și markerii imunității din sânge nu s-au schimbat semnificativ.⁶ Studiul nu spune nimic despre alte efecte ale uleiului de patchouli.

În laborator și pe animale

În eprubetă și pe animale, uleiul și compușii lui, mai ales patchoulolul, au arătat efecte antiinflamatoare, antioxidante, antimicrobiene și altele.^{2, 13} Într-un test cu 10 uleiuri esențiale, uleiul de patchouli a fost mai eficient în a inhiba 20 de tulpini de bacterii și toate cele 12 ciuperci testate.² Rezultatele de laborator nu arată însă ce se întâmplă la oameni, iar o sinteză din 2015 notează că unele utilizări tradiționale cer să fie verificate.²

Țânțari și alte insecte

Un studiu din 2015 a aplicat direct pe țânțari uleiuri esențiale comerciale și a comparat cât de toxice sunt, față de insecticide sintetice. Pentru ambele specii, Aedes aegypti (vector al dengăi) și Anopheles gambiae (vector al malariei), cel mai toxic ulei a fost cel de patchouli. Totuși, a fost de aproximativ 1.700 de ori mai puțin toxic decât cel mai slab piretroid sintetic testat, bifentrinul, la Aedes, și de 685 de ori, la Anopheles.¹⁴ Testul a măsurat toxicitatea pe insecte, nu cât de bine ține uleiul țânțarii departe de oameni.

Uleiul de patchouli nu tratează bolile și nu înlocuiește tratamentul prescris de medic.

Precauții și siguranță

Pentru patchouli nu există o monografie europeană care să stabilească doze, contraindicații sau interacțiuni.⁴ Datele de siguranță la oameni sunt puține: o sinteză din 2021 spune că înțelegerea toxicității sistemice și a siguranței rămâne insuficientă, deși planta se folosește în China de peste 2.000 de ani.¹³

• Ce se știe din teste pe animale: patchoulolul a avut toxicitate mică la șoareci. Doza care omoară jumătate dintre animale a fost de 4,693 g pe kg, dată în stomac, și de 3,145 g pe kg, injectată în cavitatea abdominală.³ La embrioni de pește-zebră, uleiul și componentele lui, mai ales pogostona, au perturbat dezvoltarea.¹³
• Ce lipsește: sinteza din 2017 notează că mai sunt necesare studii despre toxicitatea pe termen lung, despre alergie și despre iritație pentru patchoulol.³
• Uleiul e concentrat: pe eticheta produsului nostru se folosește diluat, în apă, în ulei vegetal sau în preparate cosmetice. Pentru uz intern nu am găsit studii de siguranță la oameni, așa că uleiul nu se ia pe gură pe cont propriu.¹³
• Sarcina, alăptarea și copiii: nu există monografie europeană, iar în sursele citite nu am găsit date de siguranță pentru ele. Cine e însărcinată, alăptează sau vrea să îl folosească la copii întreabă medicul.^{4, 13}
• Pielea: dacă apar roșeață, mâncărime sau iritație, se oprește folosirea.
• Medicamentele: nu am găsit date despre interacțiuni cu medicamente. Cine urmează un tratament întreabă medicul sau farmacistul.

Uleiul esențial se folosește diluat și nu se ia pe gură pe cont propriu.

Ce spune legea

Patchouli nu are monografie la Agenția Europeană a Medicamentului: lista plantelor evaluate de Comitetul pentru medicamente pe bază de plante nu conține nicio specie de Pogostemon.⁴ Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru patchouli.¹⁶

În România, patchouli (Pogostemon cablin (Blanco) Benth.) e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Nu e pe lista plantelor periculoase.¹⁷

Patchouli de-a lungul timpului

În medicina tradițională chineză, patchouli se folosește din vremea dinastiei Han de Est, la răceli, greață, febră, dureri de cap și diaree.¹³ Sinteza din 2015 adaugă că în China, Japonia și Malaezia s-a folosit tradițional și la vărsături, dureri abdominale și mușcături de insecte și de șerpi, iar în India planta intră în preparate ayurvedice.² Sunt utilizări tradiționale, nu efecte dovedite.

Planta a avut și o viață în parfumerie. Frunzele uscate se pisau pentru a parfuma hainele, covoarele și șalurile și pentru a ține insectele departe.^{7, 1} În 1881, patchouly se vindea deja ca parfum la Londra: reclama perfumierilor Piesse & Lubin, din New Bond Street, îl trece printre parfumurile oferite, alături de magnolie, geraniu și ylang-ylang.¹⁵

În română, cuvântul a intrat din franceză, ca „paciuli”. Dicționarul limbii române literare contemporane îl ilustrează cu un citat din Vlahuță, în care niște cocoane în rochii de atlas miros a paciuli „cale de o poștă”.⁷ Fotografia cu ramul din Madagascar, din prima parte a secolului al XX-lea, e păstrată de Biblioteca Națională a Franței; pe fișa ei, a Institutului Național de Agronomie Colonială, scrie „Essences et Parfums”.¹¹

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu patchouli

Până aici ai citit despre patchouli. De aici încolo, despre produsul nostru. Pentru patchouli nu există o monografie europeană, iar uleiul esențial e un produs de aromaterapie și cosmetică, nu un medicament.⁴ Produsele de mai jos nu tratează și nu previn boli. Uleiul esențial e foarte concentrat: noi îl folosim diluat și nu îl luăm pe gură pe cont propriu.

Ulei esențial de Patchouli

• 100% ulei esențial de patchouli (Pogostemon cablin)
• Flacon de 10 ml, produs în România
• Pe etichetă: pentru aromaterapie și odorizarea ambientului, 3-5 picături în 30 ml de apă; pentru masaj, 3-5 picături dizolvate în ulei vegetal; pentru inhalații, 2-3 picături dizolvate în apă fierbinte
• Pentru patchouli nu există o monografie europeană, deci nici o doză stabilită⁴

29,99 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Doar sub formă de ulei esențial

Patchouli se găsește la noi doar sub formă de ulei esențial: nu avem ceai, capsule sau tinctură cu patchouli.

Cum se folosește

Produs	Cum se folosește	De reținut
Ulei esențial de Patchouli, 10 ml: aromaterapie și odorizarea ambientului	Pe etichetă: 3-5 picături în 30 ml de apă	Foarte concentrat; pentru patchouli nu există o doză stabilită la nivel european
Ulei esențial de Patchouli, 10 ml: masaj	Pe etichetă: 3-5 picături dizolvate în ulei vegetal	Se diluează înainte de aplicare
Ulei esențial de Patchouli, 10 ml: inhalații	Pe etichetă: 2-3 picături dizolvate în apă fierbinte	Uleiul nu se bea
Ulei esențial de Patchouli, 10 ml: ingredient cosmetic	Pe etichetă: se poate adăuga în creme de față, loțiuni pentru păr și corp	Pe etichetă nu e dată o cantitate

Modul de folosire este cel de pe eticheta produsului. Pentru patchouli nu există o monografie europeană, deci nici o doză stabilită. Dacă apar roșeață, mâncărime sau iritație, se oprește folosirea.⁴

Întrebări frecvente

Referințe

1. Li X.-W., Hedge I.C. Pogostemon cablin (Blanco) Bentham, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 17, Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 1994, p. 260, efloras.org.
2. Swamy M.K., Sinniah U.R. A comprehensive review on the phytochemical constituents and pharmacological activities of Pogostemon cablin Benth.: an aromatic medicinal plant of industrial importance. Molecules, 2015, 20(5):8521-8547.
3. Hu G., Peng C., Xie X., Zhang S., Cao X. Availability, pharmaceutics, security, pharmacokinetics, and pharmacological activities of patchouli alcohol. Evidence-Based Complementary and Alternative Medicine, 2017, 2017:4850612.
4. European Medicines Agency. Herbal medicines, lista plantelor medicinale cu evaluare europeană, generată automat pe 23 septembrie 2026, ema.europa.eu; lista nu conține nicio specie din genul Pogostemon.
5. Haze S., Sakai K., Gozu Y. Effects of fragrance inhalation on sympathetic activity in normal adults. Japanese Journal of Pharmacology, 2002, 90(3):247-253.
6. Trellakis S., Fischer C., Rydleuskaya A. și colab. Subconscious olfactory influences of stimulant and relaxant odors on immune function. European Archives of Oto-Rhino-Laryngology, 2012, 269(8):1909-1916.
7. dexonline.ro, articolele „paciuli” și „paciulie”, după DEX ’09, DEX ’98, MDA2, MDN ’00, NODEX, Dicționarul neologic, Dicționarul limbii române literare contemporane, Șăineanu, DER, DOOM 2 și DOOM 3, consultate pe 12 octombrie 2026.
8. GBIF Secretariat. GBIF Backbone Taxonomy: Pogostemon cablin (Blanco) Benth., sinonime și nume comune, gbif.org, consultat în octombrie 2026.
9. Li X.-W., Hedge I.C. Lamiaceae Lindley, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 17, Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 1994, efloras.org.
10. Li X.-W., Hedge I.C. Pogostemon Desfontaines, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 17, Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 1994, p. 258, efloras.org.
11. Prudhomme E. Rameau de Patchouly, Madagascar (planșă botanică), Institut national d’agronomie coloniale, Bibliothèque nationale de France, Gallica (btv1b101204578), după fișierul de pe Wikimedia Commons.
12. Ottův slovník naučný, vol. 19, fig. 3234, „Pogostemon (květ celý a v průřezu podélném)”, după fișierul de pe Wikimedia Commons.
13. Junren C., Xiaofang X., Mengting L. și colab. Pharmacological activities and mechanisms of action of Pogostemon cablin Benth: a review. Chinese Medicine, 2021, 16:5.
14. Norris E.J., Gross A.D., Dunphy B.M., Bessette S., Bartholomay L.C., Coats J.R. Comparison of the insecticidal characteristics of commercially available plant essential oils against Aedes aegypti and Anopheles gambiae (Diptera: Culicidae). Journal of Medical Entomology, 2015, 52(5):993-1002.
15. Piesse & Lubin. Reclamă în The Graphic, Londra, 7 mai 1881, p. 463, după fișierul „Piesse & Lubin Perfume Advertisement 1881” de pe Wikimedia Commons.
16. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
17. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Uleiurile esențiale, plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ești însărcinată, alăptezi, ai o boală sau urmezi un tratament, discută cu medicul înainte de a folosi uleiul de patchouli.