Cătina albă și depresia: există dovezi? Ce spun studiile despre cătină, serotonină și alimentație

Cătina albă (Hippophae rhamnoides) este un arbust spinos, cu fructe portocalii.¹ Pe internet circulă ideea că ar ajuta în depresie, pentru că ar conține serotonină, substanța numită uneori „a bunei dispoziții”.² Aici vezi ce rămâne din ea după ce citești studiile. Răspunsul scurt: căutarea din PubMed nu a găsit niciun studiu randomizat pe oameni în care cătina să fi fost testată în depresie.³ Depresia este o boală care se tratează cu psihoterapie, cu medicamente sau cu amândouă, la indicația medicului. Mai jos găsești ce este depresia, de ce serotonina din alimente nu ajunge în creier, ce arată experimentele pe animale, ce au dat studiile despre alimentație, vitamina D și omega-3 și cum se potrivește cătina într-o alimentație obișnuită. Despre plantă în sine, citește fișa despre cătina albă.

Ce este depresia

Depresia este o boală mintală frecventă, diferită de variațiile obișnuite ale dispoziției. Înseamnă dispoziție scăzută sau pierderea plăcerii și a interesului pentru activități, săptămâni la rând.⁴ Nu este un semn de slăbiciune și nu dispare prin voință: serviciul de sănătate britanic o descrie drept o boală reală, cu simptome reale.⁵

Într-un episod depresiv, simptomele durează cea mai mare parte a zilei, aproape zilnic, cel puțin două săptămâni. Pe lângă tristețe, pot apărea:⁴

• concentrare slabă;
• sentimente excesive de vinovăție sau de lipsă de valoare;
• lipsa speranței în viitor;
• gânduri despre moarte sau despre sinucidere;
• somn perturbat;
• schimbări ale poftei de mâncare sau ale greutății;
• oboseală și lipsă de energie.

Pot apărea și simptome fizice: mișcări și vorbire mai lente, constipație, dureri fără o cauză clară sau scăderea dorinței sexuale.⁶ Cauzele sunt multiple. Depresia vine dintr-o interacțiune complexă de factori sociali, psihologici și biologici, iar evenimentele grele, precum pierderea locului de muncă, un doliu sau o traumă, cresc riscul.⁴ Contează și istoricul familial.⁵

Depresia în cifre

Sursa: fișa informativă a Organizației Mondiale a Sănătății despre depresie, cu date din 2023. În lume sunt aproximativ 322 de milioane de oameni cu depresie.⁴

Când mergi la medic

Mergi la medic dacă ai simptome de depresie cea mai mare parte a zilei, în fiecare zi, mai mult de două săptămâni.⁶ Cu cât ceri ajutor mai devreme, cu atât te poți recupera mai repede.⁵ Gândurile de a-ți face rău cer ajutor imediat: sună la 112 sau mergi la cea mai apropiată unitate de urgență.⁴

Cu tratamentul potrivit și cu sprijin, cei mai mulți oameni cu depresie se pot recupera complet.⁵ Un aliment, o plantă sau un supliment nu înlocuiesc diagnosticul și tratamentul stabilite de medic.

7 lucruri surprinzătoare despre depresie, serotonină și cătină

1. Aproape toată serotonina din corp se face în afara creierului. Circa 95% din serotonina totală este eliberată în intestin de celulele enterocromafine.⁷ Creierul are propria sursă: neuroni care produc serotonină cu o enzimă diferită de cea din intestin.⁸
2. Serotonina dintr-un aliment nu ajunge în creier. Serotonina nu trece bariera hemato-encefalică, de aceea cele două rezerve ale organismului rămân separate.⁹ Din acest motiv, serotonina dintr-un fruct nu ajunge direct la neuronii din creier.
3. Cătina conține serotonină, cu variații mari de la un anotimp la altul. Într-un studiu rusesc, serotonina s-a putut extrage din părțile cătinei care nu sunt fructe, iar cea mai bună materie primă au fost lăstarii lemnoși de unu și doi ani. Cantitatea din lăstari s-a schimbat de până la 10 ori între anotimpuri.¹⁰
4. Pe șoareci, o fracțiune din cătină a inversat comportamente asemănătoare depresiei. Într-un experiment din 2023, o fracțiune bogată în flavonoide din cătină a corectat comportamentul și nivelul unor hormoni ai stresului la șoareci supuși unui stres cronic ușor imprevizibil.¹¹ La oameni, cătina nu a fost testată în depresie.
5. O dietă îmbunătățită a dus la remisiune la aproape o treime dintre participanți. În studiul australian SMILES, 67 de adulți cu depresie moderată sau severă au primit 12 săptămâni fie șapte consultații cu un dietetician clinic, fie vizite de sprijin social. Remisiunea a fost atinsă de 32,3% dintre cei din grupul cu dietă, față de 8,0% în grupul de control. Dintre cei 67, 55 urmau deja psihoterapie, medicamente sau ambele.¹²
6. Vitamina D și omega-3 nu au prevenit depresia într-un studiu american mare. În VITAL-DEP, 18.353 de adulți de peste 50 de ani au primit vitamina D3 (2.000 UI pe zi), ulei de pește (1 g pe zi) sau placebo, timp de peste 5 ani. Riscul de depresie nu a fost diferit cu vitamina D (raport de risc 0,97), iar cu omega-3 a fost chiar puțin mai mare (1,13).^{13, 14}
7. Sunătoarea este recunoscută în Europa ca medicament pentru depresia ușoară până la moderată, dar serviciul de sănătate britanic nu o recomandă. Monografia europeană o acceptă pentru anumite extracte uscate.¹⁵ Serviciul de sănătate britanic spune că medicii nu o recomandă, pentru că cantitatea de substanțe active diferă între produse și între loturi, iar interacțiunile cu alte medicamente pot fi grave.²

De unde vine ideea că cătina ajută în depresie

Ideea are trei piese. Prima: cătina conține serotonină. A doua: în experimente pe animale, extracte din cătină au schimbat comportamente asemănătoare depresiei. A treia: unele texte de promovare leagă cele două și spun că cine mănâncă fructe cu serotonină își „ridică” serotonina din creier. Ultima legătură nu are nicio dovadă, pentru că serotonina din alimente nu ajunge în creier.

Serotonina din alimente și serotonina din creier

Serotonina lucrează în două locuri separate. În creier este un mesager între neuroni și intervine în dispoziție, somn, poftă de mâncare și reacția la stres. În afara creierului este un hormon cu rol în digestie, în circulația sângelui și în imunitate.¹⁷ Circa 95% din serotonina corpului este eliberată în intestin de celulele enterocromafine.⁷

Cele două rezerve nu se amestecă, pentru că serotonina nu trece bariera hemato-encefalică.⁹ Cele două surse de serotonină sunt independente: există chiar medicamente care blochează producerea serotoninei în intestin fără să atingă serotonina din creier.⁸ Serotonina dintr-un fruct nu ajunge în creier. Un aliment care o conține nu poate ridica serotonina de acolo.

Antidepresivele de tip ISRS (inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei), cele mai folosite, nu aduc serotonină din exterior. Ele cresc nivelul de serotonină din creier, o substanță considerată „a bunei dispoziții”.² Se prescriu de medic și se iau sub control.

Cătina conține serotonină

Într-adevăr, cătina conține serotonină. Plantele care cresc în condiții grele, precum cătina, pot avea mult din ea. Într-un studiu rusesc, serotonina s-a putut extrage din părțile cătinei care nu sunt fructe, iar cea mai bună materie primă au fost lăstarii lemnoși de unu și doi ani. Cantitatea din ei s-a schimbat de până la 10 ori de-a lungul anului.¹⁰ Faptul că o plantă conține o substanță nu spune însă că, mâncată, ea ajunge acolo unde acționează în organism.

Ce spun studiile despre cătină

Experimente pe animale și pe celule

Cercetarea despre cătină și depresie se află la început și s-a făcut până acum pe animale și pe celule. Într-un experiment din 2023, o fracțiune bogată în flavonoide din cătină (izoramnetină, quercetină și kaempferol) a inversat comportamentele depresive ale șoarecilor supuși unui stres cronic ușor imprevizibil, un model considerat în general cel mai apropiat de situația de la oameni. Fracțiunea a corectat și nivelurile unor neurotransmițători, ale hormonilor stresului și ale substanțelor inflamației și a schimbat microbiota intestinală a animalelor.¹¹

Într-un alt experiment, pe șobolani expuși aceluiași tip de stres, uleiul din semințe de cătină a schimbat nivelul unor substanțe din urină, legate de metabolismul energiei și al acizilor grași și de sinteza neurotransmițătorilor. Autorii consideră că schimbările pot ajuta la evaluarea efectului și a mecanismului.¹⁸ În culturi de celule nervoase, aceleași flavonoide au stimulat creșterea prelungirilor neuronale.¹⁹

Rezultatele acestea arată doar că tema merită cercetată. Comportamentele „asemănătoare depresiei” ale unui șoarece nu sunt depresie în sens medical, iar o fracțiune purificată de flavonoide nu este un fruct, un suc sau o capsulă. De la animale și de la celule nu se poate trece direct la oameni.

Studii pe oameni

Căutarea din PubMed din 6 octombrie 2026, pentru studii randomizate cu cătină și depresie, dispoziție, anxietate, stres sau funcții cognitive, a dat șapte rezultate. Niciunul nu a testat cătina în depresie.³ Nu există un studiu pe oameni care să arate că cătina previne sau tratează depresia.

Pe oameni, cătina a fost studiată în alte direcții. Tabelul arată principalele, cu cifrele din rezumatele lucrărilor:

Sunt studii mici, de câteva luni, făcute cu produse anume. Nu spun nimic despre depresie. Detaliile despre fiecare găsești în fișa despre cătina albă.

Cum se tratează depresia

Tratamentul depinde de cât de severă este depresia. Medicul alege după numărul și severitatea simptomelor și după efectul lor asupra vieții de zi cu zi.⁴

Sursa: serviciul de sănătate britanic și Organizația Mondială a Sănătății.²⁴

Organizația Mondială a Sănătății pune pe primul loc tratamentele psihologice. Dintre ele sunt eficiente activarea comportamentală, terapia cognitiv-comportamentală, psihoterapia interpersonală și terapia de rezolvare a problemelor. În depresia moderată și severă, ele se pot combina cu antidepresive.⁴

Antidepresivele cele mai folosite sunt cele de tip ISRS, de exemplu sertralina, paroxetina sau fluoxetina. Simptomele încep de obicei să se amelioreze în 4 săptămâni, iar dacă tratamentul funcționează, el se continuă cel puțin 4-6 luni după ce simptomele s-au liniștit. Oprirea bruscă poate da simptome de întrerupere.² Nu opri și nu schimba un antidepresiv pe cont propriu, nici dacă te simți mai bine.

Mișcarea și obiceiurile de zi cu zi

Serviciul de sănătate britanic spune că există dovezi că exercițiul ajută în depresie și că este unul dintre tratamentele principale ale depresiei ușoare.² Organizația Mondială a Sănătății recomandă, pe lângă tratament, mișcare regulată, chiar și o plimbare scurtă, mese și somn la ore regulate, pe cât se poate, mai puțin alcool și niciun drog ilegal, pentru că pot înrăutăți depresia, și un om de încredere cu care să vorbești despre ce simți.⁴

Sunătoarea: ce spune Agenția Europeană a Medicamentului

Monografia europeană a sunătoarei (Hypericum perforatum), adoptată în noiembrie 2022 și publicată în 2023, recunoaște, pentru anumite extracte uscate în forme solide pentru uz oral, folosirea ca medicament în episoadele depresive ușoare până la moderate și, pentru un al treilea extract, pe termen scurt, în simptomele depresiei ușoare. Alte forme, precum ceaiul sau tinctura, au doar recunoaștere tradițională, de exemplu pentru epuizarea mentală temporară.¹⁵

Aceeași monografie nu recomandă sunătoarea sub 18 ani, în sarcină și în alăptare și o contraindică împreună cu anticoagulante cumarinice, ciclosporină și alte medicamente. Poate slăbi eficiența contraceptivelor hormonale și, foarte rar, poate da sindrom serotoninergic dacă se ia cu antidepresive.¹⁵ Serviciul de sănătate britanic nu o recomandă, pentru că cantitatea de substanțe active diferă între produse și între loturi.² Sunătoarea nu se ia pe cont propriu dacă urmezi alt tratament.

Alimentația și depresia: ce arată studiile

Alimentația nu vindecă depresia, dar poate face parte din îngrijire. Studiile randomizate arată ce a funcționat și ce nu: o alimentație mai bună, urmată cu un dietetician, a ajutat alături de tratament, iar vitamina D și omega-3, luate ca suplimente, nu au prevenit depresia.

O dietă mai bună, alături de tratament: studiul SMILES

În studiul australian SMILES, 67 de adulți cu depresie moderată sau severă au primit, timp de 12 săptămâni, fie șapte consultații individuale cu un dietetician clinic, fie vizite de sprijin social, cu același program. Scorul de depresie s-a îmbunătățit mai mult în grupul cu dietă, iar remisiunea a fost atinsă de 32,3% dintre participanți (10 persoane), față de 8,0% în grupul de control (2 persoane).¹² Dintre cei 67 de participanți, 55 urmau deja psihoterapie, medicamente sau ambele. Dieta s-a adăugat tratamentului, nu l-a înlocuit.

Autorii notează că studiul a fost mic și că efectul ar putea fi supraestimat.¹² Dieta a fost o alimentație de tip mediteraneean modificat, nu o „dietă pentru depresie”. Tabelul arată țintele urmărite de dietetician.

Țintele sunt cele din studiu, făcute pentru oameni aflați în tratament, cu dietetician. Nu sunt o rețetă pentru toată lumea.¹²

Vitamina D și omega-3: nu au prevenit depresia

În studiul american VITAL-DEP, 18.353 de adulți de peste 50 de ani, fără simptome clinic importante de depresie la început, au primit vitamina D3 (2.000 UI pe zi), ulei de pește (1 g pe zi, cu 465 mg de EPA și 375 mg de DHA) sau placebo, cu o durată mediană a tratamentului de 5,3 ani. Cu vitamina D, riscul de depresie nu a fost diferit de cel de la placebo (raport de risc 0,97; interval de încredere 95%: 0,87-1,09).¹³ Cu uleiul de pește, riscul a fost chiar puțin mai mare (raport de risc 1,13; interval de încredere 95%: 1,01-1,26), iar scorurile de dispoziție nu au diferit. Autorii spun că rezultatele nu susțin folosirea suplimentelor cu omega-3 pentru prevenirea depresiei.¹⁴

Pentru tratament, o analiză Cochrane din 2021 a strâns 35 de studii cu omega-3 în depresia majoră, dintre care 34, cu 1.924 de participanți, comparau omega-3 cu placebo. Omega-3 au dat un beneficiu mic până la modest, dar dovezile sunt de certitudine foarte scăzută, iar efectul probabil nu are importanță clinică. La remisiune nu a apărut nicio diferență (raport de șanse 1,13; interval de încredere 95%: 0,74-1,72).²⁴

Un deficit de vitamine sau de minerale se corectează după analize, cu medicul, nu ca remediu pentru depresie.

Cătina: precauții și siguranță

Siguranța cătinei nu a fost evaluată de Agenția Europeană a Medicamentului, pentru că nu are monografie.²⁵ Ce se știe vine din studii și din rapoarte de reacții adverse. Cele mai importante puncte, mai ales dacă te întrebi dacă este periculoasă sau ce contraindicații are:

• Reacții adverse. O sinteză din 2024 despre 30 de fructe medicinale și alimentare a găsit rapoarte de reacții adverse pentru 12 specii, între care fructul de cătină. La cele 12 specii, simptomele au fost mai ales digestive, urmate de reacții alergice și de simptome neuropsihiatrice. Autorii spun că multe pot fi legate de doze prea mari, de consum îndelungat sau de folosirea la sugari și la copii mici.²⁶
• Anticoagulante și antiagregante. O sinteză din 2022 a studiilor randomizate despre plante și agregarea plachetelor a găsit că fructul de cătină s-a numărat printre cele nouă plante, din zece studiate, care au limitat agregarea plachetelor. Cine ia anticoagulante sau antiagregante întreabă medicul sau farmacistul înainte de ulei, extracte sau cantități mari.²⁷
• Medicamentele pentru depresie. Dacă urmezi un tratament pentru depresie, spune medicului și farmacistului ce suplimente sau produse din plante iei. Unele plante, precum sunătoarea, pot interacționa serios cu antidepresivele.¹⁵
• Fructele acre. În sucul subspeciei mongolica, acizii principali sunt acidul malic și acidul chinic.²⁸ La stomac sensibil, fructele și sucul se iau cu măsură, după masă.
• Sarcina, alăptarea și copiii. Fără monografie, Agenția Europeană a Medicamentului nu a evaluat siguranța în aceste situații, așa că se cere întâi sfatul medicului.²⁵
• Zaharurile din siropuri. Siropurile cu zahăr invertit sau cu miere conțin zaharuri; cele fără zahăr sunt îndulcite cu stevia.

Pentru cătină nu există o doză stabilită în Uniunea Europeană. În studii s-au folosit 28 g de fructe pe zi, timp de 3 luni,²⁹ 2 g de ulei pe zi²² sau 3 g de ulei pe zi.²³ Pentru un produs anume contează doza de pe etichetă.

Ce spune legea

Pentru cătina albă nu există monografie a Agenției Europene a Medicamentului: planta nu figurează pe lista substanțelor din plante evaluate de Comitetul pentru medicamente din plante.²⁵ Fără monografie, nu există nici indicații terapeutice recunoscute, nici doze stabilite în Uniunea Europeană.

În lista mențiunilor de sănătate autorizate prin Regulamentul (UE) nr. 432/2012 nu apare nicio mențiune pentru cătină și niciuna despre depresie. Apar mențiuni pentru unii nutrienți: tiamina, niacina, biotina, folatul, vitaminele B6, B12 și C și magneziul „contribuie la funcția psihologică normală”. Ele descriu rolul nutrientului în organism, nu un efect asupra depresiei, și se pot folosi doar pentru alimente care sunt cel puțin sursă din nutrientul respectiv.³⁰

Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 interzice ca informațiile despre un aliment să-i atribuie proprietăți de prevenire, de tratament sau de vindecare a unei boli umane sau să evoce astfel de proprietăți.³¹ De aceea ceaiul, uleiul, siropurile și capsulele cu cătină nu pot fi prezentate ca tratament pentru depresie.

În România, cătina albă este pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Nu este pe lista plantelor periculoase.³²

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu cătină albă

Până aici ai citit despre depresie și cătină. De aici încolo, despre produsele noastre. Pentru cătină nu există monografie europeană și nici mențiune de sănătate aprobată, iar produsele cu cătină nu tratează și nu previn depresia sau altă boală. Ceaiul, siropurile și capsulele sunt alimente și suplimente alimentare. Le descriem doar prin compoziție și prin modul de folosire de pe etichetă.

Ceai Cătină albă fructe

• 100% fructe de cătină albă (Hippophae rhamnoides), uscate
• Vrac, 50 g
• Pe etichetă: 1-2 lingurițe de fructe la 200 ml de apă fierbinte, acoperit câteva minute, apoi strecurat; 2-3 căni pe zi
• Pentru fructele de cătină nu există o doză stabilită în Uniunea Europeană

9,99 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Tot cu cătină: capsule, siropuri și amestecuri

Cătina albă se găsește la noi și în capsule, singură sau în amestec cu spirulină, aloe sau alte fructe, și în siropuri, cu zahăr invertit, cu miere sau fără zahăr, îndulcite cu stevia. Unele siropuri sunt fortificate cu vitamine și minerale. Pentru aceste forme nu există monografie europeană.

Adăugați la lista de dorințe

Capsule Catina

38,56 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Capsule Spirulina cu Aloe si Catina Alba

38,56 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Capsule Fructe de Padure

35,70 lei

Adaugă în coș

Fierbinte

Adăugați la lista de dorințe

Sirop de catina alba cu zahar 500ml

29,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Sirop de Cătină Albă fără zahăr cu Stevia Rebaudiana 500ml

29,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Sirop Catina alba fara zahar cu indulcitor natural Stevia Rebaudiana 250ml

19,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Sirop Catina alba cu miere de albine 250ml

24,27 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Sirop de maces si catina alba cu zahar 500ml

29,99 lei

Adaugă în coș

Cum se folosesc

Produs	Cât și când	De reținut
Ceai Cătină albă fructe, vrac	1-2 lingurițe de fructe la 200 ml de apă fierbinte, acoperit câteva minute, apoi strecurat; 2-3 căni pe zi	Fructe uscate; fără doză stabilită în Uniunea Europeană
Capsule Cătină	Adulți: 6 capsule pe zi, câte 2 de 3 ori pe zi, după mesele principale, în cure de 30 de zile, cu pauză de 7 zile	Extract integral din cătină albă
Capsule Spirulina cu Aloe și Cătină albă	3 capsule pe zi, câte una de 3 ori pe zi, înaintea meselor principale sau între ele; 2 cure pe an, de câte 30 de zile	Conțin și spirulină, și extract de aloe; flacon cu 60 de capsule
Capsule Fructe de Pădure	Adulți: 3-6 capsule pe zi, după mesele principale; 2 cure pe an, de câte 6 săptămâni	Extracte din opt fructe de pădure, între ele cătina; flacon cu 60 de capsule
Siropuri de cătină albă, cu zahăr, fără zahăr sau cu miere	3-4 linguri pe zi, cel mult 6, dizolvate în apă minerală, după mesele principale; cure de 6 săptămâni, cu pauze de 7 zile	Zahăr invertit în unul, miere în altul, stevia în cele fără zahăr; fortificate cu vitamine și minerale
Sirop de măceș și cătină albă	3-4 linguri pe zi, cel mult 6, dizolvate în apă minerală; cure de lungă durată	Extract de măceș (70%) și de cătină (30%), cu zahăr invertit

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Pentru cătină nu există o doză stabilită în Uniunea Europeană. Dacă urmezi un tratament pentru depresie sau iei anticoagulante, vorbește întâi cu medicul sau cu farmacistul.

Înainte să iei un supliment

Suplimentele nu înlocuiesc tratamentul

Cătina nu tratează depresia. Dacă medicul ți-a prescris psihoterapie sau antidepresive, ele rămân tratamentul de bază, iar un supliment nu le înlocuiește. Nu opri și nu schimba un tratament fără medic.

Medicamentele

Dacă iei antidepresive, anticoagulante sau antiagregante, întreabă medicul sau farmacistul înainte de cătină, mai ales înainte de ulei, extracte sau cantități mari.²⁷ Unele plante, precum sunătoarea, interacționează serios cu antidepresivele.¹⁵

Zahărul din siropuri

Siropurile cu zahăr invertit sau cu miere conțin zaharuri, iar cele fără zahăr sunt îndulcite cu stevia. Dacă ai diabet sau urmezi o dietă, citește eticheta.

Sarcina, alăptarea și copiii

Fără monografie, siguranța cătinei în sarcină, în alăptare și la copii nu a fost evaluată de Agenția Europeană a Medicamentului. Cere întâi sfatul medicului.²⁵

Ce poți aștepta de la un produs cu cătină

Un ceai, un sirop sau o capsulă cu cătină sunt alimente și suplimente: aduc fructe de cătină sau extract din ele, nu un efect asupra dispoziției. Dacă simptomele de depresie durează mai mult de două săptămâni, mergi la medic.

Întrebări frecvente

Referințe

1. Qin H., Gilbert M.G. Hippophaë rhamnoides Linnaeus, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 13, Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2007, efloras.org.
2. National Health Service (Regatul Unit). Depression in adults: treatment, nhs.uk, pagină revizuită la 5 iulie 2023, consultată în octombrie 2026.
3. Căutare în PubMed (pubmed.ncbi.nlm.nih.gov), 6 octombrie 2026, în titlu și rezumat: (Hippophae OR „sea buckthorn” OR seabuckthorn) AND (randomized OR „clinical trial” OR „controlled trial”) AND (depress* OR mood OR anxiety OR stress OR „mental health” OR cognitive). Șapte rezultate, niciunul cu cătina testată în depresie.
4. Organizația Mondială a Sănătății. Depressive disorder (depression), fișă informativă, 11 septembrie 2026, who.int.
5. National Health Service (Regatul Unit). Depression in adults: overview, nhs.uk, pagină revizuită la 5 iulie 2023, consultată în octombrie 2026.
6. National Health Service (Regatul Unit). Depression in adults: symptoms, nhs.uk, pagină revizuită la 5 iulie 2023, consultată în octombrie 2026.
7. Berger M., Gray J.A., Roth B.L. The expanded biology of serotonin. Annual Review of Medicine, 2009, 60:355-366.
8. Matthes S., Bader M. Peripheral serotonin synthesis as a new drug target. Trends in Pharmacological Sciences, 2018, 39(6):560-572.
9. El-Merahbi R., Löffler M., Mayer A., Sumara G. The roles of peripheral serotonin in metabolic homeostasis. FEBS Letters, 2015, 589(15):1728-1734.
10. Galitsyn G., Lomovskiy I., Podgorbunskikh E. Seasonal and geographic variation in serotonin content in sea buckthorn. Plant Foods for Human Nutrition, 2023, 78(1):186-192.
11. Xia C.X., Gao A.X., Zhu Y., Dong T.T., Tsim K.W. Flavonoids from Seabuckthorn (Hippophae rhamnoides L.) restore CUMS-induced depressive disorder and regulate the gut microbiota in mice. Food & Function, 2023, 14(16):7426-7438.
12. Jacka F.N., O’Neil A., Opie R. și colab. A randomised controlled trial of dietary improvement for adults with major depression (the „SMILES” trial). BMC Medicine, 2017, 15(1):23.
13. Okereke O.I., Reynolds C.F., Mischoulon D. și colab. Effect of long-term vitamin D3 supplementation vs placebo on risk of depression or clinically relevant depressive symptoms and on change in mood scores: a randomized clinical trial. JAMA, 2020, 324(5):471-480.
14. Okereke O.I., Vyas C.M., Mischoulon D. și colab. Effect of long-term supplementation with marine omega-3 fatty acids vs placebo on risk of depression or clinically relevant depressive symptoms and on change in mood scores: a randomized clinical trial. JAMA, 2021, 326(23):2385-2394.
15. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Hypericum perforatum L., herba, revizia 1, EMA/HMPC/7695/2021, publicată în 2023.
16. Sadhu A., Upadhyay P., Agrawal A. și colab. Management of cognitive determinants in senile dementia of Alzheimer’s type: therapeutic potential of a novel polyherbal drug product. Clinical Drug Investigation, 2014, 34(12):857-869.
17. Kanova M., Kohout P. Serotonin: its synthesis and roles in the healthy and the critically ill. International Journal of Molecular Sciences, 2021, 22(9):4837.
18. Tian J.S., Liu C.C., Xiang H. și colab. Investigation on the antidepressant effect of sea buckthorn seed oil through the GC-MS-based metabolomics approach coupled with multivariate analysis. Food & Function, 2015, 6(11):3585-3592.
19. Xia C.X., Gao A.X., Dong T.T., Tsim K.W. Flavonoids from Seabuckthorn (Hippophae rhamnoides L.) mimic neurotrophic functions in inducing neurite outgrowth in cultured neurons: signaling via PI3K/Akt and ERK pathways. Phytomedicine, 2023, 115:154832.
20. Geng Y., Wang J., Chen K. și colab. Effects of sea buckthorn (Hippophae rhamnoides L.) on factors related to metabolic syndrome: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trial. Phytotherapy Research, 2022, 36(11):4101-4114.
21. Larmo P., Alin J., Salminen E., Kallio H., Tahvonen R. Effects of sea buckthorn berries on infections and inflammation: a double-blind, randomized, placebo-controlled trial. European Journal of Clinical Nutrition, 2008, 62(9):1123-1130.
22. Larmo P.S., Järvinen R.L., Setälä N.L. și colab. Oral sea buckthorn oil attenuates tear film osmolarity and symptoms in individuals with dry eye. Journal of Nutrition, 2010, 140(8):1462-1468.
23. Larmo P.S., Yang B., Hyssälä J., Kallio H.P., Erkkola R. Effects of sea buckthorn oil intake on vaginal atrophy in postmenopausal women: a randomized, double-blind, placebo-controlled study. Maturitas, 2014, 79(3):316-321.
24. Appleton K.M., Voyias P.D., Sallis H.M. și colab. Omega-3 fatty acids for depression in adults. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2021, 11:CD004692.
25. European Medicines Agency. Herbal medicines for human use, lista substanțelor din plante evaluate sau aflate în evaluare la Comitetul pentru medicamente din plante (HMPC), ema.europa.eu, generată pe 23 septembrie 2026.
26. Liu H., Feng X., Zhang R. și colab. Safety of medicinal and edible herbs from fruit sources for human consumption: a systematic review. Journal of Ethnopharmacology, 2024, 333:118429.
27. Nouruzi S., Vasheghani Farahani A., Rezaeizadeh H. și colab. Platelet aggregation inhibition: an evidence-based systematic review on the role of herbs for primary prevention based on randomized controlled trials. Iranian Journal of Medical Sciences, 2022, 47(6):505-516.
28. Zheng J., Yang B., Trépanier M., Kallio H. Effects of genotype, latitude, and weather conditions on the composition of sugars, sugar alcohols, fruit acids, and ascorbic acid in sea buckthorn (Hippophaë rhamnoides ssp. mongolica) berry juice. Journal of Agricultural and Food Chemistry, 2012, 60(12):3180-3189.
29. Larmo P.S., Yang B., Hurme S.A. și colab. Effect of a low dose of sea buckthorn berries on circulating concentrations of cholesterol, triacylglycerols, and flavonols in healthy adults. European Journal of Nutrition, 2009, 48(5):277-282.
30. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
31. Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, art. 7 alin. (3). Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 304 din 22 noiembrie 2011.
32. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Depresia se diagnostichează și se tratează de medic. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai simptome de depresie sau urmezi un tratament, discută cu medicul înainte de a folosi orice supliment sau produs din plante.