Sănătatea holistică: ce înseamnă, ce spun studiile și ce nu poate înlocui medicina

Sănătatea holistică înseamnă să privești omul ca pe un întreg, nu doar ca pe un organ bolnav: corpul, mintea, relațiile și obiceiurile de zi cu zi se influențează între ele. Nu este o specialitate medicală și nici un tratament anume, ci un mod de a privi sănătatea. În medicină, ideea are un nume: modelul biopsihosocial. Mai jos găsești de unde vine cuvântul „holistic”, cum definește sănătatea Organizația Mondială a Sănătății, ce arată cercetarea despre mișcare, somn, alimentație, relații și stres, ce are dovezi și ce nu, și unde se oprește abordarea holistică: la diagnosticul și la tratamentul stabilite de medic.

Ce înseamnă sănătatea holistică

Cuvântul „holistic” vine din grecescul holos, care înseamnă „întreg”. Dicționarele românești definesc holismul ca o concepție potrivit căreia anumite trăsături ale întregului nu se pot explica prin proprietățile și relațiile părților lui, iar holistic ca „care ține de holism”.¹ Termenul „holism” a fost introdus în 1926 de omul de stat sud-african Jan Smuts, în cartea Holism and Evolution.² Viziunea holistică și-a găsit aplicații în economie, în sociologie și în filozofia culturii,¹ iar în sănătate înseamnă ideea de a avea grijă de persoana întreagă, nu doar de un organ sau de o boală.³

O definiție devenită clasică a sănătății vine din Constituția Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), adoptată pe 22 iulie 1946 și intrată în vigoare pe 7 aprilie 1948. Ea spune că sănătatea este o stare de bunăstare fizică, mentală și socială completă, nu doar absența bolii sau a infirmității.⁴ Cu alte cuvinte, sănătatea nu se reduce la lipsa bolii.

În medicină, ideea a primit un nume în 1977. Medicul american George Engel scria în revista Science că modelul dominant al bolii era cel biomedical și că el nu lăsa loc pentru dimensiunile sociale, psihologice și comportamentale ale bolii. În locul lui a propus un model biopsihosocial.⁵ Acest model spune că sănătatea și boala se explică prin trei feluri de factori, biologici, psihologici și sociali, care se influențează între ei.

„Holistic” descrie un mod de a privi sănătatea, nu o metodă de tratament. Un medic care îți măsoară tensiunea și te întreabă și cum dormi, cu ce stres lucrezi și cine te ajută acasă gândește deja în acest fel. Etichetele „holistic” și „natural” nu garantează însă nici eficiența, nici siguranța unei terapii: serviciul de sănătate din Anglia (NHS) spune că nu toate plantele medicinale și terapiile complementare sunt sigure sau potrivite pentru oricine și că ele nu sunt testate la fel ca medicamentele obișnuite.⁶

7 lucruri surprinzătoare despre sănătatea văzută ca întreg

1. Cuvântul „holism” l-a inventat un om de stat, nu un medic. Jan Smuts, om de stat sud-african, l-a introdus în 1926 în cartea Holism and Evolution, pornind de la grecescul holos, „întreg”.²
2. Definiția sănătății n-a fost schimbată din 1946, deși s-a încercat. În 1998, Consiliul Executiv al OMS a cerut ca Adunarea Mondială a Sănătății să examineze o modificare: „o stare dinamică de bunăstare fizică, mentală, spirituală și socială completă”, adică definiția să primească în plus cuvintele „dinamică” și „spirituală”.⁷ Textul în vigoare, publicat azi de OMS, are doar bunăstarea fizică, mentală și socială.⁴
3. Relațiile cântăresc cât factori de risc cunoscuți. O analiză a 148 de studii, cu 308.849 de participanți, a găsit că oamenii cu relații sociale mai puternice au avut cu 50% mai multe șanse de supraviețuire în perioada urmăririi. Autorii compară influența relațiilor cu cea a factorilor de risc bine stabiliți pentru deces.⁸
4. Cel puțin 120 de minute pe săptămână în natură au mers împreună cu o sănătate declarată mai bună. Într-un sondaj reprezentativ pentru Anglia, cu 19.806 participanți, cei care petrecuseră în ultima săptămână cel puțin 120 de minute în natură, în timpul liber, aveau șanse semnificativ mai mari să-și declare sănătatea bună sau o stare de bine ridicată. Față de cei fără niciun contact cu natura, raportul de șanse pentru sănătate bună a fost 1,59 la 120-179 de minute. Câștigul a atins un maxim între 200 și 300 de minute pe săptămână.⁹
5. Și somnul prea scurt, și cel prea lung au fost asociate cu un risc mai mare de deces. Într-o analiză a 16 studii, cu 1.382.999 de participanți și 112.566 de decese, somnul scurt a mers împreună cu un risc cu 12% mai mare (risc relativ 1,12), iar somnul lung cu unul cu 30% mai mare (risc relativ 1,30).¹⁰ Studiile arată o asociere, nu o cauză.
6. Meditația n-a fost mai bună decât exercițiul sau medicamentele. O analiză a 47 de studii, cu 3.515 participanți, a găsit dovezi moderate că programele de mindfulness ameliorează anxietatea, depresia și durerea, dar nicio dovadă că meditația ar fi mai bună decât un tratament activ, adică medicamente, exerciții fizice sau alte terapii comportamentale.¹¹
7. Suplimentele antioxidante n-au prelungit viața. O analiză Cochrane a 78 de studii, cu 296.707 participanți, nu a găsit dovezi în favoarea suplimentelor antioxidante pentru prevenție, iar beta-carotenul și vitamina E par să crească mortalitatea.¹²

Câte dimensiuni are sănătatea

Sursele nu numără la fel. Iată cum descriu sănătatea patru dintre ele:

NCCIH descrie aceste domenii ca fiind legate între ele și spune că cercetarea despre sănătatea persoanei întregi urmărește și legăturile dintre ele, inclusiv dintre organe și aparate.³ Cu alte cuvinte, nu sunt sertare separate, ci un sistem în care ceea ce se întâmplă într-o parte se simte și în celelalte.

Dimensiunea spirituală apare în modificarea cerută în 1998 și în legea română, dar lipsește din definiția în vigoare a OMS.

Medicină holistică, complementară, integrativă sau alternativă

Cuvintele se amestecă des, dar înseamnă lucruri diferite. Centrul Național pentru Sănătate Complementară și Integrativă din SUA (NCCIH) le definește așa:³

În sursele medicale folosite aici, cuvântul „holistic” nu are o definiție proprie: ideea apare sub numele de sănătate a persoanei întregi sau de model biopsihosocial. NCCIH adaugă că cei mai mulți oameni care folosesc abordări din afara medicinei obișnuite folosesc și îngrijirea medicală obișnuită.³

În România

Practicile de medicină complementară sau alternativă sunt reglementate de Legea nr. 118/2007. Legea le definește drept practici de îngrijire a sănătății care nu sunt integrate în sistemul principal de servicii medicale și sunt folosite ca terapii adjuvante sau pot înlocui terapiile clasice.¹⁴ Practicarea acupuncturii, a homeopatiei, a apiterapiei, a fitoterapiei, a chiropracticii, a osteopatiei și a medicinei tradiționale orientale este permisă numai medicilor, medicilor dentiști sau, după caz, farmaciștilor.¹⁴

Un practician de medicină complementară care nu are diploma de medic nu poate folosi titlul de doctor sau de medic și poate interveni doar în completarea sau în continuarea terapiilor medicale, cu acordul scris al pacientului, la recomandarea scrisă a unui medic.¹⁴ Înainte să începi o terapie „holistică”, merită deci să știi cine ți-o recomandă și ce pregătire are.

Tratament holistic: ce are dovezi și ce nu

Nu există un „tratament holistic” unic. Sub această etichetă se pun practici foarte diferite, unele studiate în mii de pacienți, altele aproape deloc. Mai jos sunt câteva care apar adesea, cu ce arată cele mai bune analize găsite.

Ultima concluzie aparține Consiliului Consultativ Științific al Academiilor Europene (EASAC), din care face parte și Academia Română. EASAC avertizează că promovarea homeopatiei poate face rău pacientului dacă îl face să întârzie un tratament bazat pe dovezi.¹⁸

Unele practici complementare pot fi oferite în sistemul public din Anglia, pe baza dovezilor despre cât de bine funcționează și a raportului dintre cost și beneficiu: acupunctura pentru durerea de lungă durată și pentru cefaleea de tip migrenos, hipnoterapia pentru colonul iritabil, dacă tratamentul obișnuit nu a funcționat.⁶

Când o ofertă „holistică” ar trebui să te pună pe gânduri

• Promite să vindece o boală gravă sau să înlocuiască tratamentul. În cazul homeopatiei, EASAC a avertizat că promovarea ei poate face rău dacă pacientul întârzie un tratament bazat pe dovezi.¹⁸
• Îți cere să oprești un medicament prescris. NHS spune clar: nu opri niciun medicament prescris fără să vorbești întâi cu medicul.⁶
• Vinde „detoxifiere”. Dovezile clinice pentru dietele „detox” sunt foarte puține.¹⁷
• Se prezintă drept „doctor” fără să fie medic. Legea română nu permite practicienilor de medicină complementară care nu sunt medici să folosească titlul de doctor sau de medic.¹⁴
• Recomandă plante sau suplimente fără să întrebe ce medicamente iei. Unele plante nu se combină bine cu unele medicamente.⁶

Un tratament holistic poate completa tratamentul medical, dar nu îl înlocuiește. Dacă ai simptome care nu trec sau care revin, mergi la medic, nu doar la un terapeut.⁶

Obiceiurile de bază: mișcare, somn, alimentație

Partea cea mai solidă a abordării holistice nu e exotică. Sunt obiceiurile pe care le recomandă și OMS. Bolile necontagioase, adică bolile cronice, au ucis cel puțin 43 de milioane de oameni în 2021, adică 75% din decesele din afara pandemiei. Ele apar dintr-o combinație de factori genetici, fiziologici, de mediu și de comportament. Comportamentele de risc enumerate de OMS sunt fumatul, alimentația nesănătoasă, cu sare, zahăr și grăsimi în exces, consumul dăunător de alcool și mișcarea insuficientă, iar mediul social, comercial și fizic este un factor-cheie care le influențează.¹⁹

Mișcarea

Ghidurile OMS din 2020 cer tuturor adulților 150-300 de minute pe săptămână de activitate aerobă de intensitate moderată sau 75-150 de minute de intensitate viguroasă, ori o combinație echivalentă, plus exerciții regulate de întărire a mușchilor. Ele repetă două mesaje simple: orice activitate este mai bună decât niciuna, iar mai multă activitate este mai bună pentru sănătate. Ghidurile recomandă și reducerea timpului petrecut sedentar.²⁰

Somnul

Consensul Academiei Americane de Medicina Somnului și al Societății de Cercetare a Somnului recomandă ca adulții să doarmă regulat cel puțin 7 ore pe noapte, pentru o sănătate optimă. Recomandarea privește adulții între 18 și 60 de ani. Somnul sub 7 ore, regulat, este asociat cu creșterea în greutate, cu diabetul, cu hipertensiunea, cu bolile de inimă, cu depresia și cu un risc mai mare de deces, dar și cu scăderea imunității, cu durerea mai intensă și cu mai multe erori și accidente. Peste 9 ore pot fi potrivite pentru tineri, pentru cei care recuperează un deficit de somn și pentru cei bolnavi. Cine se îngrijorează că doarme prea puțin sau prea mult ar trebui să discute cu medicul.²¹

Pentru insomnia cronică, ghidul Colegiului American al Medicilor recomandă tuturor adulților, ca prim tratament, terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie, nu medicamentele. Medicamentele se discută abia dacă această terapie singură nu a reușit.²²

Alimentația

OMS descrie patru principii ale unei diete sănătoase: adecvarea, echilibrul, moderația și diversitatea. Baza o formează alimentele puțin procesate sau neprocesate, sărace în grăsimi nesănătoase, în zaharuri libere și în sodiu.²³ Pentru adulți, cifrele de referință sunt cel puțin 400 de grame de fructe și legume pe zi, cel puțin 25 de grame de fibre, sub 10% din energie din zaharuri libere, adică aproximativ 50 de grame sau 12 lingurițe la 2.000 de calorii, și sub 5 grame de sare pe zi.²³

În Studiul Global Burden of Disease din 2017, 11 milioane de decese au fost atribuite riscurilor alimentare. Cei mai importanți factori au fost prea multă sare, cu 3 milioane de decese, prea puține cereale integrale, cu 3 milioane, și prea puține fructe, cu 2 milioane.²⁴

Pentru câțiva nutrienți, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a stabilit aporturi adecvate pentru adulți. Sunt valori de referință, nu doze de supliment:

Prevenția nu înseamnă doar obiceiuri. OMS pune depistarea, screeningul și tratamentul bolilor cronice printre componentele-cheie ale răspunsului la ele.¹⁹

Mintea, stresul și relațiile

Relațiile

O analiză din 2010 despre relațiile sociale și durata vieții a adunat 148 de studii. Oamenii cu relații mai puternice au avut cu 50% mai multe șanse de supraviețuire în perioada urmăririi, adică un raport de șanse de 1,50. Legătura cea mai puternică a apărut la măsurile complexe de integrare socială, cu un raport de 1,91, iar cea mai slabă la simplul fapt de a locui singur sau cu alții, cu 1,19. Rezultatul a rămas la fel indiferent de vârstă, de sex, de starea de sănătate de la început, de cauza decesului și de durata urmăririi.⁸

Sursa: analiza lui Holt-Lunstad și a colegilor, din 2010.⁸

O a doua analiză, din 2015, a urmărit izolarea socială și singurătatea. Probabilitatea de deces a fost mai mare cu 29% la cei izolați social, cu 26% la cei care se simt singuri și cu 32% la cei care locuiesc singuri. Nu a contat dacă izolarea era măsurată obiectiv sau subiectiv. Starea de sănătate de la început a influențat rezultatele, iar sub 65 de ani legătura a fost mai puternică.³¹ Toate sunt studii de observație: arată o legătură, nu dovedesc că relațiile prelungesc viața.

Stresul și meditația

Meditația este una dintre practicile despre care cercetătorii au făcut multe studii.³ O analiză a 47 de studii randomizate, cu grupuri de control active, și 3.515 participanți a găsit dovezi moderate că programele de mindfulness ameliorează anxietatea, depresia și durerea, cu efecte mici spre moderate. Pentru stres și pentru calitatea vieții legate de sănătatea mintală, dovezile au fost slabe. Pentru starea de spirit pozitivă, atenție, consumul de substanțe, obiceiurile alimentare, somn și greutate, au existat dovezi slabe că nu are efect sau dovezi insuficiente de orice efect. Nu s-a găsit nicio dovadă că meditația ar fi mai bună decât medicamentele, exercițiul sau alte terapii comportamentale.¹¹

Autorii analizei recomandă ca medicii să fie pregătiți să discute cu pacienții despre rolul pe care îl poate avea un program de meditație în reducerea stresului psihologic.¹¹

Natura

Studiul englez despre timpul petrecut în natură a folosit declarații ale participanților despre propria sănătate și a ținut cont de spațiul verde din cartier și de alți factori. Tiparul a fost la fel la vârstnici și la oamenii cu boli de lungă durată. Autorii spun că sunt necesare studii pe termen lung și de intervenție, înainte de a se putea formula recomandări săptămânale pentru natură, asemănătoare celor pentru mișcare.⁹

Scopul în viață

Studiile despre sensul vieții au măsurat sentimentul că viața are un scop. O analiză a 10 studii prospective, cu 136.265 de participanți, a găsit că un scop mai puternic în viață a mers împreună cu un risc mai mic de deces, cu un risc relativ ajustat de 0,83, și cu mai puține evenimente cardiovasculare, tot cu 0,83.³² Sunt studii de observație, care arată o legătură, nu o cauză.

Plante și suplimente: ce pot și ce nu pot

NCCIH notează că, pentru câteva suplimente alimentare, s-au făcut studii mari și riguroase, iar rezultatele au arătat adesea că produsele nu au funcționat pentru afecțiunile studiate.³ Iată ce arată două dintre cele mai cunoscute.

Antioxidanții și multivitaminele

Analiza Cochrane din 2012 a adunat 78 de studii randomizate, cu 296.707 participanți, dintre care 26 de studii cu 215.900 de oameni sănătoși. Studiile au testat beta-caroten, vitamina A, vitamina C, vitamina E și seleniu, administrate pe gură. Autorii spun că nu au găsit dovezi în favoarea suplimentelor antioxidante pentru prevenție, nici la oamenii sănătoși, nici la cei bolnavi. În studiile cu risc mic de erori, mortalitatea a fost cu 4% mai mare cu antioxidanți (risc relativ 1,04); beta-carotenul și vitamina E au crescut semnificativ mortalitatea, iar pentru vitamina C și seleniu nu s-a văzut un efect semnificativ.¹² Rezultatul privește antioxidanții izolați, luați ca suplimente, nu fructele și legumele întregi.

Studiul american Physicians’ Health Study II a urmărit 14.641 de medici bărbați, de cel puțin 50 de ani la început, care au luat zilnic un multivitaminic sau placebo. După o urmărire de 11,2 ani (mediana), multivitaminicul nu a redus evenimentele cardiovasculare majore: raport de risc 1,01, interval de încredere 0,91-1,10.³³

Mențiunile de sănătate din Uniunea Europeană

În Uniunea Europeană, pe un supliment pot apărea doar mențiunile de sănătate autorizate. Cele din Regulamentul (UE) nr. 432/2012 descriu rolul normal al unui nutrient în organism, de pildă că magneziul contribuie la funcționarea normală a sistemului nervos, și sunt altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire.³⁴ Cu alte cuvinte, nu spun că suplimentul previne sau tratează o boală.

Ceaiurile din plante: ce recunoaște Europa

Pentru plante, Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA) publică monografii. Pe baza utilizării tradiționale, ea recunoaște valeriana, roinița și hameiul pentru ameliorarea simptomelor ușoare de stres psihic și pentru a ajuta somnul, iar teiul pentru simptomele ușoare de stres psihic.^{35, 36, 37, 38} Monografiile spun explicit că produsele sunt tradiționale și că indicația se bazează exclusiv pe folosirea îndelungată.

Studiile clinice despre valeriană au dat rezultate mixte. O analiză a 16 studii, cu 1.093 de pacienți, a găsit că valeriana ar putea îmbunătăți calitatea somnului: într-un indicator de tip „îmbunătățit sau nu”, raportat de 6 studii, riscul relativ de somn îmbunătățit a fost 1,8, cu interval de încredere 1,2-2,9. Autorii notează însă că majoritatea studiilor aveau probleme metodologice importante, că dozele și preparatele diferau mult și că rezultatul poate fi influențat de publicarea selectivă a studiilor.³⁹

„Natural” nu înseamnă „sigur”

NHS arată că unele medicamente nu se combină bine cu plantele medicinale, printre ele statinele, antidepresivele, medicamentele pentru diabet și pentru tensiune, anticoagulantele și contraceptivele hormonale. Serviciul recomandă ca, dacă iei deja medicamente, inclusiv fără rețetă, să întrebi întâi un farmacist înainte de a lua o plantă.⁶

Din magazinul Hypericum

Magneziu, vitamina D și ceaiuri de seară de la Hypericum

Până aici ai citit despre sănătatea holistică. De aici încolo, despre produsele noastre. Suplimentele alimentare și ceaiurile din plante nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc somnul, mișcarea, alimentația variată sau tratamentul prescris de medic. Pentru câțiva nutrienți, Uniunea Europeană a aprobat mențiuni care descriu rolul lor normal în organism.³⁴ Pentru patru plante, Agenția Europeană a Medicamentelor recunoaște, pe baza utilizării tradiționale, ameliorarea simptomelor ușoare de stres psihic.^{35, 36, 37, 38} Mai jos găsești, pe rând, un supliment cu magneziu, alți nutrienți și patru ceaiuri de seară.

Capsule Bisglicinat de Magneziu

• 315 mg de bisglicinat de magneziu pe capsulă, adică 63 mg de magneziu (17% din valoarea de referință), plus 35 mg de acid gamma-aminobutiric (GABA)
• Magneziul contribuie la funcționarea normală a sistemului nervos, la reducerea oboselii și extenuării și la funcția psihologică normală; contribuie și la funcționarea normală a sistemului muscular
• Pe etichetă: 1 capsulă de 2 ori pe zi, în timpul meselor sau seara, timp de 4 săptămâni, apoi 20 de zile pauză
• 60 de capsule vegetale

57,13 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Vitamina D și omega 3

Vitamina D contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar, la menținerea funcției normale a sistemului muscular și la menținerea sănătății oaselor. DHA contribuie la menținerea funcției normale a creierului, la un consum zilnic de 250 mg de DHA, iar EPA și DHA la funcția normală a inimii, la un consum zilnic de 250 mg de EPA și DHA.³⁴ Omega 3 din alge este o sursă vegetală de DHA, obținută din microalge.

Adăugați la lista de dorințe

Capsule Vitamina D3 2.000 UI

42,84 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Capsule Omega 3

51,41 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Capsule Omega 3 din Alge

42,84 lei

Adaugă în coș

Ceaiuri de seară, cu monografii europene

Pe baza utilizării tradiționale, monografiile europene recunosc valeriana, roinița și hameiul pentru ameliorarea simptomelor ușoare de stres psihic și pentru a ajuta somnul, iar teiul pentru simptomele ușoare de stres psihic. Sunt ceaiuri simple, cu o singură plantă, pe care le pregătești în câteva minute.^{35, 36, 37, 38}

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Valeriana doze

9,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Roinita doze

9,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Hamei vrac

9,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Tei doze

9,99 lei

Adaugă în coș

Cum se folosesc

Produs	Cât și când	De reținut
Bisglicinat de Magneziu	1 capsulă de 2 ori pe zi, în timpul meselor sau seara, timp de 4 săptămâni, apoi 20 de zile pauză	Conține și GABA. Două capsule aduc 126 mg de magneziu, sub limita de 250 mg pe zi pentru magneziul din suplimente
Vitamina D3 2.000 UI	1-2 capsule pe zi, după masa principală	O capsulă aduce 50 µg, iar două capsule aduc 100 µg, adică limita de siguranță pentru adulți, din toate sursele. Nu se administrează copiilor sub 12 ani; în sarcină și alăptare, doar după consultarea unui specialist
Omega 3 (ulei de pește)	1-2 capsule de 2 ori pe zi, în timpul mesei, cură de 3 luni, apoi 30 de zile pauză	O capsulă aduce 330 mg de EPA și 220 mg de DHA. Eticheta limitează aportul suplimentar la 5 g de EPA și DHA pe zi, iar femeile însărcinate sau care alăptează sunt sfătuite să consulte un specialist
Omega 3 din Alge	1-2 capsule de 3 ori pe zi, în timpul meselor principale, cure de 4 săptămâni, apoi 20 de zile pauză	Șase capsule aduc 306 mg de DHA, iar mențiunea pentru creier cere 250 mg de DHA pe zi
Ceai de Valeriană	1-2 pliculețe la 200 ml de apă clocotită, acoperite câteva minute; de preferat seara, înainte de culcare	Poate afecta capacitatea de a conduce; monografia privește adolescenții și adulții
Ceai de Roiniță	1-2 pliculețe la 200 ml de apă clocotită, 2 căni pe zi	Poate afecta capacitatea de a conduce; monografia privește adolescenții de peste 12 ani și adulții
Ceai de Hamei	1 linguriță de plantă la 200 ml de apă clocotită, 2-3 căni pe zi	Poate afecta capacitatea de a conduce; monografia privește adolescenții și adulții
Ceai de Tei	1-2 pliculețe la 200 ml de apă clocotită, 2-3 căni pe zi	Pentru stres, folosirea sub 12 ani nu a fost stabilită, din lipsă de date

Dozele sunt cele de pe etichetele produselor. Dacă simptomele persistă sau se agravează, este nevoie de medic; pentru roiniță și hamei, monografiile cer consult medical dacă simptomele durează mai mult de două săptămâni. Dacă urmezi un tratament sau ai o boală, discută cu medicul înainte de a lua orice supliment sau ceai din plante.^{35, 36, 37, 38}

Înainte să iei un supliment sau un ceai

Nu înlocuiesc tratamentul

Suplimentele alimentare și ceaiurile din plante nu tratează și nu previn boli. Dacă urmezi un tratament sau ai simptome care nu trec, discută cu medicul și nu opri niciun medicament prescris fără să vorbești cu el.⁶

Plantele și medicamentele

Unele plante nu se combină bine cu unele medicamente. NHS dă ca exemple statinele, antidepresivele, medicamentele pentru diabet și pentru tensiune, anticoagulantele și contraceptivele hormonale. Întreabă farmacistul înainte de a lua o plantă alături de un medicament.⁶

Magneziul

Limita de siguranță pentru magneziul din suplimente este de 250 mg pe zi pentru adulți și nu include magneziul din alimentele obișnuite.²⁸ Două capsule de Bisglicinat de Magneziu aduc 126 mg.

Vitamina D

Pentru adulți, limita de siguranță pentru vitamina D este de 100 µg, adică 4.000 UI pe zi, din toate sursele la un loc.²⁶ Două capsule de Vitamina D3 2.000 UI aduc exact 100 µg, așa că adună dozele dacă mai iei vitamina D din alte suplimente.

Omega 3

EFSA consideră că aporturile suplimentare de EPA și DHA de până la 5 g pe zi, la un loc, nu ridică probleme de siguranță pentru adulți.³⁰ Eticheta capsulelor Omega 3 de pește are aceeași limită.

Ceaiurile

Monografiile europene nu recomandă ceaiurile din aceste plante sub 12 ani, pentru stres și somn, și nici în sarcină și alăptare, pentru că lipsesc datele de siguranță. Valeriana, roinița și hameiul pot afecta capacitatea de a conduce. Dacă simptomele persistă sau se agravează, este nevoie de medic.^{35, 36, 37, 38}

Întrebări frecvente

Referințe

1. Dicționarul explicativ al limbii române, ediția 2009 (DEX ’09), intrarea „holism”; Dicționarul enciclopedic, intrarea „holism”; intrarea „holistic” din dexonline. dexonline.ro.
2. Smuts J.C. Holism and Evolution. Macmillan, Londra, 1926.
3. National Center for Complementary and Integrative Health. Complementary, alternative, or integrative health: what’s in a name? National Institutes of Health, SUA, actualizat în aprilie 2021.
4. Organizația Mondială a Sănătății. Constitution of the World Health Organization, adoptată la 22 iulie 1946, în vigoare din 7 aprilie 1948. who.int/about/governance/constitution.
5. Engel G.L. The need for a new medical model: a challenge for biomedicine. Science, 1977, 196(4286):129-136.
6. NHS. Herbal medicines and complementary therapies. nhs.uk, pagină revizuită la 1 mai 2026.
7. Organizația Mondială a Sănătății, a 52-a Adunare Mondială a Sănătății. Amendments to the Constitution: report by the Secretariat. Document A52/24, 7 aprilie 1999, anexa 1, care reia rezoluția EB101.R2 a Consiliului Executiv din 22 ianuarie 1998.
8. Holt-Lunstad J., Smith T.B., Layton J.B. Social relationships and mortality risk: a meta-analytic review. PLoS Medicine, 2010, 7(7):e1000316.
9. White M.P., Alcock I., Grellier J. și colab. Spending at least 120 minutes a week in nature is associated with good health and wellbeing. Scientific Reports, 2019, 9:7730.
10. Cappuccio F.P., D’Elia L., Strazzullo P., Miller M.A. Sleep duration and all-cause mortality: a systematic review and meta-analysis of prospective studies. Sleep, 2010, 33(5):585-592.
11. Goyal M., Singh S., Sibinga E.M.S. și colab. Meditation programs for psychological stress and well-being: a systematic review and meta-analysis. JAMA Internal Medicine, 2014, 174(3):357-368.
12. Bjelakovic G., Nikolova D., Gluud L.L., Simonetti R.G., Gluud C. Antioxidant supplements for prevention of mortality in healthy participants and patients with various diseases. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2012, 3:CD007176.
13. Organizația Mondială a Sănătății. World Health Day. who.int/campaigns/world-health-day.
14. Legea nr. 118/2007 privind organizarea și funcționarea activităților și practicilor de medicină complementară/alternativă. Monitorul Oficial al României nr. 305 din 8 mai 2007.
15. Wieland L.S., Skoetz N., Pilkington K. și colab. Yoga for chronic non-specific low back pain. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2022, 11:CD010671.
16. Vickers A.J., Vertosick E.A., Lewith G. și colab. Acupuncture for chronic pain: update of an individual patient data meta-analysis. Journal of Pain, 2018, 19(5):455-474.
17. Klein A.V., Kiat H. Detox diets for toxin elimination and weight management: a critical review of the evidence. Journal of Human Nutrition and Dietetics, 2015, 28(6):675-686.
18. European Academies’ Science Advisory Council. Homeopathic products and practices: assessing the evidence and ensuring consistency in regulating medical claims in the EU. EASAC Statement, septembrie 2017.
19. Organizația Mondială a Sănătății. Noncommunicable diseases. Fișă informativă, 25 septembrie 2025.
20. Bull F.C., Al-Ansari S.S., Biddle S. și colab. World Health Organization 2020 guidelines on physical activity and sedentary behaviour. British Journal of Sports Medicine, 2020, 54(24):1451-1462.
21. Watson N.F., Badr M.S., Belenky G. și colab. Recommended amount of sleep for a healthy adult: a joint consensus statement of the American Academy of Sleep Medicine and Sleep Research Society. Sleep, 2015, 38(6):843-844.
22. Qaseem A., Kansagara D., Forciea M.A., Cooke M., Denberg T.D. Management of chronic insomnia disorder in adults: a clinical practice guideline from the American College of Physicians. Annals of Internal Medicine, 2016, 165(2):125-133.
23. Organizația Mondială a Sănătății. Healthy diet. Fișă informativă, 26 ianuarie 2026.
24. GBD 2017 Diet Collaborators. Health effects of dietary risks in 195 countries, 1990-2017: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2017. The Lancet, 2019, 393(10184):1958-1972.
25. EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies. Dietary reference values for vitamin D. EFSA Journal, 2016, 14(10):4547.
26. EFSA Panel on Nutrition, Novel Foods and Food Allergens. Scientific opinion on the tolerable upper intake level for vitamin D, including the derivation of a conversion factor for calcidiol monohydrate. EFSA Journal, 2023, 21(8):8145.
27. EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies. Scientific Opinion on Dietary Reference Values for magnesium. EFSA Journal, 2015, 13(7):4186.
28. Scientific Committee on Food, EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies. Tolerable Upper Intake Levels for Vitamins and Minerals. European Food Safety Authority, 2006.
29. EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies. Scientific Opinion on Dietary Reference Values for fats, including saturated fatty acids, polyunsaturated fatty acids, monounsaturated fatty acids, trans fatty acids, and cholesterol. EFSA Journal, 2010, 8(3):1461.
30. EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies. Scientific Opinion on the Tolerable Upper Intake Level of eicosapentaenoic acid (EPA), docosahexaenoic acid (DHA) and docosapentaenoic acid (DPA). EFSA Journal, 2012, 10(7):2815.
31. Holt-Lunstad J., Smith T.B., Baker M., Harris T., Stephenson D. Loneliness and social isolation as risk factors for mortality: a meta-analytic review. Perspectives on Psychological Science, 2015, 10(2):227-237.
32. Cohen R., Bavishi C., Rozanski A. Purpose in life and its relationship to all-cause mortality and cardiovascular events: a meta-analysis. Psychosomatic Medicine, 2016, 78(2):122-133.
33. Sesso H.D., Christen W.G., Bubes V. și colab. Multivitamins in the prevention of cardiovascular disease in men: the Physicians’ Health Study II randomized controlled trial. JAMA, 2012, 308(17):1751-1760.
34. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor.
35. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Valeriana officinalis L., radix, revizia 1, EMA/HMPC/150848/2015 Corr. 1, 2 februarie 2016.
36. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Melissa officinalis L., folium, EMA/HMPC/196745/2012, 14 mai 2013.
37. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Humulus lupulus L., flos, revizia 1, EMA/HMPC/682384/2013, 6 mai 2014.
38. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Tilia cordata Miller, Tilia platyphyllos Scop., Tilia x vulgaris Heyne or their mixtures, flos, EMA/HMPC/337066/2011, 22 mai 2012.
39. Bent S., Padula A., Moore D., Patterson M., Mehling W. Valerian for sleep: a systematic review and meta-analysis. American Journal of Medicine, 2006, 119(12):1005-1012.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Sănătatea holistică este un mod de a privi sănătatea, nu un tratament. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc o dietă variată și echilibrată sau tratamentul prescris. Dacă ai simptome care nu trec sau urmezi un tratament, discută cu medicul înainte de a folosi orice supliment sau preparat din plante.